privesc.eu

Coruperea alegătorilor, panouri distruse și încălcarea măsurilor anti-COVID. Încălcări depistate în timpul campaniei electorale

În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale s-au desfășurat peste 1100 de evenimente publice organizate de concurenții electorali, care au fost monitorizate de peste 1200 de polițiști. Oamenii legii au documentat mai multe abateri, inclusiv informații privind coruperea alegătorilor, distrugerea panourilor electorale, afișe amplasate în locuri neautorizate și semnături false privind intenția de vot. Informația a fost prezentată de către șefii Inspectoraului General al Poliției (IGP) în cadrul unui briefing din 30 octombrie.

Șeful adjunct al IGP Marin Maxian a declarat că în timpul campaniei electorale s-au desfășurat peste 1100 de evenimente publice cu participarea a circa 43 de mii de persoane, care au făcut cunoștință în acest mod cu pozițiile și programele electorale ale candidaților. Peste 1200 de angajați ai poliției au fost antrenați pentru a supraveghea buna desfășurare a întrunirilor respective.

Poliția a constatat mai multe abateri în timpul campaniei electorale. Astfel, au fost documentate peste 24 de cazuri de încălcare a măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei în cadrul întrunirilor. În 3 cazuri poliția a fost informată despre deteriorarea panourilor  și afișelor electorale, iar în 50 de cazuri s-a stabilt că afișajul electoral era amplasat în locuri neautorizate.

De asemenea, oamenii legii investighează 5 cazuri în care există bănuiala de falsificare a semnăturilor pe listele de intenție a persoanelor cu drept de vot care urmau să voteze în Rusia.

„Este un volum foarte mare de lucru, iar la moment se desfășoară acțiuni de constatare tehnico-științifică a tuturor materialelor care au fost puse la dispoziția poliției”, a declarat Maxian.

Polițiștii au documentat și un caz de bănuială rezonabilă că terțe persoane urmează să determine alegătorii să voteze în favoarea unui anumit candidat. Un alt caz investigat de poliție vizează un membru al unei secții de votare care ar fi înaintat o cerere de a-și retrage calitatea de membru, însă acesta susține că nu a scris o asemenea solicitare și semnătura nu îi aparține.

„Instrumentăm și două cazuri de bănuială de corupere electorală – unul care a fost mediatizat de un post de televiziune și reieșind din cererea înaintată de către reprezentantul legal al unui concurent electoral precum că în anumite teritorii se desfășoară acțiuni de corupere electorală  prin donare de bunuri și alte acțiuni de presupusă implicare ilegală a reprezentanților concurentului electoral”, a mai spus șeful adjunct al IGP.

Amintim că, acum câteva zile, deputatul PAS Dumitru Alaiba a publicat o înregistrare în care se vede cum mai multe persoane împărțeau ajutoare umanitare, alături de o masă pe care se aflau pliante electorale în favoarea candidatului Igor Dodon. Parlamentarul susține că despre acest caz a fost informată poliția. De cealaltă parte, stafful electoral al candidatului a negat orice implicare.

***

În cadrul alegerilor prezidențiale vor fi deschise 2139 secții de votare, iar peste 6000 de angajați ai poliției vor fi antrenați pentru intervenția promptă în cazul unor eventuale incidente, dar și pentru supravegherea bunei desfășurări a procesuli de vot.

De asemenea, va fi monitorizată circulația transportului, în special a celui de persoane. Totodată, polițiștii vor monitoriza dacă sunt respectate măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, potrivit FMI. Cum arată clasamentul și ce spun datele despre economia țării

Republica Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 19.700 de dolari, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional și publicate de world atlas. Moldova este urmată în clasament de Kosovo, Ucraina și Bosnia și Herțegovina. Datele sunt calculate în termeni de paritate a puterii de cumpărare, care ajustează diferențele de cost al vieții între țări, și provin din baza de date World Economic Outlook a FMI, ediția octombrie 2025.

Potrivit analizei, Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa după PIB-ul pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare. Economia este puternic dependentă de agricultură, iar producția de vin reprezintă o parte semnificativă a exporturilor. Remitențele finanțează aproximativ 12-15% din consumul gospodăriilor, aproximativ un sfert din populația aptă de muncă trăind în străinătate, în special în România, Italia, Rusia și Israel.

Analiza remarcă totodată că Moldova se află pe un traseu lent, dar vizibil de reforme din 2021, sub conducerea președintei Maia Sandu. Statutul de țară candidată la UE a fost acordat în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început în iunie 2024.

Regiunea transnistreană, susținută de Rusia, continuă să complice situația fiscală și aprovizionarea cu energie. Inflația a depășit 34% la sfârșitul anului 2022, după reducerea livrărilor de gaze rusești, însă ulterior a revenit la valori de o singură cifră.

***

Precizăm că Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2026, de la 2,4% la 2,2%, pe fondul impactului negativ al conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei moldovenești, potrivit notei privind prognoza pe termen mediu 2026-2029, din 27 aprilie.

Banca Mondială și FMI au făcut ajustări similare, estimând acum o creștere a PIB de 1,9% pentru Moldova în 2026, față de 2,7% și respectiv 2,2% anterior.

Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, declanșarea războiului dintre SUA și Iran a generat șocuri semnificative pe piețele energetice internaționale. Restricțiile asupra navigației prin Strâmtoarea Ormuz au dus la majorarea bruscă a prețurilor: petrolul Brent a crescut de la 71 la 118 dolari pe baril, stabilizându-se ulterior în jurul a 99 de dolari, ceea ce reprezintă o creștere medie de aproximativ 40%. Gazul natural pe piața TTF a urcat de la 335 la 647 euro per 1.000 de metri cubi, revenind ulterior la circa 444 de euro, o creștere medie de 33%.

Pentru Moldova, care are o dependență energetică externă de aproape 100%, impactul se manifestă în principal prin creșterea inflației și deteriorarea balanței comerciale externe. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, impactul total asupra PIB ar putea fi cuprins între minus 0,36 și minus 0,76 puncte procentuale în 2026, pornind de la premisa că prețurile la petrol și gaze se vor majora cu circa 30%. Dacă creșterea prețurilor va fi de 50%, impactul ar putea ajunge la minus 0,9 puncte procentuale.

Banca Centrală Europeană a revizuit prognoza inflației mondiale pentru 2026 de la 2,8% la 3,1%, iar pentru zona euro de la 1,9% la 2,6%. FMI estimează că creșterea economică globală va fi de 3,1% în 2026, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de prognoza anterioară din toamna anului 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: