privesc.eu

Coruperea alegătorilor, panouri distruse și încălcarea măsurilor anti-COVID. Încălcări depistate în timpul campaniei electorale

În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale s-au desfășurat peste 1100 de evenimente publice organizate de concurenții electorali, care au fost monitorizate de peste 1200 de polițiști. Oamenii legii au documentat mai multe abateri, inclusiv informații privind coruperea alegătorilor, distrugerea panourilor electorale, afișe amplasate în locuri neautorizate și semnături false privind intenția de vot. Informația a fost prezentată de către șefii Inspectoraului General al Poliției (IGP) în cadrul unui briefing din 30 octombrie.

Șeful adjunct al IGP Marin Maxian a declarat că în timpul campaniei electorale s-au desfășurat peste 1100 de evenimente publice cu participarea a circa 43 de mii de persoane, care au făcut cunoștință în acest mod cu pozițiile și programele electorale ale candidaților. Peste 1200 de angajați ai poliției au fost antrenați pentru a supraveghea buna desfășurare a întrunirilor respective.

Poliția a constatat mai multe abateri în timpul campaniei electorale. Astfel, au fost documentate peste 24 de cazuri de încălcare a măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei în cadrul întrunirilor. În 3 cazuri poliția a fost informată despre deteriorarea panourilor  și afișelor electorale, iar în 50 de cazuri s-a stabilt că afișajul electoral era amplasat în locuri neautorizate.

De asemenea, oamenii legii investighează 5 cazuri în care există bănuiala de falsificare a semnăturilor pe listele de intenție a persoanelor cu drept de vot care urmau să voteze în Rusia.

„Este un volum foarte mare de lucru, iar la moment se desfășoară acțiuni de constatare tehnico-științifică a tuturor materialelor care au fost puse la dispoziția poliției”, a declarat Maxian.

Polițiștii au documentat și un caz de bănuială rezonabilă că terțe persoane urmează să determine alegătorii să voteze în favoarea unui anumit candidat. Un alt caz investigat de poliție vizează un membru al unei secții de votare care ar fi înaintat o cerere de a-și retrage calitatea de membru, însă acesta susține că nu a scris o asemenea solicitare și semnătura nu îi aparține.

„Instrumentăm și două cazuri de bănuială de corupere electorală – unul care a fost mediatizat de un post de televiziune și reieșind din cererea înaintată de către reprezentantul legal al unui concurent electoral precum că în anumite teritorii se desfășoară acțiuni de corupere electorală  prin donare de bunuri și alte acțiuni de presupusă implicare ilegală a reprezentanților concurentului electoral”, a mai spus șeful adjunct al IGP.

Amintim că, acum câteva zile, deputatul PAS Dumitru Alaiba a publicat o înregistrare în care se vede cum mai multe persoane împărțeau ajutoare umanitare, alături de o masă pe care se aflau pliante electorale în favoarea candidatului Igor Dodon. Parlamentarul susține că despre acest caz a fost informată poliția. De cealaltă parte, stafful electoral al candidatului a negat orice implicare.

***

În cadrul alegerilor prezidențiale vor fi deschise 2139 secții de votare, iar peste 6000 de angajați ai poliției vor fi antrenați pentru intervenția promptă în cazul unor eventuale incidente, dar și pentru supravegherea bunei desfășurări a procesuli de vot.

De asemenea, va fi monitorizată circulația transportului, în special a celui de persoane. Totodată, polițiștii vor monitoriza dacă sunt respectate măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: