„Costă bani”. Bolea, despre implicarea Guvernului în cazul incendiului de la Durlești

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a comentat declarațiile primarului Ion Ceban, care a afirmat că, în situația de la Durlești, ar trebui să intervină Guvernul prin fondul de rezervă și că autoritățile centrale pasează responsabilitatea către cele locale. Oficialul a spus că Guvernul a venit cu oferte de cazare pentru victime și va oferi vouchere. Totodată, el a anunțat că, pe 19 mai, Ministerul a trimis specialiști ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică (INST) la locul incendiului, pentru ca ulterior să fie ridicată construcția provizorie care să protejeze clădirea de ploi. „Consolidarea și, inclusiv, expertiza costă bani”, a evidențiat Bolea. El a mai spus că Ministerul a trimis o echipă INST, însoțită de CNA, la Primăria Durlești pentru a ridica documente referitoare la clădirea afectată de incendiu.

„Guvernul Republicii Moldova întotdeauna este axat pe interesele oamenilor și vine cu soluții foarte concrete. Noi am fost acolo ieri. Domnul ministru al Educației a venit cu o ofertă și primele patru familii au fost cazate deja în cămin și oferta este deschisă în continuare pentru toți doritorii care au nevoie de a fi gazați, fără nici un fel de plată. În plus, Ministerul Protecției Sociale, domnul Buzu a declarat despre acele vouchere. (…) Acele vouchere urmează, în următoarele zile, să fie anunțate despre ce sunt ele. (…) Adică, dacă vorbim despre lucruri care se fac pentru locuitorii acestui bloc, ele deja se întâmplă pe segmentul Guvernului”, a comunicat Bolea în timpul unor declarații de presă.

Bolea a mai spus că, în dimineața zilei de 19 mai, Ministerul a trimis trei specialiști de la INSP „care trebuie să stabilească și să vină cu recomandări foarte clare către OATUCL (nota red. Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcții și Locuințe), o altă agenție a Ministerului Infrastructurii, pentru consolidarea acoperișului”. „Urmează ploi și noi trebuie cât de curând să finalizăm procesul de consolidare a acoperișului. (…) Asta este prioritatea numărul 1 a Ministerului Infrastructurii. Astăzi, până după masă, trebuie să vină recomandările din partea experților în baza cărora OATUCL va face un caiet de sarcini și o schiță în ce mod va fi consolidat acoperișul acestui bloc”, a adăugat ministrul.

Întrebat dacă ar putea exista și intervenții din fondul de rezervă al Guvernului pentru acele familii, Bolea a răspuns: „Păi, în prima fază, noi vorbim despre stabilirea sumelor, după care noi vom veni cu o cerere, din partea Guvernului – din fondul de rezervă să facem plăți, pentru că consolidarea și inclusiv expertiza costă bani. Deci, Ministerul Infrastructurii va cere resurse financiare din fondul de rezervă pentru plata acestor servicii de consolidare a acoperișului, pentru proiectare, pentru expertizare”.

Potrivit lui Bolea, „controlul și supravegherea acestui bloc este evident pe Primăria Durlești”: „Noi, ca reprezentanți ai Ministerului Infrastructurii și ai Guvernului Republicii Moldova, evident că ne-am autosesizat, fără ca să ne invite nimeni absolut și ne-am implicat în toate aceste procese”.

„La fel de dimineață, noi am trimis INST-ul deja, însoțiți de ofițerii de la CNA, pentru ridicarea tuturor documentelor de la Primăria Durlești și ei vor veni cu o poziție foarte clară în privința legalității tuturor actelor emise și a construcției acestui bloc”, a anunțat Bolea.

***

Mansarda blocului de locuințe a luat foc pe 16 mai. Apelul la Serviciul 112 a fost efectuat la ora 15:57. Mansarda se află pe strada Tudor Vladimirescu nr. 75 din orașul Durlești, municipiul Chișinău. Incendiul a fost localizat la ora 19:45, însă lichidat complet pe 17 mai, la ora 04:08. Flăcările au distrus aproximativ 1500 m² din acoperișul blocului de locuințe. 16 persoane au avut nevoie de intervenția ambulanței. Trei persoane au ajuns la spital.

Pe 17 mai, Ministerul Infrastructurii a anunțat că a dispus inițierea unui control inopinat de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică.

Pe 18 mai, ministrul Muncii, Alexei Buzu, și ministrul Educației, Dan Perciun, s-au deplasat la locul incendiului din Durlești. Buzu a anunțat că familiile afectate vor primi vouchere pentru necesități urgente, iar celor care au nevoie de cazare temporară li se va oferi un loc de trai. Și ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a fost la locul incendiului. Oficialul a anunțat că Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică va efectua o expertiză tehnică și va propune soluții pentru protejarea clădirii de ploi. Deși locatarilor li s-a oferit cazare în cămin, unele familii au preferat să rămână în locuințele lor. Ministrul a mai declarat că locatarilor le-a fost oferită o soluție – cazare în cămin. Totuși, a adăugat ministrul, o parte dintre familii au ales să rămână în locuințele lor.

Pe 19 mai, președinții fracțiunii PAS din Consiliul Local Durlești și Consiliul Municipal Chișinău au anunțat că 180 de apartamente au fost afectate de incendiu, dintre care 16, situate la mansardă, au suferit daune totale. În următoarele zile va fi ridicată o construcție provizorie pentru a proteja clădirea de ploi. Președinții fracțiunii au anunțat că au solicitat sprijin financiar din fondurile de rezervă ale localităților pentru a ajuta victimele. De asemenea, PAS i-a cerut primarului Ion Ceban să convoace Comisia pentru Situații Excepționale pentru alocarea de ajutoare materiale.

Tot pe 19 mai, Ion Ceban a declarat că problema nu ar trebui pusă „pe umerii Primăriei Chișinău”, subliniind că ar trebui să se intervină prin fondul de rezervă al Guvernului. Totuși, edilul a menționat că se vor căuta soluții pentru a aloca încă 3 milioane de lei Primăriei Durlești pentru investiții, ca „să poată folosi acești bani la ajutorarea oamenilor”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: