„Cred că o să mergem în faliment”. Ceartă pe un câmp din Cahul între o familie de agricultori și un agent economic VIDEO

Conflict la Cahul. O familie de agricultori și un agent economic s-au luat la ceartă, chiar pe un câmp din raion. Primii au datorii la agentul economic, care s-ar fi adunat din cauza ultimilor trei ani de secetă. Cel din urmă, după ce nu și-a primit banii, intenționa să ia producția familiei de agricultori – floarea soarelui. Între timp, agentul economic a depistat că aceasta a fost cosită. Poliția a intervenit pentru a media discuțiile dintre părți. Familia de agricultori a declarat pentru NewsMaker că agentul economic nu era în drept să pretindă la floarea soarelui, dat fiind faptul că nu s-a pus în gaj această producție. De cealaltă parte, agentul economic a spus pentru NewsMaker că putea pretinde la toată producția agricultorilor și că are „contractul de gaj”, care urmează a fi transmis poliției. Totodată, agentul economic a declarat că a decis să meargă în instanță. De cealaltă parte, un reprezentant al familiei de agricultori s-a plâns că riscă să meargă în faliment, pe motiv că penalitățile recepționate se ridică la un milion 133 mii lei.

Poliția – solicitată să intervină pe un câmp din Cahul 

Pe online au apărut imagini cu mai multe persoane, aflate pe un câmp din Cahul, și angajații poliției care au venit să documenteze un caz.

Solicitat de NewsMaker, ofițerul de presă al Inspectoratului de Poliție Cahul Cristina Ciobanu a declarat că instituția a fost solicitată să intervină pe 22 august, în jurul orei 09:25, într-un câmp din apropierea localității Cotihana, raionul Cahul. Un bărbat a anunțat că „se află într-un conflict cu persoane necunoscute”. La fața locului, polițiștii au constatat că incidentul a izbucnit în urma unei neînțelegeri între un agricultor și un agent economic. „Preliminar s-a stabilit că conflictul a fost cauzat de o dispută legată de o datorie. Polițiștii au intervenit pentru a media discuțiile dintre cele două părți”, a adăugat reprezentanta poliției, menținând că incidentul este cercetat în prezent de oamenii legii pentru a stabili toate circumstanțele.

Persoana care a filmat și postat imaginile pe internet cu incidentul din 22 august a fost fermierul din sudul țării Gheorghe Jurcanu. Pentru NewsMaker, el a spus că agricultorul vizat are datorii la agentul economic, vânzător de inputuri agricole. Iar cel din urmă, după ce nu și-a primit banii, a venit să ia floarea soarelui cultivată de agricultor. Potrivit lui Jurcanu, datoriile s-au colectat din cauza a ultimilor trei ani de secetă.

„Este un coleg de-al nostru, un agricultor și soția lui. Au o afacere de familie, au peste 100 de hectare. În legătură cu faptul că avem 3 ani de secetă la rând, clar lucru că au apărut poate și datorii. Dar pe primul plan la băieții aceștia este să dea la oameni la cotă și pe urmă celelalte. Datoriile s-au grămădit. Anul trecut tot nu au avut posibilitate să facă față, anul mai trecut – tot așa o parte au dat, o parte nu au dat. Anul acesta este aceeași situație. Au venit vânzătorii de inputuri, neavând la mână nici un document cu vreo decizie a judecății, au început să înainteze la băieții aceștia cerințe – să le dea floarea soarelui de pe câmp. (…) Băieții nu au vrut și ei au chemat poliția. (…) Eu înțeleg că trebuie să facem față și noi la achitări dar sunt trei ani consecutivi de secetă, cine-i bucuros de chestiile acestea? (…) Băieții aceștia au luat semințe, produse fitosanitare, de la compania aceea. Au pus în pământ tot, dar dacă nu au fost ploi, ce să facem noi?”, a relatat bărbatul.

Gheorghe Jurcanu a mai spus că, pe 23 august, a avut loc o ședință la Consiliul Raional Cahul în legătură cu acest incident. A fost chemat și comisarul de poliție.

„Am discutat pe tema aceasta. A rămas încă să mai clarifice ce și cum a fost până la urmă dar problema nu este doar la agricultorul acesta. (…) Apare problemă mai mare, că în privința a 90% din agricultorii de la sud, din raionul Cantemir, Cahul, Vulcănești și am înțeles că și Taraclia, o să meargă pe bandă rulantă executările. Acestea sunt primele floricele. Cred că timp de o săptămână o să înceapă și băncile și ceilalți vânzători de inputuri să vină și să tragă din agricultori ca câinii și nu știu cum o să facem față ca să fim corecți, pentru că în primul rând trebuie să dăm la oamenii din sate produse. (…) După asta să dăm și la ceilalți ce avem de dat”, a comunicat bărbatul.

Precizările agricultorului 

Solicitată de NewsMaker pentru un comentariu, agricultoarea Tatiana Filip – implicată în incident – a spus că agentul economic i-a transmis penalitățile pe un an de zile și că sunt duble față de datoriile înregistrate.

„Ne-au trimis documentele și penalitățile pe un an de zile, la 543 de mii, îs un milion 133 mii lei. Penalitățile doar, asta este dublu. (…) Cred că o să mergem în faliment”, a comunicat agricultoarea.

Tatiana Filip a declarat că a luat de la agentul economic „semințe și erbicide”. În schimb, după ce nu și-a primit banii, el a pretins la floarea soarelui, recoltată de familia ei, însă acest produs nu ar fi fost pus ca gaj. „Eu i-am gajat doar grâu – 51 de hectare și porumb – 73 de hectare. Floarea soarelui nu a fost gajată la dumnealui. Floarea soarelui a fost gajată la altă companie încă din anul 2022”, a menționat ea.

„Eu le-am lămurit din start că nu pot să vă ofer floarea soarelui, v-am dat grâul dumneavoastră și floarea trebuie să o dau la altă firmă. (…) Eu am dovadă că nu le-am gajat floarea soarelui”, a adăugat femeia.

Reacția agentului economic

Solicitat de NewsMaker pentru o reacție, directorul companiei Artur Malcoci – implicat în incident – a respins declarațiile femeii că nu poate pretinde la floarea soarelui.

„Uitați-vă este contractul de gaj în principiu și este în fața mea. Acum trebuie să-l transmitem la poliție. În contractul de gaj scrie așa: „întreagă producție agricolă din roadă recoltată – grâu, porumb, floarea soarelui și alte cereale””, a comunicat bărbatul.

Întrebat dacă confirmă suma penalităților, enunțată de agricultoare, agentul economic a spus: „După cazul acesta, juristul a decis să mergem în instanță cu ei și au calculat aceste penalități. (…) Am încercat cu ei să ne dea datoriile benevol. Noi am trecut prin zonă întâmplător, ne-am dus la câmpul cela și am văzut că este cosit deja. Adică ei ne-au mințit. Asta a fost situația”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: