Știm că viața este plină de evenimente neprevăzute, care pot afecta capacitatea ta de a achita un credit la timp. Ce se întâmplă în aceste cazuri? Echipa maib a gândit soluția perfectă pentru a-ți oferi grija de care ai nevoie: creditul online espresso cu asigurare. Astfel, poți depăși orice dificultate fără a-ți face griji pentru viitorul tău financiar.
Atunci când obții un credit online espresso nou de la maib, îți oferim nu doar acces rapid la fonduri, ci și siguranța că, în fața unor situații neprevăzute, asigurarea noastră acoperă plata ratelor creditului. Astfel, nu va trebui să îți faci griji pentru ratele restante, chiar dacă te confrunți cu un concediu medical, pierderea locului de muncă sau alte motive întemeiate.
Ce beneficii îți oferă asigurarea:
Credit cu protecție completă: Protejează-te împotriva riscurilor financiare. Asigurarea preia plata ratelor în caz de evenimente neprevăzute, oferindu-ți protecție totală;
Proces digital: Toate documentele confirmative vor putea fi încărcate direct în aplicația maibank, fără vizite suplimentare la instituții;
Maib este alături de tine în orice moment, oferindu-ți soluții rapide și eficiente, indiferent de situațiile dificile cu care te confrunți. Alegând creditul online espresso cu asigurare, preiei controlul asupra viitorului tău financiar și rămâi liniștit în fața oricăror provocări.
Alege unul dintre cele două pachete, în funcție de nevoile tale:
În spatele contului de Facebook cu pseudonimul Minodora Calistru-Prisacu, care a făcut dezvăluiri în cazul morții Ludmilei Vartic, se află Rodica Calistru, scrie portalul „Evenimentul Zilei” într-un articol semnat de jurnalista Julieta Savițchi. Potrivit sursei citate, Rodica Calistru este o fostă polițistă, care, în urmă cu aproape zece ani, s-a stabilit cu traiul într-o țară din Uniunea Europeană.
Potrivit sursei citate, inițial, trei conturi anonime de pe Facebook au menționat că persoana care a semnat cu pseudonimul Minodora Calistru-Prisacu se numește Rodica Calistru. De pe aceste trei conturi a pornit un atac împotriva Rodicăi Calistru, fiind învinuită de manipulare și dezinformare.
Pentru Evenimentul Zilei, persoana din spatele pseudonimului Minodora Calistru-Prisacu a recunoscut că numele său real este Rodica Calistru. Potrivit sursei citate, o discuție în acest sens a avut loc prin Messenger, apelul fiind înregistrat de pe profilul Minodora Calistru-Prisacu.
Conform Evenimentul Zilei, Rodica Calistru este o fostă polițistă, care a lucrat la Inspectoratul Național de Investigaţii. Pentru Evenimentul Zilei, aceasta a spus că a absolvit mai întâi facultatea de filologie, după care a urmat studii de licenţă şi de masterat în drept. Este căsătorită cu un fost polițist. În urmă cu aproape zece ani s-a stabilit cu traiul într-o ţară din Uniunea Europeană. Ea a spus că a fost nevoită să renunţe la cariera din poliţie din cauza unor probleme pe care le-ar fi avut cu Gheorghe Cavcaliuc, fost şef-adjunct al Inspectoratului General de Poliţie în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc.
Persoana a declarat pentru sursa citată că a înregistrat profilul pe Facebook în urmă cu mai bine de zece ani pentru a face dezvăluiri şi a publica articole critice despre anumiţi exponenţi ai guvernării lui Plahotniuc. Ulterior, a avut postări critice şi despre guvernările ulterioare.
„Mulţi dintre foştii colegi din poliţie ştiau că eu sunt Minodora Calistru-Prisacu. Am decis să-mi iau un pseudonim pentru a-mi proteja familia. Totuşi, nu m-am ascuns prea tare. O parte din numele indicat în profil este real. Şi fotografia de profil este reală. Doar că făcut-o alb-negru. Era amuzant când vedeam câtă lume se chinuie să afle cine este Minodora Calistru-Prisacu. La aşa zisa deconspirare a mea a contribuit o persoană apropiată mie. Nu ştiu de ce o fi făcut-o. Bănuiesc că nu s-a trecut fără implicarea lui Dumitru Vartic”, a declarat aceasta pentru sursa citată.
Persoana a spus că nu este din Hînceşti şi nu a cunoscut niciodată familia Vartic. Ea a menționat că a aflat despre tragedie de la foştii colegi din poliţie. Ulterior, a contactat mai multă lume din anturajul Ludmilei şi a lui Dumitru Vartic.
Pentru sursa citată, persoana a menționat că, după ce a fost deconspirată, a început să fie atacată pe Facebook, primind amenințări. Totodată, potrivit ei, pe lângă faptul că s-au scris lucruri care nu corespund realității, au fost făcute publice și date cu caracter personal. Ea a precizat că a scris plângeri, inclusiv către autoritățile de la Chişinău, despre ce i se întâmplă.
***
Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale. Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.
Pe 17 martie, Dumitru Vartic a anunțat că a depus o plângere la poliție, în legătură cu „răspândirea repetată și pe scară largă a multiplelor informații false și defăimătoare” în adresa sa. „Din informațiile preliminare, inclusiv din surse apropiate organelor de poliție, rezultă că nu a fost identificată o persoană reală cu numele Minodora Calistru-Prisacu, ceea ce ridică suspiciuni rezonabile că ar putea fi vorba despre un cont fals, similar altora care răspândesc informații neadevărate în acest caz. Există indicii privind o activitate coordonată de utilizare a conturilor false și a boților în rețelele sociale pentru diseminarea de falsuri”, adăuga acesta.
Mai precizăm că, pe 22 aprilie, persoana sub numele de Minodora Calistru-Prisacu a participat, de la distanță, la o emisiune televizată, fapt care a stârnit critici privind prezența unei persoane anonime.
Susținerea autentică a publicului transmite mai mult decât orice clasament. Declarația a fost făcută de reprezentanții Ambasadei României în Republica Moldova, care au menționat că s-au bucurat să vadă cât de multă susținere a primit reprezentanta României din partea publicului din Republica Moldova. Potrivit instituției diplomatice, „dincolo de voturi și de diferențele dintre preferințele publicului și cele ale juriilor, cel mai important rămâne faptul că muzica continuă să construiască punți între oameni”.
„Eurovisionul ne amintește, în fiecare an, că muzica reușește să apropie oameni, emoții și comunități dincolo de orice clasament stabilit de un juriu. Ne-am bucurat să vedem cât de multă susținere a primit reprezentanta României în Republica Moldova, din partea unui public care a trăit cu sinceritate și entuziasm fiecare moment al competiției”, a declarat ambasada României în Republica Moldova.
Potrivit instituției diplomatice, „dincolo de punctaje, reacția oamenilor, a cetățenilor, a spus multe despre această apropiere firească, despre emoția împărtășită și despre legăturile care continuă să unească oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”.
„Uneori, susținerea autentică a publicului transmite mai mult decât orice clasament și arată cât de puternice sunt conexiunile construite prin limbă, cultură și emoție comună. Felicitări tuturor celor care au urcat pe scenă și au făcut spectacol! Felicitări lui Satoshi și Alexandra Căpitănescu, pentru energia, emoția și autenticitatea aduse în acest parcurs. Dincolo de voturi și de diferențele dintre preferințele publicului și cele ale juriilor, cel mai important rămâne faptul că muzica continuă să construiască punți între oameni”, a adăugat ambasada României la Chișinău.
***
Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici. Vezi AICI cum a votat fiecare jurat din Republica Moldova la Eurovision. Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „avem nevoie de explicații” în acest sens, „mai ales după așa un vot al publicului din Republica Moldova”. Un deputat de la PAS a cerut demisiile conducerii TRM. Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a declarat pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald”, a spus el.
România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.
Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează în această săptămână o serie de vizite la Parlamentul European de la Strasbourg, în Țările de Jos și în Republica Cehă, unde va promova integrarea europeană a țării, consolidarea securității și dezvoltarea parteneriatelor internaționale.
Prima oprire a șefei statului va fi pe 19 mai, la Strasbourg, acolo unde Parlamentul European se află în sesiune plenară. Maia Sandu va avea întrevederi cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, dar și cu reprezentanții principalelor grupuri politice europene, inclusiv Partidul Popular European, Socialiștii și Democrații, Renew Europe și Verzii.
În cadrul vizitei, președinta Republicii Moldova va primi Ordinul European de Merit, distincție instituită de Parlamentul European cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declarația Schuman. Premiul este acordat personalităților care au contribuit la promovarea valorilor europene și la consolidarea proiectului european.
Pe 20 mai, Maia Sandu va efectua o vizită de lucru în Țările de Jos, unde se va întâlni cu premierul Rob Jetten și cu ministrul de externe, Tom Berendsen. După întrevederea cu premierul olandez, cei doi oficiali vor susține declarații comune de presă.
Vizita externă se va încheia pe 21 mai, la Praga, unde Maia Sandu va participa la Forumul GLOBSEC Forum 2026, una dintre cele mai importante conferințe internaționale dedicate securității și politicii externe.
La invitația președintelui ceh, Petr Pavel, șefa statului va avea o întrevedere bilaterală cu liderul de la Praga și va susține un discurs despre experiența Republicii Moldova în combaterea ingerințelor externe și protejarea democrației.
Potrivit Președinției, vizitele au drept scop promovarea intereselor cetățenilor Republicii Moldova, dezvoltarea relațiilor cu partenerii europeni și avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat în dimineața zilei de 18 mai la Ministerul Afacerilor Externe. Se întâmplă la doar cinci zile după ce o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, dar și după ce președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret privind simplificarea acordării cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunea transnistreană. Despre acest lucru, Ozerov a comentat într-un interviu pentru TASS, că ar putea oferi Rusiei dreptul să-și protejeze cetățenii ruși aflați în străinătate.
Actualizare 10:07 Ministerul Afacerilor Externe i-a transmis o notă de protest ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, după ce a fost convocat la MAE în contextul dronei care a survolat ilegal spațiul aerian al țării pe 13 mai, intrând dinspre regiunea Vinnytsia, Ucraina, spre satul Sauca, raionul Ocnița.
„În cadrul întrevederii, partea moldovenească a transmis o notă de protest față de această încălcare gravă și inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, subliniind că astfel de incidente reprezintă un risc la adresa securității cetățenilor și a stabilității regionale”, a transmis instituția.
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat explicații oficiale și a reiterat necesitatea respectării stricte a spațiului aerian al Republicii Moldova, în conformitate cu normele dreptului internațional.
***
Amintim că pe 13 mai, o dronă a survolat spațiul aerian al țării. Aparatul de zbor a fost surprins și filmat de mai mulți locuitori ai municipiului Bălți despre care afirmă că ar fi vorba de o dronă militară., dispărând ulterior de pe radar în zona Giurgiulești. Spațiul aerian al țării, a fost în acel moment închis.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat atunci survolarea neautorizată a spațiului aerian al Moldovei de către drona detectată pe 13 mai, calificând incidentul drept „o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a țării.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Reprezentanții companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), responsabilă de constituirea juriului Republicii Moldova la Eurovision, au venit cu detalii despre modul în care au fost selectați jurații și despre procedura de vot, publicând totodată notele acordate de fiecare. Acest lucru se întâmplă în contextul scandalului privind punctele acordate României de juriul Republicii Moldova la Eurovision.
Reprezentanții TRM au declarat că „juriul care a acordat punctajul la Eurovision nu reprezintă poziția instituției”.
Cum a fost selectat juriul
Potrivit TRM, responsabilii instituției, la selecția juriului, s-au ghidat de Regulamentul stabilit în acest sens de către organizația care desfășoară concursul, Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune.
Astfel, compania publică a declarat că membrii juriului trebuie să aibă experienţă profesională demonstrabilă într-unul sau mai multe dintre următoarele domenii: muzică şi arte interpretative (interpreţi, instrumentişti, compozitori, producători, textieri, DJ etc.); regie şi producţie scenică (regizori, coregrafi, dansatori, directori artistici sau designeri vizuali pentru spectacole live); domeniul academic şi pedagogic (muzicologi, profesori universitari, profesori de muzică, coach vocal); media (critici muzicali, producători TV/radio, prezentatori sau creatori de conţinut specializaţi în muzică şi divertisment); Altele (organizatori de festivaluri, producători de evenimente culturale sau management artistic).
Totodată, fiecare jurat trebuie să fie cetăţean al ţării pe care o reprezintă şi să aibă minimum 18 ani. În fiecare juriu trebuie să existe cel puţin doi membri cu vârste între 18 şi 25 de ani, iar componenţa trebuie să reflecte diversitatea de gen, vârsta şi experienţa profesională, păstrându-se proporţia de cel mult 4 membri de acelaşi gen din 7.
Procedura de jurizare
Potrivit TRM, jurizarea se bazează exclusiv pe prestaţiile din „Dress Rehearsal 2”. Juriul are obligaţia de a urmări integral toate interpretările din această repetiţie, iar evaluarea şi votul se fac doar pe baza acestor prestaţii live, fără a lua în considerare alte repetiţii sau spectacole.
Despre vot
Potrivit companiei publice, după vizionarea tuturor prestațiilor, jurații întocmesc un clasament în care locul 1 reprezintă piesa preferată, locul 2 – a doua preferată, iar pozițiile următoare urmează în ordine descrescătoare, până la ultimul loc, care indică piesa cel mai puțin apreciată. Nu sunt permise egalități între piese, nu este permis votul pentru propria țară și nu sunt admise abțineri.
Jurații evaluează fiecare piesă în mod independent, pe baza compoziției și originalității melodiei, a calității interpretării scenice, a capacității vocale și a impactului general al momentului artistic. Potrivit TRM, nu sunt permise influențe externe (politice, personale sau de altă natură nelegată de prestație), iar discuțiile despre vot sunt strict interzise.
Cine a făcut parte din juriu
Potrivit TRM, juriul desemnat de instituţie a fost format din următorii specialişti:
1. Andrei Zapşa, dirijor, director general adjunct responsabil de televiziune al TRM;
2. Corina Caireac, expertă în producţia audiovizuală, managementul artiştilor şi comunicare. A făcut parte din echipa de management artistic şi comunicare a delegaţiei moldovene la Eurovision 2005 şi Eurovision 2022, alături de trupa Zdob şi Zdup;
3. Catalina Solomac – interpretă de muzică. A participat la trei ediţii ale Eurovision Moldova. Piesa sa, „Pink Margarita” s-a clasat pe locul 3 în finala naţională a ESC Moldova în 2026;
4. Pavel Orlov – interpret, solist al unei formaţii, compozitor şi producător muzical. A ocupat locul al doilea în finala naţională a Eurovision Moldova 2026;
5. Stanislav Goncear – artist. Activează în principal în genurile pop-jazz şi soul/R&B, cu influenţe de jazz şi un sunet pop contemporan, colaborând cu tineri artişti care împărtăşesc gusturi muzicale similare;
6. Victoria Cuşnir – jurnalistă la Radio Chişinău. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, specialitatea scenaristică, regie de film şi televiziune. Realizatoare de emisiuni despre muzică şi cultură, regizoare de spectacole în aer liber şi realizatoare de documentare. Membră a juriului pentru selecţia naţională la Eurovision în anii 2018, 2022 şi 2024;
7. Ilona Stepan – director artistic şi prim dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.
Voturile juriului din partea Republicii Moldova
Prestațiile au fost apreciate de la 1 la 24, 1 însemnând prestația cea mai bună. În clasament sunt incluse notele fiecărui juriu, de la 1 la 7, pentru fiecare țară votată.
Screenshot
Potrivit clasamentului, juratul cu numărul 6, Victoria Cuşnir, a apreciat cel mai înalt prestația României – clasând-o pe locul III. Cel mai puțin a apreciat-o juratul cu numărul 4, Pavel Orlov, care i-a acordat locul 16.
Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală. (…) Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate. Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg ca nu ma face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau sa se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României”, a adăugat ea.
***
Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici.
Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a declarat într-un interviu pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii după scandalul cu privire la scorul acordat de juriul Republicii Moldova. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald. (…) Eu nu sunt o persoană care să se țină cu dinții de funcție”, a spus el.
Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.
România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.
Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.
