Judecătoarea Curții de Apel Cahul, Natalia Bondarenco, a fost aleasă în calitate de nou membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în urma votului exprimat la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 aprilie. Ea a obținut sprijinul majorității colegilor, acumulând 155 din cele 282 de voturi. Pentru această funcție a concurat și judecătorul Eugeniu Beșelea, care a obținut 113 voturi.
Bondarenco a trecut cu succes evaluarea externă a eticii profesionale și a integrității (vetting).
Formarea sa juridică a început în 1991 la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, pe care a absolvit-o în 1996. Cariera profesională a debutat la Procuratura Cahul, unde a activat între 1996 și 2000 în calitate de substitut interimar, apoi asistent al procurorului. La 27 iulie 2000 a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul pentru un mandat de 5 ani, iar în 2005 a fost reconfirmată în funcție până la atingerea limitei de vârstă. Din 2007, activează la Curtea de Apel Cahul.
Conform declarației de avere pentru anul 2024, judecătoarea a declarat un venit de 377.000 lei obținut din salariul de la Curtea de Apel Cahul și 480 lei pentru activitatea desfășurată la Institutul Național al Justiției. Alte venituri provin din vânzarea unui automobil Renault Megane (24.000 lei) și din alocația pentru întreținerea copilului (30.000 lei).
Pe lângă acestea, deține două terenuri (0,0383 ha și 0,0513 ha), două case de locuit cu suprafețele de 98,10 mp și 62,7 mp, precum și alte două bunuri imobile mai mici. La capitolul active financiare, a indicat conturi bancare cu sume între 144 lei și 21.900 lei.
Vineri, 11 aprilie, a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor. În debutul evenimentului, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs. Șefa statului le-a spus magistraților că evaluarea externă extraordinară a fost necesară. Totodată a adăugat că „mai există persoane care pun în continuare interesele personale deasupra legii”. În discursul său, Maia Sandu a mai spus că apreciază „eforturile administrației și judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chișinău” și că se bucură că „a fost înregistrată o inițiativă legislativă de majorare a salariilor judecătorilor”. „Suntem la un pas de o schimbare istorică. (…) Avem voință politică. Ce ne mai trebuie? Angajamentul moral și profesional al tuturor celor implicați în actul de justiție”, a comunicat Maia Sandu.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Congresul Mondial al Viei și Vinului, care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 16-20 iunie, s-a încheiat cu adoptarea a 14 rezoluții noi în domeniile Viticultură, Oenologie, Economie, Drept, Siguranță și Sănătate. Acestea au fost adoptate în cadrul celei de-a 23-a Adunări Generale a OIV, organizată la finalul congresului. Rezoluțiile se remarcă prin importanța lor strategică, conturând direcții clare privind: măsuri profilactice și intervenții pentru eradicarea epidemiilor de Flavescense dorée la vița-de-vie, noi prevederi pentru băuturile spirtoase de origine vitivinicolă, prin actualizarea standardului internațional OIV ce ține de etichetare, un nou formular de punctaj propus pentru competițiile internaționale de vinuri, dar și noi ghiduri privind educația și comunicarea în vederea reducerii consumului excesiv de vin.
„A fost o mare onoare pentru Republica Moldova să găzduiască acest congres internațional, unde au fost abordate cele mai stringente provocări cu care se confruntă sectorul vitivinicol la nivel global. Evenimentul reprezintă o recunoaștere importantă pentru țara noastră și confirmă faptul că vinurile moldovenești, promovate sub brandul de țară Wine of Moldova, se bucură de apreciere internațională pentru calitatea lor. Dincolo de sesiunile oficiale, cel mai valoros rezultat al acestui congres sunt relațiile profesionale și colaborările care s-au legat aici”, a declarat Ștefan Iamandi, director al Oficiului Național al Viei și Vinului.
„Sectorul vitivinicol din Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, prin numeroase schimbări, cauzate de multiple crize. Cu toate acestea, a reușit să devină mai rezilient, mai modern, mai calitativ și să se impună pe piețele internaționale. Vreau să le mulțumesc tuturor participanților, care au ales să fie alături de noi în cadrul acestui eveniment extrem de important pentru Republica Moldova”, a menționat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.
În cadrul Adunării Generale, OIV a acordat Distincții de Merit pentru patru persoane care s-au remarcat prin contribuțiile sale valoroase la activitatea Organizației. Este vorba despre Christiane Blum (Luxemburg), Ann Mohlén Årling (Suedia), Ricardo F. Nuñez (Argentina), dar și profesorul Gheorghe Arpentin din Republica Moldova. Acesta este considerat un lider al sectorului vitivinicol, atât la nivel național, cât și internațional.
„Gheorghe Arpentin este o personalitate bine cunoscută atât în Moldova, cât și la nivel internațional, mai ales datorită activității sale ca director al Oficiului Național al Viei și Vinului – o funcție pe care a deținut-o timp de mai mulți ani. În această calitate, el a avut un rol esențial în transformarea sectorului vitivinicol din Moldova, contribuind la modernizarea acestuia și la lansarea brandului de țară Wine of Moldova. Am avut ocazia să colaborez direct cu profesorul Arpentin în cadrul unui proiect important pentru industria vinului, iar această experiență mi-a consolidat respectul față de viziunea sa clară și integritatea profesională”, a afirmat John BARKER, Director General al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).
Timp de 5 zile, în jur de 500 de experți naționali și internaționali au analizat tendințele industriei vitivinicole și au căutat soluții la provocările momentului, în cadrul a 300 de sesiuni de discuții. De asemenea, oaspeții au avut parte și de mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova.
„Acest eveniment a fost extrem de important pentru noi, deoarece marchează o nouă etapă a centenarului OIV. Suntem cu adevărat entuziasmați să colaborăm și să reunim oameni din întreaga lume, pentru a valorifica referințele științifice internaționale în sectorul vinului și pentru a găsi soluții la provocările cu care ne confruntăm. Dacă vorbim despre vinul din Moldova, calitatea vinului, precum și raportul preț-calitate sunt absolut excepționale”, a precizat Adrian Oelofse, reprezentant al industriei vinului din Africa de Sud.
„Cred cu tărie că vinul nu aparține unei singure națiuni – este rezultatul unei moșteniri colective, construită prin schimb de cunoștințe. Suntem 51 de state în cadrul OIV, care învățăm constant unii de la alții, iar această diversitate ne face mai puternici. Nu cunoșteam aproape nimic despre tradiția vinicolă a Moldovei înainte de a ajunge aici, dar acest congres ne-a oferit tuturor oportunitatea de a învăța, de a descoperi și de a construi punți valoroase între culturile vitivinicole”, a menționat Fernanda Spinelli, președinta Subcomisiei pentru Metode de Analiză din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului din Brazilia.
Evenimentul a fost organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova a deschis cel de-al doilea centenar al organizației.
