screenshot/CSP

CSP a respins demersul ministrului Justiției Sergiu Litvinenco privind încetarea concursului pentru șefia PCCOCS

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis respingerea sesizării depuse de ministrul Justiției Sergiu Litvinenco privind încetarea desfășurării concursului actual pentru funcția de șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Decizia a fost anunțată la ședința din 31 ianuarie. În ajun, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că, în opinia sa, concursul actual ar trebui anulat, iar altul nou ar trebui să se desfășoare peste trei luni, după ce CSP va trece prin procedura de pre-vetting.

După ce ultimele trei ședințe au fost amânate din lipsă de cvorum, CSP a reușit să se întrunească în ședință pe 31 ianuarie. În debutul acesteia, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a propus examinarea propunerii privind încetarea concursului pentru șefia PCCOCS.

Având în vedere situația creată și diversele învinuiri reciproce în ceea ce privește concursul, prin prezentul demers, solicit ca operațiunea administrativă cu privire la inițierea concursului de șef al PCCOCS să fie încetată”, a menționat Litvinenco. Majoritatea membrilor CSP au susținut inițiativa.

După deliberări, președinta CSP Angela Motuzoc a anunțat că a fost luată decizia privind respingerea demersului lui Litvinenco. De asemenea, a fost respinsă drept „inadmisibilă” cererea prealabilă depusă de Eduard Bulat, privind suspendarea și anularea concursului.

CSP a declarat ca inadmisibilă cererea lui Eugen Rurac împotriva acțiunilor grupării lui Iulian Groza. Șefa CSP Angela Motuzoc a explicat că subiectul este examinat pe cale judecătorească.

***

Amintim că trei candidați s-au înscris la concursul pentru selectarea procurorului-șef al PCCOCS, toți fiind admiși pentru etapa interviului:

–    Andrei Mațco;

–    Eugen Rurac;

–    Sergiu Russu;

Candidații urmau să fie intervievați pe data de 1 februarie 2023, începând cu ora 10, în sediul Consiliului Superior al Procurorilor.

Pe 26 ianuarie, membrul comisiei speciale pentru pre-selecția candidaților pentru funcția de șef al PCCOCS Iulian Groza a cerut anularea concursului (Groza este și director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)). Acesta a argumentat că integritatea procesului de selecție este grav afectată. Mai mult, Groza, care este și membru al Consiliului Suprem de Securitate, a menționat că ar fi existat tentative de a fi presat și intimidat.

Pe de altă parte, Eugeniu Rurac, fost procuror anticorupție, unul dintre candidații la funcția de șef al PCCOCS, a solicitat suspendarea concursului până la constituirea unei noi comisii de preselecție, în care să nu fie inclus Iulian Groza. Angajații IPRE sunt acuzați că ar fi accesat datele cu caracter personal ale fostului ofițer SIS, actualul șef-interimar al Direcției Generale Urmărire penală din cadrul CNA, Eugeniu Rurac. De cealaltă parte, IPRE a argumentat că este vorba despre o accesare eronată.

În aceeași zi, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat ca este de acord că concursul la funcţia de şef al PCCOCS, inițiat de CSP în noiembrie 2022, să fie anulat. Potrivit lui, „situația creată implică lipsa de credibilitate”.

Cinci membri ai CSP au calificat declarațiile lui Litvinenco drept „lipsite de suport factologic și conținut juridic”: Inga Furtună, Eduard Varzar, Andrei Roșca, Constantin Șușu și Angela Motuzoc.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: