Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat, în ședința din 6 august, raportul privind evaluarea externă a integrității etice și profesionale (vetting) a procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Nicolae Mătăsaru. Comisia Vetting a identificat discrepanțe între veniturile și cheltuielile familiei procurorului în valoare de 731 de mii de lei și a recomandat constatarea faptului că acesta nu a promovat evaluarea. Totuși, CSP nu a fost de acord cu concluziile comisiei și a dispus reevaluarea.
Potrivit raportului, în urma analizei financiare a subiectului evaluării și a membrilor familiei acestuia, Comisia a constatat existența unor discrepanțe patrimoniale semnificative între veniturile legale și cheltuielile efectuate – discrepanțe care nu au putut fi justificate prin dovezi convingătoare. Deși procurorul a prezentat explicații cu privire la donații, economii, diurne și alte surse de venit, Comisia le-a considerat insuficiente pentru a înlătura îndoielile serioase privind legalitatea provenienței mijloacelor utilizate.
În total, Comisia a constatat existența unei averi nejustificate în valoare de 731 326 de lei. Aceasta a concluzionat că subiectul evaluării nu a reușit să demonstreze caracterul legal al acestor bani și, prin urmare, nu a înlăturat îndoielile serioase privind respectarea criteriilor de integritate financiară.
Procurorul și-a exprimat dezacordul față de concluziile Comisiei în cadrul ședinței CSP. Potrivit lui Mătăsaru, părinții săi au activat o perioadă îndelungată în baza patentei de întreprinzător și în domeniul agriculturii, motiv pentru care nu au ținut o evidență contabilă strictă care ar fi putut confirma veniturile reale.
„Părinții mei fac parte din această generație. Au muncit peste 40 de ani cinstit, onest și cu demnitate. O parte din această muncă s-a desfășurat în baza patentei de întreprinzător, într-o perioadă în care legislația era permisivă, iar suplimentar au desfășurat munca agricolă. (…) Nimeni nu le-a cerut atunci contracte de muncă pentru vânzarea propriilor struguri, a propriului vin de casă și al produselor agricole. Nimeni nu le-a spus că peste 20 de ani statul le va cere să dovedească leu cu leu, cu acte pe care legea nu le impunea atunci, bani pe care i-au câștigat prin muncă cinstită și pe care i-au oferit copilului lor pentru un trai mai bun. Aceeași istorie se repetă și în cazul părinților soției mele”, a comunicat procurorul.
Potrivit acestuia, soacra sa a lucrat timp de 20 de ani în piețe. „Ulterior după legalizarea afacerii – în centre comerciale din Federația Rusă, vânzând haine, încălțăminte, filtre și alte bunuri, inițial în format neoficial. (…) Este o poveste obișnuită pentru generația ei, iar astăzi această muncă de 20 de ani este pusă la îndoială, pentru că nu există pentru fiecare rublă câștigată acum 15-20 de ani o hârtie ștampilată”, a adăugat procurorul.
În plus, procurorul a menționat că, în toate situațiile în care au existat dubii, Comisia le-a interpretat în defavoarea sa. Potrivit acestuia, Comisia a luat în calcul la valoarea maximă toate cheltuielile declarate de el, dar a refuzat să includă veniturile declarate. Din calcule au fost excluse în mod nejustificat economiile bancare confirmate prin documente, precum și veniturile reale ale mamei sale obținute din activitatea în baza patentei, confirmate de Serviciul Fiscal, a menționat el.
Potrivit procedurii, Comisia trebuie să efectueze o verificare repetată și să prezinte un nou raport. CSP poate respinge raportul și a doua oară, adoptând propria decizie privind promovarea sau nepromovarea evaluării.
***
Amintim, în acest sens, că la ședința din 4 august CSM a promovat o judecătoare care a picat de două ori vettingul. Astfel, magistrata a rămas în sistem. Detalii AICI.
