Pentru a-ți răsplăti fidelitatea și a-ți mulțumi că faci cumpărături la partenerii gama, maib a lansat o nouă ofertă care te va încânta iar și iar. Acum beneficiezi de cashback mai mare la o varietate de branduri bine cunoscute și apreciate, doar prin simpla utilizare a cardului gama.
Timp de 7 săptămâni te poți bucura de cashback preferențial de la partenerii maib din 3 domenii de activitate: decor, electrocasnice și restaurante.
Primii care vor să te uimească și să te alinte cu cashback majorat sunt magazinele Global Store, Arutin Decor, Promstore și Home&You, care te recompensează cu 10%, 6%, 10% și, respectiv, 5% din valoarea cumpărăturilor.
În magazinele HiTech și Xiaomi ai la dispoziție o gamă vastă de electrocasnice și poți obține 7% și, respectiv, 3% cashback. O colecție mare de covoare și traverse găsești la Carpet Outlet, care îți oferă 10% cashback, iar un decor deosebit pentru casa ta îți asigură Maestro Home, oferind cashback de 5% pentru plăți cu cardul tău gama.
Momentele petrecute alături de cei dragi sunt de neprețuit. Creează noi tablouri pentru amintirile tale la unul din partenerii noștri, restaurantele La Sarkis, Pegas, Osho, Aproape, și nu doar vei avea o seară de neuitat cu bucate delicioase ce se îmbină perfect cu ambianța, dar și cashback. La Sarkis îți oferă înapoi 10% din valoarea bonului de plată, iar celelalte restaurante – câte 5%. Desigur, pentru aceasta e nevoie să achiți cu un card gama: start, universal sau premium.
Ofertele speciale sunt valabile în perioada 15 noiembrie – 31 decembrie. Fii cu ochii pe pagina web www.gama.maib.md şi pe pagina de Facebook gama, află primul despre partenerii care se vor alătura promoției noastre.
Încă nu ai un card Mastercard de la maib? Îți propunem să deschizi un card gama și să profiți de mai multe avantaje: cashback de până la 15%, servicii premium, cardul de debit se transformă ușor într-un card de credit etc. Cum să-l deschizi? Comandă cardul gama prin aplicația mobilă maibank, cu livrare la domiciliu sau vino la orice sucursală maib.
Ministerul Culturii atrage atenția asupra unei situații grave în Chișinău, unde două monumente istorice au fost demolate ilegal pentru a face loc unor blocuri locative. Instituția acuză Primăria municipiului de favorizarea unui dezvoltator imobiliar și de încălcarea repetată a legislației privind protecția patrimoniului cultural.
Potrivit Ministerului Culturii, primul caz vizează monumentul de pe strada Serghei Lazo nr. 46, pentru care Consiliul Național al Monumentelor Istorice avizase în 2018 un proiect de restaurare cu anexarea unei construcții de maximum șapte etaje. Contrar avizului și legislației, monumentul a fost demolat integral, iar în locul său a fost construit un bloc cu 13 etaje. În septembrie 2021, primarul Ion Ceban s-a pronunțat public împotriva construcției, iar viceprimarul Ilie Ceban a dispus sistarea lucrărilor, constatând demolarea ilegală.
„La 7 septembrie 2021, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, s-a pronunțat public împotriva construcției, iar prin Dispoziția viceprimarului Ilie Ceban nr. 525-d din 07.09.2021 a fost constatată demolarea ilegală și dispusă sistarea lucrărilor”, se arată în comunicatul instituției.
Al doilea caz vizează monumentul de pe strada Mitropolit Dosoftei nr. 95, demolat integral la 2 decembrie 2024, deși în 2021 fusese avizat un proiect de restaurare. Pentru ambele situații au fost depuse sesizări la procuratură, însă Ministerul Culturii nu a fost informat despre rezultatele examinării.
În anul 2022, societatea „NG-Invest” SRL a solicitat Primăriei municipiului Chișinău eliberarea autorizației de construire pentru două blocuri de locuit pe terenurile de pe strada Serghei Lazo nr. 46 și strada Mitropolit Dosoftei nr. 95 și 95/1, invocând restaurarea monumentelor.
„Ministerul Culturii subliniază că nu a avizat niciodată un asemenea proiect de execuție, iar în lipsa avizului obligatoriu societatea nu avea dreptul legal să obțină autorizația. Răspunsul tardiv al Primăriei a permis aplicarea procedurii aprobării tacite”, a subliniat Minsterul Culturii.
Ulterior, „NG-Invest” SRL a acționat în instanță Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 10 mai 2023, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2023, Primăria a fost obligată să elibereze autorizația de construire. Ministerul Culturii nu a fost atras în proces în calitate de terț și a aflat despre litigiu abia la faza recursului, aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție. La 13 mai 2025, ministerul a solicitat intervenția în proces, invocând demolarea monumentelor și lipsa avizului legal.
La 25 noiembrie 2025, Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de șeful Direcției juridice, Bogdan Valeriu, și-au retras recursul, iar prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2025 procesul a fost încetat, hotărârea devenind irevocabilă, iar cererea Ministerului Culturii fiind lăsată fără examinare. Instituțșia consideră că aceste acțiuni indică favorizarea „NG-Invest” și inducerea în eroare a instanțelor de judecată.
„Circumstanțele sus-expuse generează concluzia că retragerea recursului de către Bogdan Valeriu a fost făcută pentru a favoriza societatea „NG-Invest” SRL, pentru a înlătura riscul admiterii recursului și anulării actelor judecătorești a instanțelor inferioare. Aceasta denotă că acest proces de judecată a fost simulat de către factorii de decizie din cadrul Primăriei mun. Chișinău și a societății „NG-Invest” SRL, în scopul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile, prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată în legătură cu circumstanțele esențiale ale pricinii”, a mai adăugat Ministerul Culturii.
Instituția condamnă „acțiunile funcționarilor Primăriei care afectează ordinea de drept și patrimoniul cultural al țării” și atrage atenția că noile blocuri vor genera aglomerare excesivă a traficului și lipsă de locuri de parcare în zonă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Mai multe organizații de media au cerut scuze publice din partea directorului Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, după ce acesta a calificat într-un interviu,o investigație jurnalistică a proiectului „Cu Sens” drept „o rușine pentru meseria de jurnalist”. Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că afirmațiile fără fundament factual pot denigra reputația unei instituții media independente și pot crea un climat ostil față de jurnalismul de investigație.
„Presa are obligația de a investiga modul în care sunt cheltuite resursele publice și activitatea instituțiilor statului. Critica jurnalistică realizată cu bună-credință și în interes public beneficiază de protecție legală, inclusiv prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în reacția ONG-urilor.
Organizațiile subliniază că persoanele aflate în funcții de conducere în instituții finanțate din bani publici trebuie să manifeste toleranță față de presa critică și să evite etichetele care pot intimida jurnaliștii sau descuraja investigațiile. Centrul pentru Jurnalism Independent și organizațiile semnatare și-au exprimat solidaritatea cu echipa „Cu Sens” și au făcut apel la autorități să adopte un discurs responsabil și respectuos față de mass-media.
***
În ultimii patru ani, de când Vladimir Țurcanu conduce Compania „Teleradio-Moldova”, au fost semnalate mai multe nereguli: cheltuielile de protocol depășeau frecvent bugetul inițial, iar foști sau actuali angajați au reclamat intimidări, neplata la timp a salariilor și concedieri neîntemeiate. Țurcanu și adjuncții săi susțin însă că nu s-au încălcat legile și că activitatea companiei este conformă cu reglementările.
Aceste probleme au fost confirmate și de un audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2023–2024, care a evidențiat deficiențe semnificative în gestionarea patrimoniului public și a resurselor financiare. Auditul a constatat un statut juridic dual neclar, proceduri netransparente de investiții și achiziții, precum și administrarea precară a bunurilor imobile și a patrimoniului audiovizual.
La 3 decembrie 2025, Parlamentul a organizat audieri publice privind modul în care TRM gestionează fondurile publice. În cadrul ședinței, s-a discutat despre rezultatele auditului Curții de Conturi, care a constatat cheltuieli de peste 21 de milioane de lei peste limitele aprobate, posibile conflicte de interese între conducerea executivă și Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), precum și nereguli în achiziții și investiții. TRM a beneficiat în 2023–2024 de transferuri bugetare de 148,9 și 185,7 milioane de lei, reprezentând aproape 90% din veniturile totale ale companiei, iar patrimoniul instituției era evaluat la circa 460,5 milioane de lei, incluzând clădiri, terenuri, echipamente și fonduri culturale naționale precum „Fondul de Aur al Televiziunii” și „Tezaurul sonor al Radiodifuziunii”.
În replică, Vladimir Țurcanu a declarat pe pagina sa de Facebook că „lucrurile sunt în ordine la TRM” și că speculațiile apărute în spațiul public „nu au nicio fundamentare reală”. El a precizat că a prezentat un plan detaliat de implementare a recomandărilor Curții de Conturi și a respins acuzațiile privind presupusele nereguli financiare.
Audierile parlamentare au fost urmate de promisiunea Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media de a monitoriza aplicarea recomandărilor Curții de Conturi și de a analiza cadrul legal pentru îmbunătățirea acestuia.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Procurorii au inițiat o cauză penală pentru huliganism agravant, după incidentul cu focuri de armă produs în incinta Inspectoratului de Poliție Centru din Chișinău, în noaptea de 18 spre 19 decembrie. Informația a fost confirmată pentru NM de Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale. Potrivit ei, cauza penală este examinată „sub toate aspectele”, fiind verificate „toate versiunile posibile”.
„În cadrul urmăririi penale au fost efectuat un volum de lucru complex, inclusiv fiind dispusă expertiza balistică a armei, fiind audiați mai mulți polițiști, urmând a fi audiate și alte persoane. De asemenea, au fost ridicate imagini video și documente relevante, fiind întreprinse acțiunile de urmărire penală necesare pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, a precizat Violina Moraru.
PG precizează că urmărirea penală continuă, iar „în funcție de probatoriul acumulat vor fi dispuse măsurile procesuale care se impun”.
Potrivit Codului penal, huliganismul agravat se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani, în cazul în care fapta a fost comisă prin folosirea sau tentativa de folosire a armei ori a altor obiecte apte să provoace vătămarea integrității corporale sau a sănătății.
***
Reamintim, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat pe 22 decembrie că, în incinta sediului Inspectoratului de Poliție Centru, ar fi fost trase aproximativ 30 de focuri de armă, după ce mai mulți angajați ar fi sărbătorit Ziua Poliției. Parlamentarul a lansat atunci mai multe acuzații la adresa organelor de drept, inclusiv a șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, pe care l-a acuzat că ar fi încercat să mușamalizeze cazul.
La scurt timp după declarațiile lui Costiuc, IGP a publicat un comunicat în care a confirmat producerea incidentului. Contactat de NM, Viorel Cernăuțeanu a respins versiunea privind „30 de împușcături”, precum și acuzațiile formulate de Vasile Costiuc. Potrivit șefului IGP, ar fi fost vorba, de fapt, de trei focuri de armă, trase de un polițist din arma personală, deținută legal. Ulterior, aceleași informații au fost confirmate și de ministra Afacerilor Interne.
În urma incidentului, polițistul implicat, împreună cu șeful Inspectoratului de Poliție Centru și adjunctul acestuia, au fost eliberați din funcție.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Modificările la Legea voluntariatului, criticate de activiști: „Distrug un domeniu pentru care am dedicat 30 de ani”. Reacția Parlamentului
|
Amendamentele la Legea Voluntariatului, adoptate pe 29 decembrie de către Parlament, prin care responsabiliatatea pentru acest domeniu trece către Agenția Națională de Tineret, a stârnit critici în spațiul public. Activista și voluntara, Antonița Fonari, susține că agenția desemnată nu a întreprins măsuri suficiente pentru susținerea voluntariatului, iar aceste modificări, riscă să submineze un domeniu în care sute de profesioniști au investit decenii de muncă. Parlamentara Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns că legea a fost consultată și vizează eficientizarea activității Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.
Criticile activiștilor și voluntarilor
Antonița Fonari, directoare a Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, activistă și voluntară cu peste 30 de ani de experiență, critică modificările operate la Legea Voluntariatului. Ea afirmă că modificările promovate de guvernare, prezentate drept o aliniere la standardele Uniunii Europene, riscă să destructureze un domeniu construit de societatea civilă în decenii de muncă.
Sursa foto: Antonița Fonari
Fonari contestă în special atribuirea politicilor de voluntariat Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care, potrivit ei, nu a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient nici voluntariatul destinat tinerilor.
„Deci, miniștrii și deputații PAS nu au nici o instituție mai potrivită pentru voluntariat decât Agenția Națională pentru Tineret — care, de la instituire și până acum, nu a venit cu politici noi nici pentru voluntariatul tinerilor (și a îngropat Săptămâna Națională a Voluntariatului, Gala Națională de Premiere a Voluntarilor „Jos pălăria în fața voluntarilor!”, site-ul de recrutare a voluntarilor, Conferința Națională a Voluntariatului etc.). Agenția care de ani buni nu vine cu un mesaj despre voluntariat pe pagina instituției – măcar de Ziua Internațională a Voluntarilor”, a menționat aceasta pe pagina sa de Facebook.
Fonari evidențiază rolul decisiv al voluntarilor în gestionarea crizei refugiaților ucraineni din 2022, când solidaritatea populației a fost recunoscută pe plan internațional și a contribuit la schimbarea percepției externe asupra Republicii Moldova. În opinia activistei, acest capital de solidaritate și implicare civică a avut un rol important inclusiv în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, la fel de relevant ca deciziile politice interne.
Roman Andriiv, activist cu experiență în voluntariat, avertizează că noua lege nu ar stimula participarea tinerilor. El explică că majoritatea organizațiilor de tineret nu lucrează cu aceste categorii și că implicarea voluntarilor tineri în activități complexe, care necesită competențe profesionale, ar fi limitată.
„Paradoxal, nici voluntariatul tinerilor nu ar avea de câștigat dacă legea s-ar vota în forma actuală. Peste 95% din voluntariatul tinerilor rămâne în afara cadrului legal formal, din cauza categoriilor de beneficiari prestabilite. De ce să faci o lege care demotivează pe cei care practică voluntariatul și să incluzi acolo persoane care poate nu doresc să se implice? De ce să adopți o lege cu mari șanse să fie nefuncțională, în ciuda avertizărilor venite din sector?”, întreabă activistul.
Andriiv propune parlamentarilor să acorde câteva luni în plus pentru ajustarea legii, astfel încât să fie funcțională și să valorifice potențialul voluntarilor în construcția unei societăți europene bazate pe solidaritate.
„Suntem o țară mică, cu resurse limitate, și putem merge înainte doar împreună. Vă rog să vă gândiți bine înainte de a apăsa butonul de vot, ca să nu ajungem mâine într-o criză fără sprijinul voluntarilor”, a mai afirmat Andriiv.
Replica autorităților
În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, respinge acuzațiile și susține că legea a fost elaborată în urma unui proces amplu de consultări.
„Legea cu privire la voluntariat a fost în lucru la Ministerul Educației și Cercetării aproape un an de zile, cu multe consultări publice. M-a întristat mult să văd comentarii în care se afirmă, fără a citi legea, că voluntariat vor face doar tinerii, nu și cetățenii mai în vârstă, lucru absolut neadevărat”, a spus parlamentara pe Facebook.
Ea invocă mai multe articole din lege care stipulează explicit că voluntariatul este destinat cetățenilor de toate vârstele, promovează incluziunea socială, egalitatea de șanse și participarea civică indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau stare de sănătate.
Nicolaescu-Onofrei mai precizează că proiectul nu prevede crearea unei noi agenții, ci extinderea competențelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, soluție pe care o consideră eficientă din punct de vedere administrativ. Totodată, ea menționează că Ministerul Educației și Cercetării ar putea redenumi instituția pentru a reflecta mai clar și domeniul voluntariatului.
„Proiectul propune oferirea de competențe pe domeniu pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, în loc de a mai crea încă o agenție. MEC poate redenumi entitatea respectivă pentru a indica chiar în denumire domeniul voluntariatului. Esențial este să se întâmple o activitate eficientă”, a mai subliniat președinta comisiei parlamentare de profil.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai accentuat că ministerul a demonstrat deja capacitatea de a coordona politici publice complexe, inclusiv în ariile sportului și tineretului, fără ca aceste domenii să fie menționate explicit în denumirea instituției. În opinia sa, deturnarea discuției prin afirmații nefondate nu ajută dezbaterea publică, în timp ce rigoarea și onestitatea rămân esențiale pentru o înțelegere corectă a legii.
Ce prevede noua Lege a voluntariatului
Noua Lege a voluntariatului, adoptată pe 29 decembrie cu votul a 66 de deputați, își propune să stimuleze implicarea civică a cetățenilor de toate vârstele și să consolideze cultura voluntariatului prin reguli unitare și mecanisme instituționale clare. Actul normativ definește formele recunoscute de voluntariat – formal, informal, corporativ și internațional – și stabilește drepturile și obligațiile voluntarilor și ale entităților gazdă.
Legea introduce reguli distincte pentru participarea minorilor, permite implicarea în voluntariat începând cu vârsta de 14 ani și impune acordul părinților pentru cei sub 16 ani. Pentru activitățile ce implică lucrul cu grupuri vulnerabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar, inclusiv pentru voluntarii străini.
Un element central al noii legi îl reprezintă recunoașterea competențelor și abilităților dobândite prin voluntariat. Acestea vor fi validate pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și vor fi consemnate într-un certificat de voluntariat. Certificatele vor putea fi eliberate doar pentru programe acreditate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care va gestiona și evidența acestora printr-un sistem informatic național.
Legea mai prevede instituirea unei comisii intersectoriale, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, responsabilă de coordonarea politicilor publice în domeniul voluntariatului. De asemenea, este consacrată oficial marcarea Zilei Internaționale a Voluntariatului, la 5 decembrie, prilej cu care autoritățile centrale și locale vor organiza evenimente dedicate recunoașterii contribuției voluntarilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Soluționarea diferendului transnistrean fără participarea Rusiei și fără a se ține cont de interesele acesteia este inacceptabilă. Declarația a fost făcută de către Mihail Galuzin, adjunctul ministrului de Externe al Federației Ruse, scrie RIA Novosti pe 30 decembrie. Potrivit oficialului rus, la Chișinău ar exista voci care își doresc acest scenariu. Contactați de NM pentru o replică, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au subliniat că mizează pe „sprijinul ferm al tuturor partenerilor externi” implicați în negocieri.
„Chișinăul nu are dialog nici cu Tiraspolul, nici cu Rusia. Și, în general, se creează impresia că cineva la Chișinău ar dori să rezolve problema transnistreană fără participarea Rusiei și fără a ține cont de interesele ei. Și acest lucru, desigur, este absolut inacceptabil. Rusia a fost și rămâne întotdeauna susținătoare a rezolvării problemei transnistrene pe baza principiilor stabilite în acordul din iulie 1992”, a declarat adjunctul ministrului de Externe al Federației Ruse, Mihail Galuzin, într-un interviu citat de agenția de stat rusă Ria Novosti.
Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au declarat că „Guvernul Republicii Moldova pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, prin dialog și negocieri, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele recunoscute de comunitatea internațională”. „Mizăm pe sprijinul ferm al tuturor partenerilor externi pentru respectarea acestor principii”, au mai declarat reprezentanții Chișinăului.
***
Amintim că, pe 3 decembrie curent, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că Guvernul lucrează la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Oficialul a spus că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Întrebat dacă soluționarea conflictului transnistrean ar putea fi pusă pe masa discuțiilor la pachet cu negocierile de pace ruso-ucrainene, vicepremierul Valeriu Chiveri a spus că acest punct de vedere ar putea fi privit prin prisma securității regionale. „Cât privește reglementarea propriu-zisă în contextul Republicii Moldova, vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple într-un proces de negocieri, care ar implica atât partea transnistreană – suntem convinși că trebuie să facem lucrul ăsta – dar în cooperare cu partenerii care ne susțin, cum ar fi, în primul rând, Uniunea Europeană, Statele Unite”, a mai spus vicepremierul.
Reamintim că formatul „5+2” – care includea reprezentanți ai Republicii Moldova și ai regiunii transnistrene (părți), ai OSCE, Rusiei și Ucrainei (mediatori) și ai UE și SUA (observatori) – a fost suspendat după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, negocierile au loc în formatul „1+1”, adică discuții directe între Chișinău și Tiraspol, fără implicarea mediatorilor și observatorilor internaționali.
Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.
În contextul acordului menționat de oficialul rus, precizăm că autoritățile Republicii Moldova au făcut anterior apel la respectarea cu strictețe a angajamentelor asumate în cadrul Acordului din 21 iulie 1992 privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Acest apel a avut loc în iunie 2025, când în Zona de Securitate au avut loc activități militare, desfășurate cu tehnică și artilerie.
