NewsMaker

Cu tractorul la Guvern. Din ce cauză protestează fermierii? Analiză NM

Fermierii din Moldova au organizat un protest. Aceștia și-au adus tractoarele în Piața Marii Adunări Naționale. NM a încercat să afle din ce cauză protestează agricultorii, ce revendicări au și ce spun autoritățile despre cerințele fermierilor.

Protestul agricultorilor a fost organizat de Asociația Forța Fermierilor. Marți, în data de 20 iunie, fermierii au aranjat câteva zeci de tractoare în centrul Capitalei.

NewsMaker

Ce revendicări au agricultorii

Fermierii și-au înaintat revendicările într-o declarație din data de 17 mai. Agricultorii au cinci cerințe de bază:

  • Alocarea până în data de 1 august a unei compensații în mărime de 3 mii de lei pentru un hectar de produse agricole din prima categorie (grâu, secară, rapiță).
  • Interzicerea importului de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui din Ucraina.
  • Interzicerea exportului din portul de la Giurgiulești a produselor agricole din alte țări.
  • Achitarea până în data de 1 iulie a restanțelor la subvenții pentru anul trecut.
  • Restituirea TVA fermierilor.

Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, a precizat pentru NM că revendicarea de bază a fermierilor este alocarea compensației de 3000 de lei pentru un hectar. Potrivit lui Slusari, aceasta este necesară pentru a compensa pierderile estimate la 2 miliarde de lei. „[De vină pentru toate este războiul], care a dus la închiderea porturilor, după aceasta Ucraina a recurs la dumping [pentru a primi măcar niște bani pentru produsele sale agricole]. În consecință prețurile s-au prăbușit și au dezechilibrat întreaga piață a Mării Negre”, a explicat Slusari.

NewsMaker

Amintim că în primăvară agricultorii declarau că prețurile cerealelor și a altor produse agricole din Ucraina sunt mai mici decât sine costul acelorași produse din Moldova și cereau ca autoritățile să interzică temporar importul produselor agricole din Ucraina.

Autoritățile de la Chișinău planificau să introducă interdicția, după ce o astfel de decizie a fost aprobată de Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria, dar s-au răzgândit. Acest lucru s-a datorat probabil faptului că Kievul a amenințat Moldova cu un embargo. „Noi am anunțat Chișinăul: orice restricție din partea Chișinăului va fi considerată drept o acțiune absolut neprietenoasă și va conduce la interzicerea oricărui import din Moldova”, anunța atunci ministrul adjunct al Dezvoltării Economice, Comerțului și Agriculturii din Ucraina, Taras Kacika.

Alexandru Slusari a precizat pentru NM că datoria Guvernului pentru subvențiile în agricultură constituie 900 de milioane de lei pentru anul trecut, mai mult, fermierii nu au primit de la stat TVA-ul acumulat. „Legea a fost adoptată, dar nu a intrat în vigoare. Cerem ca aceasta să poată fi aplicată cât mai curând. Debitul s-a acumulat din cauza faptului că anul trecut agricultorii au cheltuit mai mulți bani pentru utilaje, combustibil, care nu au putut fi acoperiți din vânzarea produselor. Nu ne-a fost restituită nici diferența de TVA – 20% și 8% (cota TVA la produsele agricole – 8%, diferența – de 12% – le este restituită fermierilor de către stat – NM)”, a explicat Slusari.

Potrivit acestuia, fermierii vor continua protestul. Aceștia solicită o întrevedere cu premierul Dorin Recean și cu ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea. Ultimul se află acum într-o vizită la Bruxelles, a menționat Slusari.

Ce spun autoritățile

Premierul Dorin Recean a ieșit în fața protestatarilor. El a anunțat că pe viitor fermierii ar trebui să adopte un model de producere cu valoare adăugată. „Revendicările Asociației [fermierilor] vor costa bugetul 700 de milioane de lei, dar Guvernul nu are acum acești bani”, a spus Recean.

El a enumerat ajutorul acordat până acum fermierilor de către autorități:

  • A fost adoptată legea care permite restituirea de TVA fermierilor. Potrivit datelor Guvernului, această sumă ar constitui 330 de milioane de lei.
  • Au fost oferite 1,6 miliarde de lei pentru subvenționarea fermierilor anul trecut și în anul curent.
  • A fost oferit ajutor suplimentar fermierilor în sumă de 100 de milioane de lei, care ar urma să compenseze pierderile generate de majorarea prețurilor pentru motorină și îngrășăminte.
NewsMaker

Guvernul a anunțat că ministrul Agriculturii Vladimir Bolea, care se află într-o vizită la Bruxelles, urmează să convingă oficialii europeni de impactul negativ al războiului din Ucraina asupra sectorului agrar din Republica Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea a spus anterior că va cere structurilor europene ajutor financiar, iar banii vor fi ulterior repartizați fermierilor afectați de prăbușirea prețurilor și ruperea lanțurilor logistice, consecințe ale agresiunii militare ruse din Ucraina.

Ce spun experții

Expertul economic, Veaceslav Ioniță, consideră că nu trebuie să ne plângem din cauza importului de cereale din Ucraina. „Există o problemă cu competitivitatea. Autoritățile de la Kiev au devalorizat hrivna ucraineană și au făcut produsele mai competitive. Ar fi oportun ca Banca Națională să slăbească și mai mult leul intervenind mai intensiv pe piața valutară. Acest fapt ar putea compensa cumva pierderile și i-ar putea ajuta pe toți businessmenii”, a subliniat Ioniță.

Potrivit acestuia, statul le-ar putea permite fermierilor să plătească alte taxe din contul TVA-ului acumulat.

Expertul în agricultură, Viorel Chivriga, a menționat că nu există actualmente necesitatea de a interzice importul și tranzitarea grâului din Ucraina. „Moldova are cerealele sale și volumul acestora este de câteva ori mai mare decât consumul. Deci nu are rost să importăm. Dar îi putem înțelege și pe ucraineni, [în plan economic] la ei e foarte rău. [Nu trebuie] să cerem de fiecare data compensații când ceva se întâmplă. Trebuie să depunem eforturi ca astfel de situații să nu existe. Majoritatea fermierilor vând grâul după recoltare și până la Anul Nou. Și doar o parte dintre fermieri are posibilitatea să păstreze grâul în depozite și să-l vândă primăvara, când prețurile sunt mai mari”, a menționat expertul.

Acesta consideră că fermierii trebuiau să prevadă riscul micșorării prețurilor. Și pentru astfel de cazuri aceștia „trebuie să aibă strategii”, care i-ar ajuta să depășească situația”, consideră Chivriga.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Maia Sandu, întrevedere cu primari din sudul țării: Reforma APL este poate chiar mai complicată decât cea de la bacalaureat

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu primari din sudul țării, iar discuția a vizat reforma administrației publice locale (APL). Șefa statului, care anterior a fost ministră a Educației, a spus că reforma APL este „poate chiar mai complicată decât reforma de la bacalaureat”.

Întâlnirea a avut loc la Guvern.

„Am vorbit despre amalgamarea voluntară și despre cum putem construi administrații locale mai puternice, cu mai multe resurse și servicii mai bune pentru cetățeni. Este îmbucurător că peste 400 de primării din țară au semnat deja deciziile finale în acest sens, iar circa 200 sunt în ultima etapă a procesului”, a scris Maia Sandu pe o rețea de socializare.

„Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că participați în această reformă. Este o reformă poate chiar mai complicată decât reforma de la bacalaureat. Eu știu ce înseamnă să facem reforme nepopulare, dar trebuie să le facem”, a comunicat Maia Sandu, în timpul întrevederii cu primarii.

***

Amintim că 60 de primării din Republica Moldova au declarat, din start, că nu doresc să inițieze procesul de amalgamare. Pe de altă parte, 400 de primării au aprobat deja deciziile finale de amalgamare voluntară, iar alte 200 se află în etapele finale ale procesului. Datele au fost comunicate pe 31 iulie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Întrebat când vor primi primăriile care se amalgamează banii promiși pe cap de locuitor, secretarul general al Guvernului a declarat că aceste resurse le vor fi puse la dispoziție la începutul anului 2027. Detalii AICI. Pe 3 august, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că îi pare rău că există câteva zeci de primării care au refuzat amalgamarea voluntară și a vorbit despre pașii care urmează pentru acestea. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: