Cum a fost anul 2025 pentru NewsMaker. În loc de „La mulți ani”

A fost un an cu adevărat lung. Un an în care ne-am reinventat din mers, am creat, corectat, călătorit, în care am ascultat și am vorbit atunci când trebuia să ne facem auziți. Un an care nu ne-a lăsat să ne plictisim și nici să ne relaxăm prea tare.

Am lansat proiecte noi și toate au venit din aceeași nevoie: să înțelegem mai bine ce se întâmplă în jurul nostru și să explicăm.

Am lansat podcastul economic «Есть вопросы» cu Nicolai Paholinițchi, în care am căutat răspunsuri la întrebări de interes public de la deputați, miniștri, experți economici și antreprenori. În fiecare zi de sâmbătă, Ecaterina Dubasova v-a adus «Разборка», sinteza politică a săptămânii.

A revenit sezonul doi din Другая Молдова, în care străbatem țara în lung și-n lat și o (re)descoperim.

RealPolitik cu Daria Slobodcikova a împlinit un an, primul talk-show săptămânal NewsMaker, transmis live.

Am continuat podcastul de știință «Как тебе такое» cu Alexandr Nugmanov, pentru că într-o lume plină de pseudo-explicații și soluții miraculoase, a înțelege cum funcționează lucrurile devine o formă de grijă.

Am produs, de luni până vineri, buletine de știri în română și rusă, cu materiale despre lucrurile care ne influențează direct viața: am semnalat probleme, am căutat explicații și am pus întrebări incomode celor aflați la putere. Am pornit o serie de reportaje din raioanele Moldovei — despre casele de cultură care se ruinează, încet și sigur, deseori odată cu comunitățile din jurul lor.

A fost un an electoral. Câteva luni bune în care a trebuit să fim și mai bine organizați, pentru că volumul de muncă a crescut considerabil. Am bătut Moldova în lung și în lat ca să vorbim cu oamenii, să îi ascultăm, să aflăm ce îi îngrijorează și cum își văd viitorul. În ziua alegerilor am transmis live din secții de votare din nord, centru și sud, inclusiv din zona de securitate, ca să aflăm direct de la oameni ce aleg și de ce.

Am privit cu multă atenție și spre regiunea transnistreană. Am explicat cauzele și contextul crizei energetice de la începutul anului. Am mers în satele de lângă Nistru, am vorbit cu localnicii, am încercat – fără grabă și fără clișee – să le facem vocile auzite. Am fost concentrați și pe Autonomia Găgăuză: am explicat procesul bașcanei Evghenia Guțul, am scris despre politicienii din regiune, dar mai ales despre oamenii din sate, care trăiesc cu consecințele acestor decizii.

Am urmărit atent întreaga justiție moldovenească – revenirea lui Vladimir Plahotniuc, dosarele lui Alexandru Nesterovschi, Igor Dodon, Ion Creangă, Constantin Țuțu, Marina Tauber.

Nu ne-am ferit de subiectele sensibile.
Am scris longread-uri despre cele patru valuri de emigrare prin care a trecut Moldova. Am realizat o hartă interactivă a istoriei partidelor politice – cum s-au rupt, unit și rearanjat până la forma de azi. Am vorbit despre limba română și de ce încă este numită „moldovenească” de o parte a societății. Și am elaborat „Dicționarul represiunilor din regiunea transnistreană” – o radiografie a deținuților politici și a încălcării drepturilor omului, cazuri care s-au întețit mai ales după invazia Rusiei în Ucraina.

Zi de zi, am continuat NM Espresso, newsletter-ul nostru matinal, publicat în rusă, română și engleză.

Ne-am ferit cât am putut de tentația copy/paste-ului din comunicate. Ne-am străduit să aducem știrile în context, pe site și în buletinele de știri, iar pe cele mai importante să le transformăm în analize. Ne-am mai astupat urechile din când în când, ca să nu ne pierdem în zgomotul informațional, și am scris despre ce contează, din unghiuri care nu sunt întotdeauna comode. Am întors subiectele pe toate fețele înainte de publicare și am ascultat vocile tuturor.

A fost și anul în care am discutat mult despre inteligența artificială și am decis să lucrăm la un cod etic de utilizare. Am urmărit atent cum schimbă presa online, cum accelerează procesele, dar și cum ridică întrebări serioase despre responsabilitate, autenticitate și sens. Am ales să folosim tehnologia ca instrument, nu ca substitut al gândirii. Pentru că jurnalismul e și despre viteză, însă nu cu orice preț, ci cu discernământ.

Recunoaștem: e greu să fii în competiție cu rețelele sociale. Acolo unde nu există filtre deontologice, unde responsabilitatea față de public e opțională, iar emoția bate verificarea. Tocmai de aceea ne-am adaptat, dar în stilul nostru. Am lansat formate video scurte – reels și shorts – știri concentrate, clare, de doar un minut sau chiar mai puțin. Nu ca să simplificăm realitatea, ci ca să ajungem la cei care își consumă informația altfel. Vrem să fim acolo unde sunteți voi, fără să ne pierdem standardele.

Am rămas o redacție vie, nu o fabrică de conținut. Cu dezbateri, cu opinii diferite, cu greșeli asumate. O redacție liberă, în care poți să-ți faci meseria păstrându-ți convingerile și stilul, poți alege despre ce vrei să scrii și în care ești încurajat să ieși din tipare. Sunt convinsă că asta contează mult pentru echipă.

Am rămas o sursă media care explică, care contextualizează. Care vorbește în română și rusă într-o societate fragmentată, fără a adânci această ruptură. Am provocat-o și pe președinta țării la un interviu mixt – în română și rusă, un format nou, pe care nu l-am văzut în altă parte și ne-am bucurat că a acceptat.

Feedback-ul vostru ne motivează. Ne-ați scris, ne-ați povestit, ne-ați trimis istorii. Le-am cules și le-am publicat pe site, în sinteze care spun poate cel mai bine ce înseamnă să fii atent la oameni, nu doar la agendă. Vocile voastre ne-au ajutat să înțelegem mai bine ce contează cu adevărat.

A fost plăcut să fim apreciați.
Suntem pe primul loc la capitolul încredere în raportul Mediaradar. Am fost premiați la Tulip Awards, pentru contribuția la apărarea drepturilor omului. Iar finalul anului ne-a adus și un Măr de Aur, oferit de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Premiile sunt un bonus. Dar mai important e că, în tot acest timp, nu am făcut compromisuri cu eul nostru interior, acel filtru incomod care simte imediat unde se trișează și unde apare falsitatea. Am ales să spunem ce gândim și ne-am asumat consecințele. Inclusiv neplăcute: amenințări cu moartea din surse anonime și campanii de discreditare.

Nu știm cum va fi 2026. Este clar însă că modul de consum al informației s-a schimbat. Rețelele sociale au devenit principala sursă de știri pentru mulți, iar publicul are mai puțin timp și mai puțină atenție. Concurența pentru vizibilitate este mare, iar jurnalismul trebuie să se adapteze fără a renunța la responsabilitate.

Dacă ai ajuns până la finalul acestui text, cel mai probabil ești prietenul redacției și îți pasă.
Iar cel mai bun cadou pe care ni-l poți face este să dai share, să comentezi, să intri pe NewsMaker.md, să ne urmărești pe rețelele de socializare și pe YouTube. Iar dacă poți și vrei – intră și pe Patreon. Orice donație ne va bucura.

Și la desert, despre anul viitor. Voi spune doar atât: sunt voci care încă nu se aud suficient. Despre ele – foarte curând.

Să ne revedem cu bine în 2026.
Pe curând.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: Moldova a retrogradat la «regim hibrid», reparația liniei Isaccea—Vulcănești va fi plătită de populație, Costiuc i-a adus lui Grosu un cadou din Georgia

«Regim hibrid»

Moldova a pierdut statutul de «democrație fragilă» și a revenit în categoria «regim hibrid» în Indexul democrației, realizat anual de publicația britanică The Economist. Despre cum Moldova, luptând cu «amenințarea hibridă», a devenit ea însăși «hibridă» — în materialul «Regres democratic?».

Reparația liniei Isaccea—Vulcănești

Cheltuielile pentru repararea liniei electrice Isaccea—Vulcănești vor fi incluse în facturile cetățenilor moldoveni anul viitor.

Ministerul Energiei a anunțat că restabilirea liniei, avariată în urma unui atac rusesc asupra Ucrainei, ar putea costa «între 500 de mii și 2 milioane de lei».

Potrivit directorului ANRE, Alexei Taran, acest lucru va avea un impact «nesemnificativ» asupra cetățenilor, deoarece venitul anual al operatorului rețelei de transport depășește «1,4 miliarde de lei».

Criza din Găgăuzia

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție, cerând reluarea pregătirilor pentru alegerile din autonomie.

APG contestă decizia Curții de Apel Cahul, care, la solicitarea Cancelariei de Stat, a suspendat activitatea comisiei electorale locale.

APG consideră această interdicție «neîntemeiată», deoarece instanța «nu a demonstrat existența unui prejudiciu real», invocând doar «riscuri abstracte».

Dronele

De la începutul războiului din Ucraina, rachetele și dronele rusești au încălcat de 54 de ori spațiul aerian al Moldovei, iar în nouă cazuri au fost drone cu încărcătură explozivă, a anunțat Ministerul Apărării.

Incidentele au fost înregistrate în toată țara.

Dodon și reforma teritorială

Liderul PSRM, Igor Dodon, a propus organizarea unui referendum privind reforma administrativ-teritorială: «Trebuie să le oferim cetățenilor posibilitatea să se exprime».

De asemenea, după sărbători, socialiștii intenționează să organizeze ședințe ale consiliilor locale în toată țara pentru a «discuta conceptul acestei reforme» cu locuitorii.

Dodon și SUA

După o întâlnire cu însărcinatul cu afaceri al SUA, Nick Petrovich, Dodon a declarat că prioritățile administrației americane — «protejarea valorilor tradiționale», politica strictă în domeniul migrației și promovarea intereselor naționale — coincid cu ideologia PSRM.

Corupția în Moldova: raport GRECO

Moldova trebuie să depună mai multe eforturi pentru combaterea corupției, inclusiv la nivel central.

În doi ani, autoritățile au implementat doar 7 din cele 25 de recomandări ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO). Acest lucru reiese dintr-un nou raport al experților GRECO.

Mai multe detalii citiți în materialul «7 din 25. Cum luptă Moldova cu corupția și unde sunt „rateurile“?».

Câți cetățeni ai Moldovei sunt în Rusia

Ministerul Afacerilor Externe nu deține date exacte despre numărul cetățenilor moldoveni care locuiesc în Rusia, a declarat ministrul Mihai Popșoi.

Potrivit lui, acum câțiva ani, autoritățile ruse vorbeau despre aproximativ 78 de mii de cetățeni moldoveni, însă după începutul războiului din Ucraina numărul acestora «ar fi trebuit să scadă semnificativ».

Grosu și «planurile Kremlinului»

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat declarațiile autorităților ucrainene privind un posibil plan al Kremlinului de a crea o «zonă tampon» în regiunea Vinița, la granița cu Transnistria.

Potrivit lui, «Rusia a avut mereu planuri grandioase», dar «din fericire, acestea au rămas doar pe hârtie».

Cadoul pentru Grosu din Georgia

Liderul Partidului «Democrația Acasă», deputatul Vasile Costiuc, i-a adus lui Igor Grosu, din Georgia, unde a participat la ședința grupului interparlamentar de prietenie, un cadou.

Acesta i-a fost transmis de un coleg georgian — o sticlă de vin cu inscripția «generalissimus».

Grosu a declarat că «trebuie să menținem relații bune cu poporul georgian, iar cu autoritățile de acolo lucrurile stau mai rău».

Scandal cu implicarea teatrului Cehov

În Moldova, activiștii au lansat o petiție prin care cer anularea serii literare a scriitoarei israeliene Dina Rubina la Teatrul «A. P. Cehov».

Autorii petiției consideră că declarațiile acesteia despre Gaza reprezintă «discurs de ură» și invocă interdicția de a invita în instituții publice persoane care justifică agresiunea.

Reprezentanții teatrului au declarat pentru NM că nu pot anula evenimentul «în mod unilateral», deoarece acesta este organizat și finanțat de o companie privată.

Ministerul Culturii a precizat că nu există temeiuri pentru anularea evenimentului, lucru confirmat și de «autoritățile competente».

Piața înainte de Paște: reportaj NM

Cu câteva zile înainte de Paște, NM a mers la Piața Centrală din Chișinău pentru a afla cât costă mielul — preparat tradițional de sărbători — de unde provine carnea și ce cantități cumpără locuitorii capitalei.

Detalii — în reportajul video «Fără miel nu se poate: la Piața Centrală din Chișinău a început aglomerația de dinaintea Paștelui».

Pe scurt

Parlamentul a numit-o pe Alina Cebotarev în funcția de președintă a Consiliului Concurenței. Ea va prelua mandatul din 27 aprilie, în locul lui Alexei Gherțescu, care a demisionat «din motive personale».

În Moldova, motorina s-a ieftinit cu 49 de bani, până la 34,49 lei. Benzina A95 s-a scumpit cu 1 ban, până la 29,83 lei. ANRE a explicat evoluția prin scăderea prețurilor la petrol pe piețele internaționale.

În Chișinău au început pregătirile plajelor pentru sezonul estival. În zonele de odihnă din parcurile Valea Morilor, La Izvor, Valea Trandafirilor și Rîșcani se aduce nisip și se repară vestiarele și dușurile.

Agenda zilei, 10 aprilie:

  • 10:00 — Ședința serviciilor municipale din Chișinău;
  • 14:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: