multimedia.parlament.md

Cum ar arăta Parlamentul dacă duminică ar avea loc alegeri: datele unui sondaj

Dacă duminica viitoare în Republica Moldova ar avea loc alegeri parlamentare, în Parlament ar accede cinci forțe politice – partide și blocuri electorale. Totuși, niciuna dintre ele nu ar reuși să obțină majoritatea mandatelor. Cel puțin aceasta arată datele unui sondaj prezentat pe 25 martie de compania sociologică iData.

Potrivit datelor companiei, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Igor Grosu ar obține cele mai multe voturi – 27,3%. Este urmat de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon – cu 12,5%, blocul politic „Victorie”, controlat de politicianul fugar Ilan Șor – 11,7%, blocul Alternativa, creat de Ion Ceban, Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk – 6,1%, formațiunea „Partidul Nostru”, condusă de Renato Usatîi – 3,9%.

Partidul Social Democrat European, condus de Tudor Ulianovschi, ar obține 3,5%, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin – 2,5%, Partidul Republican „Inima Moldovei” (PRIM), condus de Irina Vlah – 2,1%, blocul „Împreună”, format din patru partide – 1%, partidul „Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare” (CUB), condus de Igor Munteanu – 0,7%, „Partidul pentru Viitorul Moldovei” condus de Vasile Tarlev – 0,6%, partidul „Democraţia Acasă” (PDA) condus de Vasile Costiuc – 0,4%, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vladimir Filat – 0,2% și „Partidul Naţional Moldovenesc” (PNM), condus de Dragoș Galbur – 0,1%.

5,4% dintre respondenți au declarat că nu ar vota, 19,7% nu știu pe cine ar vota, iar 2,3% nu au oferit un răspuns.

Din totalul celor deciși, cinci formațiuni politice ar intra în Parlament – au comunicat reprezentanții companiei sociologice. PAS ar obține 35%, PSRM – 16%, blocul „Victorie” – 15%, blocul Alternativa – 7,8% și „Partidul Nostru” – cu 5%.

Potrivit iData, datele sondajului nu țin cont de preferințele celor din diasporă și ale locuitorilor din stânga Nistrului. Astfel, distribuirea mandatelor fără voturile din diasporă și stânga Nistrului ar arăta astfel: PAS ar acumula 45 de mandate, PSRM – 21, blocul „Victorie” – 19, blocul „Alternativa” – 10, iar „Partidul Nostru” – 6.

Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1007 respondenți, în perioada 14-25 martie 2025, cu o marjă de eroare maximă de ±3%. Datele au fost colectate de către o companie, la comanda iData.

***

Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că noul Parlament ar putea fi ales, cel mai probabil, în luna septembrie 2025. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев / NewsMaker

PAS – „lider” în utilizarea resurselor administrative în campania electorală: constatările Promo-LEX în prag de alegeri

Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) este vizat cu cele mai multe cazuri de utilizare a resurselor administrative în campania pentru alegerile parlamentare, potrivit raportului Promo-LEX prezentat pe 26 septembrie, în ultima zi de campanie electorală. Raportul mai arată cheltuieli neraportate de aproape 700 de mii de lei în rândul mai multor concurenți electorali – bani folosiți în special pentru publicitate online, transport și plata agitatorilor. Perioada monitorizată cuprinde 11–24 septembrie.

Potrivit observatorilor, campania electorală a fost una foarte activă. În perioada raportată, concurenții electorali au desfășurat aproape 2.000 de evenimente — cu 50% mai multe decât la începutul campaniei. Cel mai des au distribuit materiale informative (68%) și s-au întâlnit cu alegătorii (22%). Cei mai activi au fost PAS și Blocul Electoral „Patriotic”.

Promo-LEX a documentat 84 de cazuri de utilizare a resurselor administrative, dintre care 66 la PAS. Blocul „Patriotic” a înregistrat opt cazuri, Blocul „Alternativa” – cinci, Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – trei, iar „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și Partidul Național Moldovenesc (PNM) câte unul fiecare. Încălcările țin de atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bugetul de stat, folosirea spațiilor instituțiilor publice pentru activități electorale, implicarea primarilor și funcționarilor publici în campanie în timpul programului de lucru și organizarea întâlnirilor cu angajați din sectorul bugetar.

În perioada 8–21 septembrie, concurenții electorali au declarat venituri în valoare totală de 23,8 milioane de lei, provenite în principal din donații ale persoanelor fizice (67%), juridice (16%) și din donații materiale (10%). În aceeași perioadă, formațiunile politice au cheltuit 23 de milioane de lei, cel mai des pentru publicitate la televiziune și radio (44%), materiale promoționale (22%), publicitate online (10%) și reclame pe rețelele sociale (7%). Totodată, concurenții nu au raportat cheltuieli de cel puțin 693 de mii de lei, bani folosiți pentru publicitate pe rețelele sociale, transport, deplasări peste hotare și remunerații pentru agitatori. Cele mai mari neconcordanțe au fost depistate la PAS (43% din sumă).

Printre alte nereguli observate se numără: plasarea publicității în locuri interzise, implicarea unor terți (inclusiv rețele coordonate din Rusia și ONG-uri), precum și utilizarea limbajului instigator la ură, cu declarații homofobe, sexiste și xenofobe din partea unor politicieni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: