Cum ar putea ajunge 10.000 de soldați ruși în Transnistria? Deputat PAS: „vor implica Moldova în conflict”

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, susține că, dacă după alegerile parlamentare din toamnă vine o guvernare pro-rusă, Aeroportul din Chișinău ar putea fi folosit pentru a transporta militari ruși în regiunea transnistreană. Potrivit acestuia, un astfel de scenariu ar implica direct Republica Moldova în conflictul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Vocile Puterii de la postul de televiziune Exclusiv TV.

„Dacă vine o guvernare iresponsabilă, care apără interesele Federației Ruse, avem riscul ca prin Aeroportul Chișinău să ajungă militari ruși în stânga Nistrului. Va fi un risc major pentru securitatea în regiune, inclusiv vor fi presiuni asupra Ucrainei, dar nemijlocit implicarea R. Moldova în conflict”, a declarat Carp.

Potrivit deputatului PAS, acest scenariu a fost anticipat încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

„Acest scenariu a fost gândit încă în perioada când a început războiul. S-a dorit ca trupele care sunt în stânga Nistrului să participe activ asupra presiunilor asupra armatei Ucrainei. Dar la etapa actuală acolo nu sunt forțe destule pentru a fi atrase în jocuri mai mari. De aceea, unica soluție era de a ajunge mai mulți militari în stânga Nistrului”, a adăugat el.

Lilian Carp a menționat că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a cunoscut acest plan și a luat măsuri pentru a-l contracara.

„Serviciul nostru de informații a cunoscut acest lucru. Mai multe persoane au fost întoarse de pe aeroport. Au fost tentative, nu au fost foarte multe. Au fost încercate capacitățile noastre”, a conchis președintele comisiei parlamentare.

***

Amintim că, recent, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că Federația Rusă vrea să desfășoare 10 000 de soldați în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu este controlată de autoritățile constituționale și se află la granița cu Ucraina. Pe 5 iunie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că evaluările au fost făcute de instituțiile statului.

În reacție, ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a calificat declarațiile premierului drept „fantezii electorale” și a sugerat că șeful Guvernului de la Chișinău ar trebui să prezinte dovezi care să îi susțină afirmațiile.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

De asemenea, președinta Maia Sandu a confirmat că dislocarea trupelor ruse în regiunea transnistreană reprezintă un pericol real.

„Este un pericol real, în situația în care puterea de la Chișinău va fi controlată de Rusia. Sunt informații pe care le avem noi, dar cifra este peirculoasă”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: