Agentia Nationala Arhivelor

Cum era calea ferată din Moldova în secolul XX. 11 fotografii de arhivă

Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al Moldovei a fost construită în anul 1867. Astăzi, lungimea totală a rețelei de cale ferată din țara noastră este de peste 1150 km. Acestea întrunesc 80 de stații, inclusiv de pasageri. Doar că acum cele mai multe dintre ele nu sunt solicitate. Astăzi, „Calea Ferată din Moldova” este în pragul falimentului. Iar acum câteva decenii, CFM era o întreprindere de succes. NM publică o colecție de fotografii din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor. În imagini – angajați și garnituri ale căilor ferate din Moldova din anii 40 – 80 ai secolului XX.

 

 

Agentia Nationala Arhivelor

Fotografiile de arhivă sunt însoțite de comentarii. Iată care este comentariul acestei imagini: „Pe peronul gării feroviare din Chișinău, lângă trenul Chișinău – Moscova, anii 40”. Foto: P. Komin.

Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al Moldovei a fost construită în anul 1867. Atunci, linia de la stația Razdelinaia (regiunea Odessa) până la stația Cuciurgan a fost prelungită până la Tiraspol. Iar în anul 1871, această linie de cale ferată a fost prelungită până la Chișinău. În anul 1873, a fost lansată circulația feroviară pe segmentul Chișinău – Cornești. În anul 1875, linia de cale ferată a fost prelungită până la Ungheni.

În anul 1893, au fost date în exploatare încă trei linii de cale ferată la nordul regiunii – de la Moghiliov până la Ocnița, cu un pod peste Nistru, de la Ocnița până la Lipcani și de la Bălți până la Ocnița.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Un grup de mecanici de locomotivă ai depoului de locomotive de la stația Chișinău. De la stânga la dreapta: O. Hmeliuk, V. Kokalebski, G. Cârlici, V. Vacaru și A. Paluc. August 1985”. Foto. Iu. Zenin.

În anul 1894, au început să circule trenurile pe linia de cale ferată Râbnița – Bălți. Aceste linii treceau pe podul de peste Nistru și prin tunelul de 165 de metri de pe traseul Lipceni – Mateuți.

La începutul secolului XX, lungimea liniilor de cale ferată din Basarabia depășea 850 km.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Bordiuk V. N., șef de manevră la stația de cale ferată Călărași, în timpul serviciului. Februarie 1960”. Foto: A. Lambros.

În anii 1914-1917, în Basarabia s-au mai construit circa 400 km de cale ferată, inclusiv liniile Basarabeasca – Akkerman (Belgorod-Dnestrovsk), Basarabeasca – râul Prut și Bălți – Ungheni.

 

 

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Delegația sovietică de tineret care pleacă la Sofia pentru a participa la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților, ediția a IX-a, pe peronul gării din Chișinău. Iulie 1968”. Foto: V. Ceaikovski.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Kostenko V., operator de transport feroviar de la biroul tehnic al stației Basarabeasca. Februarie 1965”. Foto: N. Maiorov.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, calea ferată din Moldova a fost afectată foarte mult. Au fost distruse 20% din liniile principale, 30% din liniile stațiilor, 50% din clădirile căilor ferate, podurile peste Nistru și Prut. În anul 1945, liniile de cale ferată au fost restabilite.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Platforma cu containere a stației Chișinău. Încărcarea containerelor în automobile. Iulie 1955”. Foto: A. Bociarov.

În anul 1953, Calea Ferată din Moldova a fost unită cu cea din Odessa, formând astfel calea ferată Odessa-Chișinău, însă în anul 1979, CFM a fost din nou detașată într-o direcție separată.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Prelucrarea mecanismului de viteză a trenului la stația de cale ferată Ocnița. Mai 1957”. Foto: Rupenin.

Conform datelor din anul 2018, lungimea operațională a căilor ferate din Moldova este de 1151 km. În republică sunt 80 de stații și noduri de cale ferată, dintre care 41 sunt stații pentru pasageri.

Principalele joncțiuni feroviare se află la Chișinău, Basarabeasca, Ungheni, Bălți-Slobozia și Ocnița.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Burinski P. V., colaborator de serviciu al stației, și Afonina T. A., în timpul serviciului. Bălți, septembrie 1955”. Foto: A. Bocearov.

CFM este cea mai mare întreprindere din Moldova după numărul de angajați. Conform datelor de la începutul anului 2021, la această întreprindere activează circa 7 mii de angajați. Acum 20 de ani, această cifră era cu mult mai mare: în anul 2001, la CFM activau 12,2 mii de angajați.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Angajații depoului de vagoane din Chișinău Svirin I. și Placinda I., în timpul serviciului. Iulie 1957”.

În prezent, situația de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” este critică. Problemele îndelungate ce țin de administrarea ineficientă au fost agravate de războiul din Ucraina (trenurile erau nevoite să ocolească mult, pentru a evita zona acțiunilor militare) și de pandemie. În primăvara anului 2020, din cauza pandemiei, CFM a suspendat serviciile de transport feroviar internațional de pasageri. Din această cauză, la 1 martie 2021, s-a decis să fie concediați peste 250 de angajați ai întreprinderii. Cei mai mulți dintre aceștia sunt însoțitori de vagon ai curselor internaționale, care au rămas fără serviciu.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Echipa de însoțitori de vagon ai nodului feroviar Chișinău, 1975”. Foto: V. Ceaikovski.

În același timp, la CFM a fost anulată o parte din cursele interne de pasageri, din cauza nerentabilității acestora. În prezent, trenurile interurbane circulă pe trei curse: Chișinău – Bender, Chișinău – Ungheni și Bălți – Ocnița. Transportul feroviar de mărfuri s-a redus în anul 2020 cu 40 la sută.

Agentia Nationala Arhivelor

Comentariu foto: „Angajații depoului de vagoane al stației Chișinău, Piotr Opareniuk (jos) și Vasilii Preiațeniuk, în timpul serviciului”. Iunie 1949.

În luna decembrie 2020, angajații CFM au organizat proteste din cauza că timp de câteva luni, nu le-au fost achitate salariile. Datoriile salariale ale CFM constituie 69 milioane de lei. De fapt, restanțele salariale și acumularea datoriilor salariale de la întreprindere se constatau încă la începutul anilor 2010.

Administrația CFM a decis să vândă o parte din bunuri la fier uzat, să vândă acțiuni și unele bunuri imobile ale întreprinderii, pentru a achita restanțele salariale față de angajați.

În ultimii zece ani, au fost mai multe tentative de a moderniza și de a reorganiza CFM. Pentru proiectele de modernizare s-au luat credite enorme. Unul dintre aceste proiecte a fost prezentat în luna mai 2020 de către ministrul de atunci al economiei, Sergiu Răilean.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Purcari Wineries – investiții în sustenabilitatea terroir: de la riscurile climatice la competitivitate

În perioada următoare, Asociația Investitorilor Străini (FIA) va prezenta o nouă ediție a Cărții Albe – un set de recomandări concrete pentru îmbunătățirea climatului investițional în Republica Moldova. Prin seria de articole „Puterea investițiilor” demonstrează cum investițiile străine și standardele avansate transformă modul de funcționare al industriilor. Alexandru Filip, Director General Purcari Wineries Group, evidențiază cum investițiile strategice pe termen lung în terroir, gestionarea resurselor naturale, eficiența energetică și digitalizarea transparentă sporesc durabilitatea și competitivitatea companiei atât în Moldova, cât și în România și Bulgaria.

În perspectiva următorilor trei–cinci ani, ce elemente vor influența cel mai puternic evoluția sectorului vitivinicol?

Primul și cel mai important factor pentru viticultură rămâne clima. Vedem deja efectele schimbărilor climatice în vie: perioadele mai lungi de secetă, episoadele de temperaturi extreme, înghețuri târzii sau grindină, fenomene care apar imprevizibil. Toate acestea afectează direct calitatea și cantitatea producției, inclusiv echilibrul natural al strugurilor, raportul dintre aciditate și conținutul de zahăr, care este esențial pentru stilul și identitatea vinurilor noastre. 

În același timp, cadrul european devine tot mai exigent. European Green Deal și  noile standarde de raportare (ESRS/CSRD) determină companiile să fie mai transparente, mai responsabile și mai structurate în modul în care își gestionează impactul asupra mediului. Din punctul meu de vedere acest lucru nu este o constrângere, ci o oportunitate de a construi mai bine, mai curat și mai sustenabil pe termen lung. 

Un alt factor major este capitalul uman. Industria vitivinicolă se confruntă cu un deficit de specialiști, în special în zonele rurale. În același timp, apar noi competențe necesare, legate de digitalizare, agricultură de precizie, sustenabilitate și analiză de date. Pentru companii ca Purcari, investiția în oameni – prin educație, formare și crearea unui mediu atractiv de lucru – devine la fel de importantă ca investiția în tehnologie. 

Și nu în ultimul rând, consumatorul se schimbă. Publicul tânăr este mult mai atent la origine, poveste, responsabilitatea socială și de mediu. Competiția internațională devine mai intensă, iar diferențierea nu se mai face doar prin gust, ci prin valori și calitate. Cei care vor reuși să îmbine tradiția cu inovația, autenticitatea cu sustenabilitatea, vor avea un avantaj clar în următorii ani.  

Ce măsuri întreprindeți pe teren și în procesul de producție pentru a gestiona aceste riscuri?

Am început cu ceea ce este fundamental pentru viticultură: apa și predictibilitatea recoltelor. La Purcari, operăm un sistem avansat de irigare care acoperă în prezent aproximativ 300 ha și include două bazine de acumulare a apei – un proiect care ne-a adus o creștere considerabilă în cantitatea și calitatea recoltei. Ulterior ne propunem să dezvoltăm un nou sistem de irigații și în zona Alexandru Ioan Cuza (Moldova), însă nu avem un termen limită stabilit. În Bulgaria, la Angel’s Estate, infrastructura modernă de irigare acoperă deja cea mai mare parte a plantațiilor, oferindu-ne stabilitate în anii secetoși. 

Un al doilea pilon strategic este sănătatea solului și protejarea biodiversității. Prin inițiativa Viță & Sol, implementăm practici regenerative – însămânțarea culturilor de acoperire (iarbă) în peste 30% din plantații, utilizarea mulcirii prin reintroducerea materiei vegetale în sol și conversia unei părți din podgorii la agricultură ecologică, pe circa 25 ha.

Totodată, reducem impactul chimic prin introducerea tehnologiei UV Boost – un tratament inovator al viței de vie cu lumină ultravioletă, care limitează semnificativ necesarul de produse fitosanitare. Iar pe termen lung, investim în conservarea identității viticole locale. Prin proiectul Rară Neagră 2.0, lucrăm cu peste 150 de clone și variații genetice, pentru a selecta acele variante care se adaptează cel mai bine condițiilor climatice actuale, păstrând totodată caracterul autentic al terroir-ului nostru.

Cum contribuie investițiile în energie regenerabilă și tehnologii avansate la crearea unui model de business sustenabil?

Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă în primul rând autonomie, eficiență și responsabilitate pe termen lung. De aceea, am accelerat tranziția către energia regenerabilă și ne-am extins capacitatea proprie de producție verde. În prezent, avem instalate aproximativ 500 kW de panouri fotovoltaice la Purcari, 200 kW la Bostavan, 200 kW la Bardar și 400 kW la Crama Ceptura, în România. Obiectivul nostru este ca, pe termen mediu, cel puțin 70% din consumul energetic al proceselor de producție să fie acoperit din surse regenerabile. 

În vinificație, folosim tehnologii care reduc amprenta de carbon și optimizează consumul de energie. De exemplu, rezervoarele Mythos și Ganymede valorifică dioxidul de carbon generat în timpul fermentației, și îl reutilizează pentru barbotaj, reducând consumul de energie și implicit emisiile de gaze.

Pentru noi, tehnologia înseamnă și transparență față de consumator. Introducem eticheta digitală e-label pe sticlele noastre, oferind consumatorilor acces direct la informații despre originea, procesul de producție, ingredientele din fiecare produs. În paralel, implementăm standarde internaționale de calitate și trasabilitate, precum ISO. 

În podgorii, ne bazăm tot mai mult pe agricultură de precizie: utilizăm senzori inteligenți, imagini aeriene captate cu drone și scanări detaliate ale solului. Prin proiectul Geocarta, finalizăm cartografierea terenurilor noastre, analizând structura și capacitatea de retenție a apei, precum și conținutul organic al solului. Aceste date ne permit să gestionăm mult mai eficient apa, nutrienții și sarcina pe butuci, îmbunătățind reziliența plantațiilor în fața schimbărilor climatice.

Care sunt rezultatele tangibile pe care le urmăriți pentru clienți, angajați, investitori și comunități locale?

Pentru clienți, cea mai importantă promisiune pe care o facem este consecvența calității și transparența. Urmărim îndeaproape feedback-ul și nivelul de încredere al consumatorilor, iar în schimb ne asumăm responsabilitatea de a livra un produs autentic, cu origine clară și standarde ridicate. 

Pentru angajații noștri, în special din mediul rural – locuri de muncă mai sigure, mai moderne și mai bine pregătite pentru viitor. Reducerea utilizării substanțelor chimice, introducerea tehnologiilor inteligente și dezvoltarea agriculturii de precizie creează un mediu de lucru mai sănătos și oferă oportunități reale de dezvoltare profesională, la intersecția dintre viticultură, tehnologie și sustenabilitate. 

Pentru investitori, rezultatele se traduc într-un model de business mai robust și mai rezilient, capabil să gestioneze riscurile climatice și să răspundă cerințelor tot mai stricte de guvernanță și raportare ESG. Stabilitatea operațională, transparența și disciplina în raportare devin astfel factori primari de creare a valorii pe termen lung. 

Iar pentru comunitățile locale, impactul este unul concret și durabil: păstrarea valorii adăugate în regiune, susținerea economiei locale și implicarea activă în proiecte educaționale, culturale și de mediu.

În esență, ceea ce construim la Purcari demonstrează că tradiția vitivinicolă poate evolua împreună cu inovația și principiile de sustenabilitate, într-un model competitiv, echilibrat, și aliniat cu valorile pe care le promovăm.

Cum se aliniază aceste acțiuni la agenda de sustenabilitate și digitalizare a Uniunii Europene?

Pentru noi, alinierea la agenda europeană de sustenabilitate și digitalizare nu este un demers formal, ci o transformare a modului în care operăm. Modernizăm procesele interne, construim o cultură a datelor și adoptăm o disciplină riguroasă de măsurare, raportare și decizie, aliniată principiilor European Green Deal. 

Integrăm treptat în strategia noastră cerințele standardelor ESRS și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, cu un accent clar pe ODD 12 – Consum și producție responsabilă și ODD 13 – Acțiune climatică. Nu tratăm aceste cadre ca pe simple repere teoretice, ci le transformăm în acțiuni concrete și măsurabile.

Prin investițiile în energie regenerabilă, ne reducem amprenta de carbon și, în același timp, ne protejăm de volatilitatea prețurilor la energie. Prin practicile agricole regenerative, contribuim la restabilirea materiei organice în sol și la protejarea biodiversității. Iar prin implementarea tehnologiilor digitale, gestionăm mult mai eficient resursele critice: apă, sol, energie și forță de muncă. 

În paralel, investim în oameni. Dezvoltăm competențele echipelor noastre în domeniul agriculturii inteligente, al analizei datelor și al managementului ESG. Pentru că, dincolo de tehnologie, sustenabilitatea adevărată înseamnă capacitate, conștientizare și asumare la nivel uman.  

Care sunt principiile pe care se sprijină modelul de management al Purcari Wineries în această etapă de transformare?

Modelul nostru de management se bazează, înainte de toate, pe claritate în priorități și consecvență în acțiune. În această etapă de transformare, nu vorbim despre schimbări punctuale, ci despre o evoluție a modului în care luăm decizii și ne construim viitorul. 

Integrăm principiile ESG nu doar în raportare, ci și în nucleul operațional al companiei, în cultura noastră organizațională și în strategia de dezvoltare pe termen lung. Transparența, disciplina și inovația sunt reperele care ne ghidează, alături de respectul profund pentru patrimoniul vitivinicol care definește identitatea podgoriilor noastre. 

Apreciem inovația și suntem deschiși către tehnologie, date și soluții noi, dar rămânem fideli și tradiției. Cred cu tărie că performanța durabilă se obține atunci când inovația se construiește pe rădăcini solide. 

Strategia noastră „2x by 200” reflectă această filozofie: o creștere ambițioasă, dar responsabilă, bazată pe echilibrul dintre extindere și eficiență, dintre rezultate financiare și impact asupra mediului și comunităților.

Nu urmărim dezvoltarea cu orice preț. Alegem un parcurs construit pe utilizarea inteligentă a resurselor, investiții în energie verde, restabilirea și protejarea solurilor, digitalizare și o guvernanță transparentă. Obiectivul nostru este simplu, dar profund: să asigurăm vitalitatea și productivitatea podgoriilor Purcari pentru generațiile viitoare.

Ce reguli ar putea accelera realizarea investițiilor într-o economie sustenabilă și gestionarea eficientă a apei?

În primul rând, este esențial să avem un cadru procedural previzibil și eficient la nivel național. Investițiile, mai ales cele în infrastructură verde și sisteme de irigații, necesită reguli clare, stabile și unitare. Avem nevoie de proceduri simplificate și digitalizate pentru avizare, cu termene bine definite, precum și de o coordonare mai bună între autoritățile centrale și cele locale, astfel încât proiectele să nu fie blocate de fragmentarea decizională. 

Gestionarea apei trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Asta presupune reguli coerente pentru administrarea bazinelor hidrografice, o transparență clară în ceea ce privește tarifele și accesul la infrastructură și mecanisme care să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor. 

În paralel, este vital să fie extinse instrumentele de finanțare verde: garanții de stat, linii de credit cu componentă preferențială, scheme de sprijin dedicate proiectelor de eficiență a apei, energiei regenerabile și soluțiilor sustenabile de ambalare. Aceste instrumente pot reduce semnificativ riscul investițional și pot accelera tranziția către practici responsabile. 

Nu în ultimul rând, în mediul rural este necesară o investiție mai mare în capitalul uman. Programele de formare duală și dezvoltare profesională continuă, calificarea în domenii precum agricultura de precizie, managementul apei și sustenabilitatea vor asigura că aceste investiții nu rămân doar proiecte pe hârtie, ci se transformă în productivitate reală și competitivitate la export.

Alături de partenerii noștri din cadrul FIA, aceste propuneri vor fi dezvoltate și detaliate în Cartea Albă 2025, ca parte a unui efort comun de a construi un model economic mai rezilient și mai responsabil pentru viitorul Moldovei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: