Viață

Cum era calea ferată din Moldova în secolul XX. 11 fotografii de arhivă

Tatiana Sultanova
| 18 februarie, 2021
09:09

Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al Moldovei a fost construită în anul 1867. Astăzi, lungimea totală a rețelei de cale ferată din țara noastră este de peste 1150 km. Acestea întrunesc 80 de stații, inclusiv de pasageri. Doar că acum cele mai multe dintre ele nu sunt solicitate. Astăzi, „Calea Ferată din Moldova” este în pragul falimentului. Iar acum câteva decenii, CFM era o întreprindere de succes. NM publică o colecție de fotografii din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor. În imagini – angajați și garnituri ale căilor ferate din Moldova din anii 40 – 80 ai secolului XX.

Fotografiile de arhivă sunt însoțite de comentarii. Iată care este comentariul acestei imagini: „Pe peronul gării feroviare din Chișinău, lângă trenul Chișinău – Moscova, anii 40”. Foto: P. Komin.

Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al Moldovei a fost construită în anul 1867. Atunci, linia de la stația Razdelinaia (regiunea Odessa) până la stația Cuciurgan a fost prelungită până la Tiraspol. Iar în anul 1871, această linie de cale ferată a fost prelungită până la Chișinău. În anul 1873, a fost lansată circulația feroviară pe segmentul Chișinău – Cornești. În anul 1875, linia de cale ferată a fost prelungită până la Ungheni.

În anul 1893, au fost date în exploatare încă trei linii de cale ferată la nordul regiunii – de la Moghiliov până la Ocnița, cu un pod peste Nistru, de la Ocnița până la Lipcani și de la Bălți până la Ocnița.

Comentariu foto: „Un grup de mecanici de locomotivă ai depoului de locomotive de la stația Chișinău. De la stânga la dreapta: O. Hmeliuk, V. Kokalebski, G. Cârlici, V. Vacaru și A. Paluc. August 1985”. Foto. Iu. Zenin.

În anul 1894, au început să circule trenurile pe linia de cale ferată Râbnița – Bălți. Aceste linii treceau pe podul de peste Nistru și prin tunelul de 165 de metri de pe traseul Lipceni – Mateuți.

La începutul secolului XX, lungimea liniilor de cale ferată din Basarabia depășea 850 km.

Comentariu foto: „Bordiuk V. N., șef de manevră la stația de cale ferată Călărași, în timpul serviciului. Februarie 1960”. Foto: A. Lambros.

În anii 1914-1917, în Basarabia s-au mai construit circa 400 km de cale ferată, inclusiv liniile Basarabeasca – Akkerman (Belgorod-Dnestrovsk), Basarabeasca – râul Prut și Bălți – Ungheni.

Comentariu foto: „Delegația sovietică de tineret care pleacă la Sofia pentru a participa la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților, ediția a IX-a, pe peronul gării din Chișinău. Iulie 1968”. Foto: V. Ceaikovski.

Comentariu foto: „Kostenko V., operator de transport feroviar de la biroul tehnic al stației Basarabeasca. Februarie 1965”. Foto: N. Maiorov.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, calea ferată din Moldova a fost afectată foarte mult. Au fost distruse 20% din liniile principale, 30% din liniile stațiilor, 50% din clădirile căilor ferate, podurile peste Nistru și Prut. În anul 1945, liniile de cale ferată au fost restabilite.

Comentariu foto: „Platforma cu containere a stației Chișinău. Încărcarea containerelor în automobile. Iulie 1955”. Foto: A. Bociarov.

În anul 1953, Calea Ferată din Moldova a fost unită cu cea din Odessa, formând astfel calea ferată Odessa-Chișinău, însă în anul 1979, CFM a fost din nou detașată într-o direcție separată.

Comentariu foto: „Prelucrarea mecanismului de viteză a trenului la stația de cale ferată Ocnița. Mai 1957”. Foto: Rupenin.

Conform datelor din anul 2018, lungimea operațională a căilor ferate din Moldova este de 1151 km. În republică sunt 80 de stații și noduri de cale ferată, dintre care 41 sunt stații pentru pasageri.

Principalele joncțiuni feroviare se află la Chișinău, Basarabeasca, Ungheni, Bălți-Slobozia și Ocnița.

Comentariu foto: „Burinski P. V., colaborator de serviciu al stației, și Afonina T. A., în timpul serviciului. Bălți, septembrie 1955”. Foto: A. Bocearov.

CFM este cea mai mare întreprindere din Moldova după numărul de angajați. Conform datelor de la începutul anului 2021, la această întreprindere activează circa 7 mii de angajați. Acum 20 de ani, această cifră era cu mult mai mare: în anul 2001, la CFM activau 12,2 mii de angajați.

Comentariu foto: „Angajații depoului de vagoane din Chișinău Svirin I. și Placinda I., în timpul serviciului. Iulie 1957”.

În prezent, situația de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” este critică. Problemele îndelungate ce țin de administrarea ineficientă au fost agravate de războiul din Ucraina (trenurile erau nevoite să ocolească mult, pentru a evita zona acțiunilor militare) și de pandemie. În primăvara anului 2020, din cauza pandemiei, CFM a suspendat serviciile de transport feroviar internațional de pasageri. Din această cauză, la 1 martie 2021, s-a decis să fie concediați peste 250 de angajați ai întreprinderii. Cei mai mulți dintre aceștia sunt însoțitori de vagon ai curselor internaționale, care au rămas fără serviciu.

Comentariu foto: „Echipa de însoțitori de vagon ai nodului feroviar Chișinău, 1975”. Foto: V. Ceaikovski.

În același timp, la CFM a fost anulată o parte din cursele interne de pasageri, din cauza nerentabilității acestora. În prezent, trenurile interurbane circulă pe trei curse: Chișinău – Bender, Chișinău – Ungheni și Bălți – Ocnița. Transportul feroviar de mărfuri s-a redus în anul 2020 cu 40 la sută.

Comentariu foto: „Angajații depoului de vagoane al stației Chișinău, Piotr Opareniuk (jos) și Vasilii Preiațeniuk, în timpul serviciului”. Iunie 1949.

În luna decembrie 2020, angajații CFM au organizat proteste din cauza că timp de câteva luni, nu le-au fost achitate salariile. Datoriile salariale ale CFM constituie 69 milioane de lei. De fapt, restanțele salariale și acumularea datoriilor salariale de la întreprindere se constatau încă la începutul anilor 2010.

Administrația CFM a decis să vândă o parte din bunuri la fier uzat, să vândă acțiuni și unele bunuri imobile ale întreprinderii, pentru a achita restanțele salariale față de angajați.

În ultimii zece ani, au fost mai multe tentative de a moderniza și de a reorganiza CFM. Pentru proiectele de modernizare s-au luat credite enorme. Unul dintre aceste proiecte a fost prezentat în luna mai 2020 de către ministrul de atunci al economiei, Sergiu Răilean.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

calea ferată, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Se dă mită la Primăria Chișinău?/ Pensiile vor crește/ Munteanu, amuzat de drona dusă cu motoblocul

Politică

Socialiștii vor taxe de două ori mai mari pentru bănci: inițiativă legislativă

Politică

„Atacurile sunt descalificante”. Perciun, despre modificările care pot prelungi mandatul rectorului UTM

Mihaela Conovali
| 4 decembrie, 2025
14:25

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că modificarea propusă la Codul Educației, prin care unui rector i s-ar putea acorda un al treilea mandat în cazul în care universitatea a absorbit o altă instituție, prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”. Reacția vine în contextul criticilor aduse propunerilor de modificare a Codului Educației, în urma cărora rectorul UTM Viorel Bostan, care a candidat pe lista PAS la parlamentare, ar putea obține un al treilea mandat. NM a încercat să obțină un comentariu de la reprezentanții UTM. Instituția nu a răspuns la apelurile redacției.

Perciun a declarat că „modificarea propusă la Codul Educației nu spune altceva decât faptul că Senatul, în componență extinsă — cu tot cu reprezentanții instituțiilor absorbite — poate decide să-i ofere un ultim, al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție”.

„Decizia de a acorda acest privilegiu aparține Senatului și este crucială inclusiv pentru instituțiile care au fuzionat cu alte universități. Atacurile venite din partea unor reprezentanți ai partidelor politice la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante. Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte, nu politicienii”, a spus Perciun.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

Astfel, pe 4 decembrie, într-un comunicat de presă, Ministerul Educației s-a referit la „constituirea unui Centru Universitar la Cahul în componența Universității Tehnice a Moldovei, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu””. „Reprezintă o propunere care continuă să fie discutată cu comunitatea academică din Cahul. (…) Argumentele unei asemenea transformări țin de obiectivul Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, pe termen mediu și lung, menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic din regiune”, a comunicat ministerul.

Potrivit Ministerului Educației, „opțiunea UTM este propusă deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova, UTM dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă”.

Ce prevede în prezent Codul Educației și ce a propus ministerul

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Rectorul este ales de adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decani și șefi de departamente aleși prin concurs, precum și de reprezentanții studenților din senat și consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor.

Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul de lege pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție. Documentul argumentează că este nevoie de continuitate managerială pentru a evita blocaje și întârzieri. Totodată, se precizează că decizia rămâne la comunitatea academică, astfel „al treilea mandat este posibil doar prin votul acesteia”.

Reacții

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 40 de ani contravine principiilor de transparență și democrație.

La rândul său, liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și rectorul UTM, Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în funcția de rector. Tatăl său, Ion Bostan, a condus instituția în perioada 1992–2015.