Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al Moldovei a fost construită în anul 1867. Astăzi, lungimea totală a rețelei de cale ferată din țara noastră este de peste 1150 km. Acestea întrunesc 80 de stații, inclusiv de pasageri. Doar că acum cele mai multe dintre ele nu sunt solicitate. Astăzi, „Calea Ferată din Moldova” este în pragul falimentului. Iar acum câteva decenii, CFM era o întreprindere de succes. NM publică o colecție de fotografii din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor. În imagini – angajați și garnituri ale căilor ferate din Moldova din anii 40 – 80 ai secolului XX.
Fotografiile de arhivă sunt însoțite de comentarii. Iată care este comentariul acestei imagini: „Pe peronul gării feroviare din Chișinău, lângă trenul Chișinău – Moscova, anii 40”. Foto: P. Komin.
Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al Moldovei a fost construită în anul 1867. Atunci, linia de la stația Razdelinaia (regiunea Odessa) până la stația Cuciurgan a fost prelungită până la Tiraspol. Iar în anul 1871, această linie de cale ferată a fost prelungită până la Chișinău. În anul 1873, a fost lansată circulația feroviară pe segmentul Chișinău – Cornești. În anul 1875, linia de cale ferată a fost prelungită până la Ungheni.
În anul 1893, au fost date în exploatare încă trei linii de cale ferată la nordul regiunii – de la Moghiliov până la Ocnița, cu un pod peste Nistru, de la Ocnița până la Lipcani și de la Bălți până la Ocnița.
Comentariu foto: „Un grup de mecanici de locomotivă ai depoului de locomotive de la stația Chișinău. De la stânga la dreapta: O. Hmeliuk, V. Kokalebski, G. Cârlici, V. Vacaru și A. Paluc. August 1985”. Foto. Iu. Zenin.
În anul 1894, au început să circule trenurile pe linia de cale ferată Râbnița – Bălți. Aceste linii treceau pe podul de peste Nistru și prin tunelul de 165 de metri de pe traseul Lipceni – Mateuți.
La începutul secolului XX, lungimea liniilor de cale ferată din Basarabia depășea 850 km.
Comentariu foto: „Bordiuk V. N., șef de manevră la stația de cale ferată Călărași, în timpul serviciului. Februarie 1960”. Foto: A. Lambros.
În anii 1914-1917, în Basarabia s-au mai construit circa 400 km de cale ferată, inclusiv liniile Basarabeasca – Akkerman (Belgorod-Dnestrovsk), Basarabeasca – râul Prut și Bălți – Ungheni.
Comentariu foto: „Delegația sovietică de tineret care pleacă la Sofia pentru a participa la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților, ediția a IX-a, pe peronul gării din Chișinău. Iulie 1968”. Foto: V. Ceaikovski.
Comentariu foto: „Kostenko V., operator de transport feroviar de la biroul tehnic al stației Basarabeasca. Februarie 1965”. Foto: N. Maiorov.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, calea ferată din Moldova a fost afectată foarte mult. Au fost distruse 20% din liniile principale, 30% din liniile stațiilor, 50% din clădirile căilor ferate, podurile peste Nistru și Prut. În anul 1945, liniile de cale ferată au fost restabilite.
Comentariu foto: „Platforma cu containere a stației Chișinău. Încărcarea containerelor în automobile. Iulie 1955”. Foto: A. Bociarov.
În anul 1953, Calea Ferată din Moldova a fost unită cu cea din Odessa, formând astfel calea ferată Odessa-Chișinău, însă în anul 1979, CFM a fost din nou detașată într-o direcție separată.
Comentariu foto: „Prelucrarea mecanismului de viteză a trenului la stația de cale ferată Ocnița. Mai 1957”. Foto: Rupenin.
Conform datelor din anul 2018, lungimea operațională a căilor ferate din Moldova este de 1151 km. În republică sunt 80 de stații și noduri de cale ferată, dintre care 41 sunt stații pentru pasageri.
Principalele joncțiuni feroviare se află la Chișinău, Basarabeasca, Ungheni, Bălți-Slobozia și Ocnița.
Comentariu foto: „Burinski P. V., colaborator de serviciu al stației, și Afonina T. A., în timpul serviciului. Bălți, septembrie 1955”. Foto: A. Bocearov.
CFM este cea mai mare întreprindere din Moldova după numărul de angajați. Conform datelor de la începutul anului 2021, la această întreprindere activează circa 7 mii de angajați. Acum 20 de ani, această cifră era cu mult mai mare: în anul 2001, la CFM activau 12,2 mii de angajați.
Comentariu foto: „Angajații depoului de vagoane din Chișinău Svirin I. și Placinda I., în timpul serviciului. Iulie 1957”.
În prezent, situația de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” este critică. Problemele îndelungate ce țin de administrarea ineficientă au fost agravate de războiul din Ucraina (trenurile erau nevoite să ocolească mult, pentru a evita zona acțiunilor militare) și de pandemie. În primăvara anului 2020, din cauza pandemiei, CFM a suspendat serviciile de transport feroviar internațional de pasageri. Din această cauză, la 1 martie 2021, s-a decis să fie concediați peste 250 de angajați ai întreprinderii. Cei mai mulți dintre aceștia sunt însoțitori de vagon ai curselor internaționale, care au rămas fără serviciu.
Comentariu foto: „Echipa de însoțitori de vagon ai nodului feroviar Chișinău, 1975”. Foto: V. Ceaikovski.
În același timp, la CFM a fost anulată o parte din cursele interne de pasageri, din cauza nerentabilității acestora. În prezent, trenurile interurbane circulă pe trei curse: Chișinău – Bender, Chișinău – Ungheni și Bălți – Ocnița. Transportul feroviar de mărfuri s-a redus în anul 2020 cu 40 la sută.
Comentariu foto: „Angajații depoului de vagoane al stației Chișinău, Piotr Opareniuk (jos) și Vasilii Preiațeniuk, în timpul serviciului”. Iunie 1949.
În luna decembrie 2020, angajații CFM au organizat proteste din cauza că timp de câteva luni, nu le-au fost achitate salariile. Datoriile salariale ale CFM constituie 69 milioane de lei. De fapt, restanțele salariale și acumularea datoriilor salariale de la întreprindere se constatau încă la începutul anilor 2010.
Administrația CFM a decis să vândă o parte din bunuri la fier uzat, să vândă acțiuni și unele bunuri imobile ale întreprinderii, pentru a achita restanțele salariale față de angajați.
În ultimii zece ani, au fost mai multe tentative de a moderniza și de a reorganiza CFM. Pentru proiectele de modernizare s-au luat credite enorme. Unul dintre aceste proiecte a fost prezentat în luna mai 2020 de către ministrul de atunci al economiei, Sergiu Răilean.
