rtr.md

Cum este construit businessul microbuzelor în Chișinău și cine câștigă din aceasta. Duel NM

Greva organizată de administratorii maxi-taxi-urilor s-a încheiat cu avertizarea din partea autorităților că vor elimina din Chișinău toate microbuzele. Companiile administratoare însă continuă să insiste asupra majorării tarifului pentru călătorie. NM a discutat cu un proprietar al câtorva microbuze pe care el le dă în arendă unei companii administratoare. Acesta a povestit, cum este construită această afacere, cât câștigă și de ce este împotriva majorării tarifelor. Acestuia i-a răspuns Oleg Alexa, directorul companiei administratoare de microbuze „Taxi Service Plus”.

Un proprietar de microbuze a acceptat să discute cu NM, cu condiția de a nu-i fi dezvăluită identitatea.

Despre propriul parc auto

Familia noastră are în proprietate câteva microbuze care sunt date în arendă unei companii administratoare de maxi-taxi din capitală.

Despre companiile administratoare

În anii 1990, acești administratori nu erau, toate maxi-taxi-urile din Chișinău plăteau banii direct la primărie. Toate rutele erau împărțite pe categorii: de exemplu, din prima categorie făceau parte rutele 110 (Râșcani – Telecentru), 160 (Botanica – Buiucani), 102 (Botanica – Centru – Telecentru) și 155 (Ciocana – Telecentru). Prețul autorizația primăriei pentru această activitate era de 980 de lei lunar. Noi obțineam autorizația, plăteam și o prelungeam în fiecare lună.

Mai târziu, au apărut companiile administratoare de max-taxi. Acestea aparțineau unor persoane apropiate puterii – locală sau centrală. Și ele au început să perceapă plata pentru autorizația de a lucra. În prezent, în funcție de companie și de numărul de șoferi pentru un autovehicul, companiei administratoare trebuie să i se plătească în medie câte 2500-3600 de lei lunar de la fiecare microbuz.

Pentru ce [să le plătim]? Administratorii susțin că ei transferă acești bani primăriei și că mai trebuie să plătească impozite, să arendeze încăperi etc.

Șoferul unui microbuz a mers la fondul social. S-a constatat că firmele administratoare prezintă salarii minime și transferă din ele contribuții minime. Ce fel de pensie va primi acest șofer? 600-700 de lei, rotind volanul de dimineață până seara?

Companiile administratoare au un contabil și un dispecer. Înainte de cursă, dispecerul verifică șoferii în privința alcoolului în organism, eliberează foile de parcurs și îi fugărește ca pe niște câini – hai, mai repede. Dispecerul primește câte 40-50 de lei pe zi de la fiecare autovehicul. Pentru ce? Iar dacă șoferii se revoltă, nu li se eliberează foile de parcurs, prezentându-li-se pretenții față de starea autovehiculului.

Și primăria s-ar putea ocupa de verificarea de alcool în organism și de eliberarea foilor de parcurs. De ce foile de parcurs trebuie să fie eliberate în fiecare zi? Acest document este necesar în fiecare zi celor care transportă carne, struguri, mere. Iar noi transportăm oameni, e suficientă o singură „foaie” pe lună, așa cum era înainte.

Despre venituri

Șoferul microbuzului îmi dă 400 de lei pe zi [de la fiecare autovehicul], lui își lasă 250-350 de lei – această sumă depinde de fluxul de pasageri (șoferii își alimentează microbuzul cu combustibil din banii proprii, – NM). Un șofer lucrează 20 de zile și primește aproximativ 6 mii de lei – este puțin pentru o persoană care lucrează în fiecare zi de la 6:30 până la 20:00 – 20:30.

Ce înseamnă 400 de lei pe zi pentru un proprietar de microbuz? Sunt 8-9 mii de lei lunar. Din aceștia, eu trebuie să dau aproape 3 mii de lei companiei administratoare, 1 mie – pentru schimbarea uleiului, 1 mie – pentru plăcuțele de frână (și aceasta, în cazul în care nu au fost defecțiuni). Rămân 4 mii de lei. Din acestea, eu trebuie să mă hrănesc și să mai și adun bani pentru anvelope noi, pentru vopsirea caroseriei, pentru reparația autovehiculului, pentru că ele nu sunt noi ș.a.

Înainte, în Chișinău, erau 2 mii de microbuze, acum au rămas 700. Oamenii nu au profit.

Despre majorarea tarifului

Noi nu dorim ca tarifele să fie majorate până la 5 – 6-10 lei. Las-să fie 3 lei, hai 4 lei, dar fără acești administratori. Ei stau în oficii și primesc câte 2,6-3 mii de lei [de la fiecare autovehicul]. Și atât. Mai bine [autoritățile] ar face 2 tone de combustibil în fiecare lună pentru microbuze, fără TVA, pentru ca motorina să fie un pic mai ieftină. Și să excludă administratorii.

Pentru că dacă vor majora tarifele până la 5-7 lei, companiile administratoare vor fi nevoite să plătească nu 3500 de lei lunar, ci 7000. Ele vor crește taxele.

Nu cred că subvențiile din partea primăriei, despre care vorbeau administratorii microbuzelor, ar fi ajuns mai departe de aceiași administratori.

Despre participarea la grevă

Noi n-am dorit să participăm la grevă. Le-am spus [administratorilor de maxi-taxi] că dorim să lucrăm. Însă ei nu ne-au eliberat foile de parcurs. Au început să le dea doar pe la ora 10 dimineața.

Despre declarația lui Chicu

[Prim-ministrul Ion] Chicu a spus că din Chișinău trebuie excluse toate microbuzele. E ușor să le scoți. Dar poate pur și simplu să se ia o tonă de vopsea și să fie delimitată o bandă specială pentru microbuze, troleibuze, autobuze și atunci nu vor fi niciun fel de curse contra cronometru. Și ce înseamnă, de fapt, să fim excluși? De parcă am fi niște străini și am venit din Patagonia. Și noi suntem tații, soții, frații cuiva. De aceea [această problemă] trebuie rezolvată în așa fel ca oamenii să nu fie nevoiți să plece din țară. Și care este alternativa? În parcurile de autobuze și troleibuze nu se ajung oameni.

Despre microbuzele învechite

Nimeni nu vrea să investească bani în autovehicule noi, pentru că nu-i profit. Noul „delfin” bun (Mercedes-Benz. – NM) costă 40 de mii de euro. Oamenii nu doresc să investească, de aceea numărul microbuzelor s-a redus de două ori.

Dacă tariful va fi majorat până la 4 lei, oricum va fi imposibilă achiziționarea unei mașini noi. Însă ar trebui ca oamenii să aibă posibilitatea să lucreze și să nu plece din țară.

Despre evidența pasagerilor și tichetele electronice

Apreciez pozitiv acest lucru. Va fi clar, câți pasageri vor fi într-o zi. Acum, noi, proprietarii microbuzelor, nu putem nicicum să calculăm aceasta. De aceea îi credem pe șoferi pe cuvânt.

Despre orarul curselor microbuzelor

Este greu de respectat orarul. Din cauza ambuteiajelor mari. Și mai este o problemă: în microbuze a rămas câte un singur șofer. El și așa lucrează până la ora 20:00-20:30, nu poate suporta mai mult. Și așa lucrează cinci zile, iar după aceasta trebuie să se odihnească două zile. În plus, mai trebuie să susțină examenul tehnic, să schimbe plăcuțele, uleiul etc. Nu are cine să-l înlocuiască. Mai devreme, de exemplu, microbuzul nr. 110 lucra până seara târziu, erau și câte doi șoferi la un microbuz, lucrau din două în două zile.

Ce au spus în acest sens cei de la APOTA

Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) și proprietarul companiei administratoare „Taxi Service Plus”, a menționat pentru NM că în realitate, proprietarul de microbuze poate crede că el plătește prea mult, dar, de fapt, suma pe care a numit-o este mică. „Eu nu știu despre ce firmă este vorba. Însă din această sumă, trebuie să fie plătită cel puțin taxa locală de aproape 500 de lei, plus taxa pentru salariul minim – aproape 1,2 mii de lei. Sunt deja 1,7 mii de lei. Mai sunt dispecerii, medicii, contabilii, dispecerul-șef. Toți acești oameni primesc salarii. Eu nu știu cu ce firmă lucrează el. La noi, de exemplu, sunt trei dispeceri care primesc salarii”, a spus Alexa.

El a mai menționat că acest proprietar de microbuze dorește să se revină la situația din anii 90, când fiecare proprietar de microbuze avea contract direct cu primăria. „În prezent, conform legii, aceasta este o activitate licențiată. Pentru aceasta, trebuie să-ți deschizi firmă. El și-o va deschide, se va confrunta cu contabilitatea și va vedea o altă imagine. Și cum intenționează el să-și modernizeze transportul la un tarif de 3 lei? Este ireal”, a remarcat Alexa.

Președintele APOTA este sceptic și în privința faptului că cineva dintre administratori ar fi putut să nu elibereze foile de parcurs din cauza grevei.

Totodată, el a subliniat că ar trebui să fie eliminate schemele conform cărora proprietarii de microbuze primesc bani de la șoferi evitând casa. „Noi așteptăm subvenții de la Consiliul Municipal și dorim să distribuim acești bani către două categorii de cheltuieli: salariile șoferilor și investițiile în transport. Proprietarii trebuie să fie stimulați ca să-și înnoiască parcul auto, iar aceasta se poate face doar prin majorarea plăților pentru arenda transportului”, a menționat Alexa.

El a adăugat că susține implementarea plății electronice pentru călătorie. Pentru că în acest caz, plata se va face fără cash și calculele vor putea fi obținute doar la bancă, a precizat el.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: