warsawinstitute.org

Cum (nu) au fost respectate drepturile omului în stânga Nistrului: „Rusia a continuat să-și exercite controlul asupra regimului de la Tiraspol”

Asociația „Promo-LEX” a prezentat pe 8 decembrie un raport cu privire la drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova în anul 2022. În raport se declară că una dintre numeroasele probleme sistemice din regiunea transnistreană rămâne cea a privațiunii de libertate. Asociația mai precizează că persoanele din regiunea transnistreană care exprimă sau promovează opinii critice la adresa regimului de facto sau împotriva prezenței militare ruse în regiune continuă să fie supuse persecutărilor.

În ciuda invaziei militare din Ucraina, Asociația spune că Federația Rusă a continuat să-și exercite controlul asupra regimului de la Tiraspol – „fenomen care duce la încălcarea dreptului internațional, dar și a acordurilor bilaterale între Republica Moldova și Rusia”.

În același timp, Promo-LEX nu exclude faptul că nu toate acțiunile care vin din regiunea transnistreană sunt dictate de Moscova.

În raport se mai menționează că problemele și fenomenele de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova rămân sistemice și, în marea lor majoritate, nu se limitează în timp, fiind create numeroase obstacole pentru sesizarea, examinarea eficientă sau rezolvarea lor.

„Cea mai recentă piedică în calea apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului a fost interdicția de a depune plângeri și sesizări la instituțiile naționale și internaționale, în timp ce regimul ilegal de la Tiraspol persecută și aplică sancțiuni penale, inclusiv privarea de libertate pentru libera exprimare sau condamnarea războiului din Ucraina”, comunică Asociația.

Asociația amintește că la 14 aprilie 2022, Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea care interzice folosirea simbolurilor ce promovează agresiunea militară rusă.

„Situația însă este diferită în regiunea transnistreană, unde, din contra, aceste simboluri erau folosite ca expresie a susținerii Federației Ruse”, se arată în raportul Asociației.

Promo-LEX mai spune că „comportamentul reprezentanților administrației de facto în cadrul ședințelor CUC a rămas neconstructiv”.

„În mare parte, demersurile și încercările de a discuta sau a rezolva problemele locuitorilor din Zona de Securitate rămân fără soluții. Și de această dată, au fost în mod repetat respinse propunerile autorităților constituționale, inclusiv fiind refuzată prezentarea informațiilor exacte despre numărul posturilor, armelor și personalului implicat”, susține Asociația.

În raport se mai declară că una dintre numeroasele probleme sistemice din regiunea transnistreană rămâne cea a privațiunii de libertate.

„Presupusele instanțe locale judecătorești continuă aplicarea sancțiunilor penale fără respectarea drepturilor și a garanțiilor procesuale minime. În acest context, un caz relevant este situația lui Adrian Glijin, care, în ciuda eforturilor depuse de rude, avocați sau autoritățile constituționale, rămâne în detenție ilegală”, susține Promo-LEX.

Asociația mai precizează că persoanele din regiunea transnistreană care exprimă sau promovează opinii critice la adresa regimului de facto sau împotriva prezenței militare ruse în regiune continuă să fie supuse persecutărilor.

„În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, practic, nu există libertatea opiniei. Totodată, persoanele incomode sau cele care promovează și formulează idei ce contrazic propaganda sau mesajele administrației de facto sunt imediat trecute prin procedurile sistemului represiv, lipsit de legitimitate și de garanțiile elementare”, se menționează în același raport.

În acest sens, Asociația a venit cu unele recomandări. Una din ele se referă la obținerea garanțiilor și a accesului liber în regiunea transnistreană pentru apărători ai drepturilor omului, avocați și jurnaliști.

Promo-LEX comunică și despre importanța încurajării și susținerii organizațiilor locale, naționale și internaționale în eforturile reale de monitorizare, promovare și apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiunea transnistreană.

Asociația recomandă și crearea unui mecanism accesibil și eficient de recepționare a sesizărilor și plângerilor cu privire la violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și examinarea acestora în procedură specială, pentru a garanta drepturile petiționarilor și a preveni sancționarea lor.

Se recomandă autorităților și asigurarea protecției și reabilitarea victimelor violărilor drepturilor omului care au reclamat încălcări grave și/sau sunt supuse represiunilor din partea administrației de facto.

Asociația recomandă și crearea unui cadru legal și practic pentru relocarea și asistența persoanelor intern strămutate, care temporar nu se pot întoarce în regiunea transnistreană. Promo-LEX îndeamnă și elaborarea unor liste de persoane responsabile de violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și introducerea unor sancțiuni individuale la nivel național și internațional.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: