După moartea Papei Francisc pe 21 aprilie, Biserica Catolică se pregătește pentru o tranziție care va determina direcția instituției pentru viitorul apropiat. Ca primul papă latino-american, Francisc a adus schimbări semnificative în calitate de Episcop al Romei, concentrându-se pe justiția socială, problemele de mediu și o Biserică mai incluzivă, scrie publicația Newsweek.
Acum, Colegiul Cardinalilor se pregătește să se adune la Vatican pentru un conclav care va modela viitorul Bisericii. Alegerea lor nu va desemna doar următorul lider al celor 1,37 miliarde de catolici — ci va stabili cursul în privința doctrinei, transparenței și apropierea Bisericii de credincioși.
Va continua următorul papă reformele progresiste ale lui Francisc sau se va reveni la un conservatorism teologic? Răspunsul va deveni clar în momentul în care fumul alb simbolic se va înălța din Capela Sixtină.
Cum este ales următorul Papă
Alegerea unui papă urmează tradiții vechi de secole în Vatican. Colegiul Cardinalilor — format din cei care nu au împlinit încă 80 de ani — votează prin buletine secrete în interiorul Capelei Sixtine. Este necesară o majoritate de două treimi pentru alegerea noului papă. Dacă nu se ajunge la un consens, se organizează runde suplimentare de vot până când un candidat întrunește sprijinul necesar. Când o rundă de vot nu duce la alegerea unui papă, buletinele sunt arse, iar fumul negru care apare din hornul Capelei Sixtine semnalează celor care privesc la televizor sau din Piața Sf. Petru că conclavul continuă.
Când apare fumul alb, înseamnă că un nou papă a fost ales.
Cine sunt principalii candidați?
Pe măsură ce speculațiile cresc, mai mulți cardinali de rang înalt au ieșit în evidență ca potențiali favoriți. Potrivit observatorilor de la Vatican și caselor de pariuri, următorii candidați au cele mai mari șanse.
Luis Antonio Tagle (Filipine)
În prezent, favorit în cotele de pariuri cu șanse de 3:1, Cardinalul Luis Antonio Tagle, în vârstă de 67 de ani, este considerat un candidat puternic pentru a continua agenda progresistă a Papei Francisc. Tagle, un susținător al incluziunii și evanghelizării, are o experiență semnificativă în conducerea Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor și a fost o figură de încredere în cercul apropiat al lui Francisc.
Originea asiatică a lui Tagle îl face, de asemenea, un candidat convingător, având în vedere creșterea rapidă a catolicismului pe continent, în special în Filipine.
Pietro Parolin (Italia)
Cu șanse de 4:1, Cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este unul dintre cei mai experimentați oficiali ai Vaticanului. În calitate de secretar de stat al Vaticanului din 2013, a jucat un rol major în afacerile diplomatice, inclusiv în negocieri sensibile cu China și guverne din Orientul Mijlociu.
Parolin este considerat un candidat moderat din punct de vedere teologic, care ar putea oferi stabilitate, păstrând în același timp unele dintre reformele lui Francisc. Legăturile sale profunde cu birocrația Vaticanului îl fac un candidat solid pentru cei care favorizează continuitatea.
Peter Turkson (Ghana)
Cu șanse de 5:1, Cardinalul Peter Turkson, în vârstă de 76 de ani, este o figură bine-cunoscută în cercurile Bisericii axate pe justiția socială. Fost șef al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, Turkson s-a pronunțat clar asupra unor probleme precum schimbările climatice, sărăcia și justiția economică.
Alegerea lui Turkson ar reprezenta un moment istoric, marcând prima alegere a unui papă african în ultimele secole. Cel mai recent pontif african a fost Papa Gelasius, care a domnit între anii 492–496 d.Hr. Născut la Roma din părinți africani, Gelasius a fost cunoscut pentru scrierile sale teologice și pledoaria sa fermă pentru caritate și dreptate pentru cei săraci.
Peter Erdő (Ungaria)
Un candidat conservator de frunte, Cardinalul Péter Erdő, în vârstă de 72 de ani, are șanse de 6:1. Reputat ca expert în drept canonic, Erdő a fost un susținător ferm al învățăturilor tradiționale ale Bisericii și al doctrinei. A fost anterior președintele Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa și a pus accent pe ortodoxia teologică.
Pentru cei care doresc o revenire la conservatorismul lui Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, Erdő ar reprezenta o schimbare semnificativă față de abordarea Papei Francisc.
