Cum soluționează Chișinăul problema grupelor cu program prelungit. Ce variante există și cât costă implementarea lor în practică?

În Chișinău, aproximativ 40 de mii de elevi din clasele primare au rămas fără grupe cu program prelungit. Părinții sunt nevoiți să-și ia copiii de la școală imediat după lecții sau să solicite angajatorilor să muncească de la distanță. NM a aflat cum soluționează școlile problema grupelor cu program prelungit (spoiler: unele oferă aceste servicii contra plată).

În general, școlile au doar trei variante de soluționare a problemei privind grupele cu program prelungit: să găsească bani pentru acestea în fondul școlii, să aștepte reluarea finanțării din bugetul Chișinăului și să adune bani în acest scop de la părinți.

În ceea ce privește fondurile școlare, una dintre școlile din Capitală a menționat că nu are bani pentru grupele cu program prelungit, iar această situație se atestă în majoritatea instituțiilor de învățământ.

Finanțare de la buget

Conform regulamentului privind organizarea și activitatea claselor și grupelor cu program prelungit, autoritățile locale pot decide referitor la funcționarea acestora „din fonduri bugetare și alte fonduri legale”. În prima jumătate a anului de învățământ 2023-24, grupele cu program prelungit erau finanțate în Chișinău din bugetul local. În septembrie, au fost deschise 114 grupe cu program prelungit în 124 de școli, care erau frecventate de 38.679 de copii.

După ce primăria Capitalei a raportat în ianuarie 2024 că nu există bani în bugetul orașului pentru finanțarea grupelor cu program prelungit, acestea au încetat să mai funcționeze.

Directoarea Liceului „Olimp” din Capitală, Olga Leașenco, a declarat pentru NM că școala și părinții așteaptă „de la stat grupe gratuite cu program prelungit”.

„Deocamdată, putem oferi doar servicii educaționale cu plată, plus cluburi, cercuri tematice și secții. Nu există însă un mecanism unic de finanțare: reglementările Ministerului Educației din 2016 ne obligă să deschidem grupe cu program prelungit cu condiția ca acestea să fie frecventate de 25-30 de elevi. Dar dacă grupul nu se completează, de ce părinții nu pot solicita școlii acest serviciu, de exemplu,  pentru 15 elevi?” – a subliniat directoarea.

Aceasta a adăugat că nu există o părere comună în rândul părinților despre ce și-ar dori de la grupele cu program prelungit contra plată.

„Unii oameni au nevoie de grupe cu program prelungit pentru ca copiii să fie supravegheași, este de înțeles. Unii vor să îmbunătățească calitatea studiilor, iar pentru acești părinți timpul nu contează; alții își doresc ambele servicii, dar nu au posibilitate să plătească pentru ele”, a spus Olga Leașenco.

Este de remarcat faptul că, conform regulamentului, „numărul de copii în grupe este stabilit de către administrația școlii și nu trebuie să depășească 25-30 de persoane”.

Finanțare din contul părinților

Opțiunea de finanțare a grupelor cu program prelungit din contul părinților este posibilă în școlile cu autonomie economico-financiară, adică cele care își pot gestiona în mod independent finanțele.

De exemplu, directoarea Liceului „N. Milescu-Spătaru” Govhar Buinițcaia a declarat pentru NM că liceul le-a propus părinților să plătească grupele cu program prelungit, iar aproximativ o sută de părinți au fost de acord.

„Aceasta înseamnă că pot fi formate patru grupe a câte 25 de persoane. Suntem la autogestiune financiară, economistul nostru a calculat costul estimativ al unui program after-school pe lună per elev – s-a dovedit a fi aproximativ 350 de lei, suma include salariul profesorului și utilitățile”, a precizat directoarea

.

În diferite școli părinților li se propun diferite taxe pentru grupele cu program prelungit. Conform unor documente în a căror posesie a intrat NM, taxa lunară pentru grupele cu program prelungit poate varia de la 25 la 35 de lei pe zi (dacă grupul este frecventat de 25 – 38 de persoane) și până la 44 de lei pe zi (dacă grupul este frecventat de 15 – 25 de persoane).

 

Adică, pentru 22 de zile lucrătoare pe lună, va trebui să plătiți pentru grupa cu program prelungit între 550 și 770 de lei și, respectiv – 968 de lei.

Iată, de exemplu, complexul educațional liceul-grădiniță „Kiril și Metodiu” nu poate oferi grupe cu program prelungit contra plată. Directoarea Eugenia Guțu a explicat ca instituția de învățământ nu are autonomie financiara, finanțele liceului sunt gestionate de Direcția Educație a sectorului Rîșcani. Deocamdată, școala poate oferi părinților și copiilor doar o alternativă temporară – cercuri tematice extrașcolare.

„Cercurile tematice nu prevăd efectuarea temelor pentru acasă cu copiii, iar scopul grupelor cu program prelungit este supravegherea elevilor și finalizarea temelor pentru acasă. Din câte cunoaștem, Direcția Educație Chișinău elaborează o formulă care permite școlilor să deschidă grupe cu program prelungit pentru care părinții vor plăti școlii. Contul trebuie deschis la trezorerie; nu toate școlile au un astfel de cont. Așteptăm ca conducerea să finalizeze proiectul, este posibil ca până la sfârșitul lunii ianuarie astfel de grupe să funcționeze deja”, a menționat directoarea.

O sursă a NM din cadrul unui liceu din Capitală ne-a spus că unii părinți le cer profesorilor să organizeze în mod independent grupele, fără a anunța administrația. „Dar astfel de scheme pot genera corupție”, a menționat interlocutorul.

În regiunile Moldovei există exemple de trei opțiuni de finanțare a programelor after-school: din contul părinților, din bugetul orașului și a consiliului orășenesc și din fondurile școlii. De exemplu, la Liceul „Piotr Rumeanțev” din Cahul și Liceul „Mihail Ciachir” din Ceadîr-Lunga, grupele cu program prelungit sunt plătite din resursele instituțiilor de învățământ. Reprezentanții Liceului „Mihail Ciachir” au spus pentru NM că aici funcționează doar grupele cu program prelungit pentru copiii care studiază în limba română. Acestea sunt frecventate de 45 de elevi, care învață în grup până la ora 15:00. La Liceul „Piotr Rumeanțev” în grupă sunt 46 de elevi, iar părinții plătesc doar prânzul – câte 15 lei fiecare.

***

La începutul lunii ianuarie, părinții elevilor au fost informați că grupele de zi cu program prelungit în școlile din Chișinău vor fi închise. Ulterior, primăria a explicat că grupele nu se închid, dar orașul nu are bani să le finanțeze. Pentru a afla mai multe detalii privind acuzațiile în acest caz ale primăriei la adresa autorităților centrale, cum vor avea de suferit copiii și cu ce sunt de vină legile, vedeți în articolul „Va rămâne Chișinăul fără grupe cu program prelungit?”


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.




Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un post moldovenesc de televiziune online, Moldova24 (MD24), recent creat și prezentat drept o platformă independentă din Republica Moldova, este direct legat de infrastructura media afiliată statului rus. Găzduit în Rusia și conectat la entități finanțate de Kremlin, precum RT și TV Novosti, MD24 operează o rețea de cel puțin șaisprezece domenii-clonă și conturi de social media coordonate pentru a evita controlul autorităților și a promova narațiuni pro-Kremlin.

În iulie 2024, cu doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), a fost înregistrat un nou radiodifuzor online, Moldova24 (MD24), care a început să emită non-stop din Moscova. Fondatorii MD24 nu au fost identificați public, iar Șor nu și-a revendicat oficial apartenența la proiect. Totuși, direcția editorială a canalului sugerează că acesta funcționează ca o extensie neoficială a rețelei media controlate de Șor, folosind anonimatul pentru a-și ascunde implicarea în operațiuni coordonate de influență.

Această investigație cartografiază ecosistemul care susține MD24, urmărește infrastructura digitală a canalului și analizează modul în care actorii pro-Kremlin afiliați lui Șor exploatează adăposturile digitale rusești și platformele online pentru a influența spațiul informațional fragil al Republicii Moldova.

Despre MD24

Crearea MD24 a marcat o schimbare strategică în tacticile informaționale ale rețelei Șor. Spre deosebire de posturile TV anterior interzise, care emiteau prin rețelele naționale de cablu, MD24 funcționează exclusiv online, ceea ce îi permite să ocolească reglementările naționale privind difuzarea și mecanismele de moderare a conținutului. Platforma găzduiește un flux constant de conținut politic, transmisii live, talk-show-uri și materiale preînregistrate, promovând mesaje care reflectă în mare măsură punctele de vedere ale propagandei pro-Kremlin și care discreditează conducerea pro-europeană a Republicii Moldova. Narațiunile promovate de MD24 urmăresc să submineze încrederea în instituțiile democratice ale țării, să slăbească sprijinul public pentru cooperarea cu UE, NATO și să deturneze parcursul de integrare europeană.

MD24 și-a construit o prezență semnificativă în mediul online. Potrivit informațiilor de pe site-ul propriu, canalul activează pe mai multe platforme de social media, inclusiv TikTok, Telegram, Instagram și YouTube, toate lucrând în coordonare pentru a disemina și amplifica narațiuni pro-Kremlin.

Canalul exploatează crizele interne și încearcă să manipuleze opinia publică. De exemplu, MD24 a fost extrem de activ în timpul crizei energetice care a afectat Republica Moldova la începutul anului 2025, in mod special regiunea transnistreană. Între 1 ianuarie și 24 februarie, pagina de TikTok a MD24 a publicat 929 de videoclipuri, care au acumulat peste 17 milioane de vizualizări, un volum de postări ce sugerează o strategie deliberată de saturare a rețelelor sociale cu conținut politic și de maximizare a impactului asupra publicului. Majoritatea acestor videoclipuri s-au concentrat pe criza energetică, o temă recurentă în campaniile de dezinformare ale Rusiei. Conținutul promova în mod covârșitor comentarii din partea unor figuri pro-ruse, consolidând narațiuni care dădeau vina pe Occident, guvernul moldovean sau Ucraina pentru dificultățile economice ale țării. Manipularea emoțională era o tactică centrală, cu videoclipuri însoțite de muzică dramatică, titluri senzaționaliste și secvențe video montate selectiv, menite să alimenteze nemulțumirea publică și să erodeze încrederea în conducerea Republicii Moldova.

Captură de ecran care evidențiază activitatea și impactul contului TikTok al MD24 în perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2025. (Sursa: DFRLab, via Exolyt)

La momentul publicării acestei investigații, contul de TikTok al MD24, care adunase peste 53.000 de urmăritori, nu mai era accesibil, ceea ce indică faptul că ar fi putut fi suspendat sau șters. Pe 25 aprilie 2025 a apărut un nou canal TikTok al MD24, care, în primele zece zile de activitate, a publicat 176 de videoclipuri. Cu toate acestea, noul cont s-a confruntat cu dificultăți în a-și recâștiga audiența, având doar 49 de urmăritori la momentul redactării acestui material. Canalul de YouTube al postului nu mai este nici el disponibil. Singurele conturi care rămâneau active la data redactării erau cele de pe Instagram – cu 1.814 postări video și 1.700 de urmăritori – și Telegram, unde erau găzduite peste 3.000 de videoclipuri și mai mult de 10.000 de abonați.

Infrastructura digitală a MD24


Analiza tehnică a indicat că infrastructura MD24 este profund integrată în ecosistemul digital al Rusiei, atât găzduirea, cât și înregistrarea domeniului fiind legate de furnizori de servicii ruși. Adresa IP 91.218.228.51, asociată în prezent cu MD24, este găzduită de rețeaua Ihc.ru – un furnizor de internet din Rusia frecvent utilizat de publicații media aliniate Kremlinului și de site-uri proxy.

Pe parcursul investigației, am identificat o strategie de tip multi-domeniu adoptată de operatorii din spatele MD24. În loc să se bazeze pe un singur domeniu, platforma funcționează printr-o rețea de cel puțin șaisprezece site-uri clone. Proliferarea acestor domenii indică o intenție clară de a ocoli restricțiile și eventualele închideri. În cazul în care un domeniu este blocat de autorități sau furnizori de servicii, celelalte pot fi activate pentru a asigura accesul continuu la conținut și distribuirea acestuia fără întreruperi.

https://public.flourish.studio/visualisation/23023109/Tabel: Lista domeniilor afiliate MD24 și datele lor de creare (Sursa: DFRLab)

Pentru a evidenția caracterul centralizat al operațiunii, site-urile clone folosesc același cod Google Analytics (G-1F9WVPBDS6) și același ID Google Tag Manager (GTM-MNPJQVSF). Această suprapunere indică în mod clar că domeniile nu sunt operate independent, ci sunt gestionate printr-o infrastructură unificată, cel mai probabil de către aceeași echipă sau entitate care coordonează conținutul și partea tehnică.

Un alt domeniu relevant, jtf-ilan.com (Just the Facts: Ilan Shor), împarte aceeași adresă IP cu MD24. Site-ul pare să fi fost creat special pentru a construi și promova imaginea lui Ilan Șor la nivel internațional. Înregistrat pe 11 noiembrie 2023, cu dată inițială de expirare pe 10 octombrie 2024, domeniul a fost actualizat ultima dată în aprilie 2025, când perioada de valabilitate a fost extinsă până la 10 octombrie 2025. Deși site-ul nu era accesibil la momentul redactării, DFRLab a analizat conținutul acestuia folosind capturi arhivate din Wayback Machine.

Potrivit ultimei capturi disponibile, din 4 octombrie 2024, site-ul îl prezintă pe Șor drept o victimă a represiunii politice în Moldova, susținând că guvernul ar fi lansat o „campanie amplă de represalii” pentru a-i bloca participarea la alegerile viitoare. Acesta este un exemplu clasic al narațiunii privind „opoziția persecutată” – o tactică de dezinformare utilizată frecvent de actorii afiliați Kremlinului pentru a submina instituțiile democratice, portretizând indivizii sancționați ca victime ale unei nedreptăți politice.

Pentru a-și conferi credibilitate, site-ul include citate ale unor personalități și instituții internaționale, adesea prezentate selectiv, într-un mod care sugerează susținere largă pentru Ilan Șor. Printre cei menționați se numără Ryszard Henryk Czarnecki, fost membru al Parlamentului European din partea partidului Lege și Justiție din Polonia. Czarnecki are un trecut controversat, fiind implicat în acuzații de corupție și înlăturat din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European pentru „abateri grave”, după ce a insultat-o pe colega sa Róża Thun. DFRLab a relatat anterior despre modul în care figuri politice partizane, precum Czarnecki, au fost folosite pentru a oferi legitimitate unor alegeri contestate în Georgia, prezentându-se ca observatori internaționali.

Legături cu presa de stat rusă

MD24 face parte dintr-o infrastructură digitală mai largă, asociată ecosistemului media controlat de statul rus. Adresa IP pe care este găzduit site-ul MD24, 91.218.228.51, găzduiește și un grup de domenii conectate la RT (Russia Today) și proiectele sale afiliate, inclusiv putinspeaks-rt.com, rtdoc.tv, rtred.online și msimonyan.ru.

DFRLab a remarcat, de asemenea, prezența domeniului navalny.lol pe același server – un site de parodie creat pentru a batjocori liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Platforma pretindea că oferă „investigații la comandă” și imita tacticile folosite de regimul rus pentru a discredita vocile critice prin dezinformare și campanii de denigrare.

Alte domenii care împart aceeași adresă IP includ Gateway to Russia (gw2ru.com), o versiune rebranduită a platformei Russia Beyond, anunțată oficial pe 23 decembrie 2024. Operată de TV Novosti – aceeași entitate de stat care gestionează Russia Today – și finanțată de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Mediei, Gateway to Russia promovează narațiuni de tip soft power, menite să modeleze imaginea internațională a Rusiei. Site-ul include subdomenii multilingve orientate spre audiențe din Spania (es.gw2ru.com), Franța (fr.gw2ru.com), Croația (hr.gw2ru.com), Italia (it.gw2ru.com), Japonia (jp.gw2ru.com) și Macedonia (mk.gw2ru.com), sugerând o campanie de propagandă coordonată la nivel internațional.

De asemenea, MD24 operează și prin subdomeniul md24.b37m.ru, parte a domeniului b37m.ru, înregistrat de TV Novosti, organizatie care detine Russia Today,  Russia Beyond și Gateway to Russia, consolidând și mai mult legăturile cu infrastructura media de stat a Kremlinului.

Pagina de autentificare md24.b37m.ru, marcată cu sigla MD24, conține câmpuri pentru e-mail și parolă, indicând existența unui portal de acces dedicat. Utilizarea acestui subdomeniu depășește o simplă coincidență de infrastructură. Ea evidențiază o legătură operațională profundă între MD24 și aparatul global de propagandă al Kremlinului.

Rețea globală de propagandă

În cadrul setului de date analizat de DFRLab și asociat adresei IP a MD24 – 91.218.228.51 – au fost identificate și alte platforme concepute pentru a viza audiențe internaționale cu propagandă pro-rusă și pentru a influența discursul politic local. Una dintre aceste platforme este rețeaua “Kanzlerdaddy” (Tăticul Cancelarului) – o operațiune de propagandă rusească adresată publicului german.

Rețeaua este activă pe mai multe platforme: un site dedicat (kanzlerdaddy.ru), două canale de Telegram (unul în limba rusă și unul în limba germană), precum și conturi pe TikTok și VKontakte. Strategia de conținut se bazează pe o combinație de satiră, dezinformare și relatări trunchiate despre probleme sociale și politice din Germania. Prin exploatarea temelor emoționale și polarizante – adesea prin umor, meme și materiale video editate – Kanzlerdaddy urmărește să submineze încrederea în instituțiile germane, să ridiculizeze liderii occidentali și să promoveze narațiuni aliniate intereselor Kremlinului.

Site-ul ahilesva.info reprezintă un alt exemplu de platformă concepută pentru a viza audiențe străine cu propagandă pro-rusă. Funcționând sub brandul “¡Ahí les Va!” – site-ul face parte din ecosistemul media controlat de statul rus, fiind administrat de TV Novosti. Proiectat special pentru publicul din America Latină, Ahí les Va folosește satira, narațiunile încărcate emoțional și cadrele anti-occidentale pentru a promova punctele de vedere aliniate cu Kremlinul.

Asemenea rețelei Kanzlerdaddy, platforma are o prezență puternică pe Telegram, TikTok și alte rețele sociale, folosind limbaj local și mesaje adaptate cultural pentru a insera dezinformarea în formate familiare și ușor de distribuit. Împreună, aceste platforme evidențiază un efort coordonat de extindere a influenței Rusiei prin operațiuni de conținut țintit, multilingv, adaptat la contexte regionale diverse.

Concluzie

În ciuda eforturilor continue ale Republicii Moldova de a-și proteja spațiul informațional, operațiunile de influență rusești au devenit tot mai adaptabile și reziliente. Investigația privind MD24 scoate la iveală strategia actorilor afiliați Kremlinului de a ocoli restricțiile naționale și de a menține un flux constant de dezinformare. Prin găzduirea pe servere rusești și utilizarea unei rețele coordonate de domenii-clone, MD24 demonstrează cum propaganda pro-rusă poate persista, se poate rebrandui și poate evita măsurile de blocare, subminând controlul autorităților și erodând încrederea publică.

Integrarea profundă a canalului MD24 în infrastructura digitală partajată cu entități finanțate de statul rus, precum RT și TV Novosti, confirmă că nu este vorba despre o inițiativă mediatică izolată, ci despre o componentă a unei campanii de influență mai ample, susținută de stat. MD24 funcționează, în esență, ca o enclavă digitală protejată de Kremlin, orientată spre publicul din Republica Moldova, cu scopul de a destabiliza instituțiile democratice ale țării și de a deturna parcursul său pro-european.

Penetrarea infrastructurii digitale ruse în platformele media din Moldova reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră, cu atât mai critică în contextul apropiatelor alegeri parlamentare.

Autoare: Victoria Olari, Atlantic Council’s Digital Forensic Research Lab

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: