indonesiaexpat.id

Cum stereotipurile omoară bărbații. Statistici decepționare privind sinuciderile în Moldova

În Moldova, bărbații se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile. În spatele statisticilor și titlurilor de mare profil se află tragediile oamenilor și puterea invizibilă a stereotipurilor sociale. NewsMaker împreună cu psihoterapeutul Dumitru Iachim a aflat cum s-a ajuns la faptul că „a bea cu prietenii este bine, dar a merge la psiholog este rău” și de ce este necesar să se ofere sprijin psihologic nu numai în orașe, ci și în sate.

De la 16 până la 83 de ani

La sfârșitul lunii ianuarie, Chișinăul a fost șocat de moartea actorului Teatrului Național „Eugène Ionesco”, Ștefan Bouroșu. Oamenii legii iau în considerare varianta de sinucidere, deoarece nu au fost găsite semne de moarte violentă pe cadavru. Circumstanțele se stabilesc.

Din când în când, informațiile despre cazuri de sinucidere intră în puținele rapoarte ale poliției și în titlurile de știri: în septembrie anul trecut, un locuitor de 82 de ani din Soroca s-a sinucis, a lăsat un bilet de adio.

În mai 2022, un bărbat de 39 de ani s-a sinucis în centrul orașului Anenii Noi; în aprilie, un adolescent de 16 ani a fost găsit mort în apropierea unei case din sectorul Râșcani al capitalei.

În octombrie 2021, un bărbat de 83 de ani a fost găsit spânzurat la Centrul COVID din Chișinău situat pe teritoriul MoldExpo.

Bărbații din Moldova se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile

Statisticile sunt absolut decepționare – bărbații din Moldova se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru anul 2019, în Moldova au fost comise 593 de sinucideri, dintre care 87 au fost sinucideri de femei și 506 au fost sinucideri de bărbați.

Potrivit Băncii Mondiale pentru 2019, rata sinuciderilor pentru bărbați a fost de 26,1 decese la 100 de mii de locuitori, în timp ce același indicator pentru femei a fost de 4,1 decese. Rata globală a sinuciderilor în Moldova este de 14,7 decese la 100.000 de locuitori. Spre comparație, în România acest nivel este de 9,7 decese la 100.000 de locuitori, în Ucraina – 21,6.

Este de remarcat faptul că datele Agenției Naționale de Sănătate Publică a Moldovei (ANSP) pentru același an 2019 conțin date privind 467 de cazuri de sinucidere în Republica Moldova în rândul populației adulte și opt cazuri în rândul minorilor. Potrivit ANSP, 487 de persoane s-au sinucis în Moldova în 2020, dintre care trei erau copii sub 18 ani.

Numărul mare de sinucideri masculine din Moldova corespunde statisticilor globale: în lume, bărbații au șanse de două ori mai mari decât femeile de a se sinucide (12,6 la 100.000 pentru bărbați și 5,4 la 100.000 pentru femei).

De ce „rabdă” nu ajută?

Potrivit psihologilor, unul dintre principalele motive pentru rata ridicată de sinucidere în rândul bărbaților sunt stereotipurile sociale.

„Pentru bărbați, există mai mulți factori de risc. Este mai puțin probabil să caute ajutor în ceea ce privește sprijinul social, de exemplu, este mai puțin probabil să apeleze la prieteni atunci când sunt copleșiți de sentimente dificile. Putem spune că este mai puțin probabil ca bărbații să caute ajutor de la oamenii apropiați din cauza stereotipurilor precum „Un bărbat ar trebui să fie puternic și să nu spună nimănui despre problemele lui”, a explicat psihoterapeutul Dumitru Iachim.

Potrivit expertului, o astfel de ignorare a propriilor sentimente este mai probabil să dăuneze bărbaților: „O sursă importantă de sprijin și asistență – asistența socială – este tăiată”.

De asemenea, potrivit lui Dumitru, este mai puțin probabil ca bărbații să apeleze la medici în cazul unei deteriorări accentuate a bunăstării – în special la psihologi, neurologi și psihiatri.

„Totul este legat de aceeași logică și stereotipuri pe care un bărbat trebuie să le îndure și să le facă față singur. Pe de altă parte, un răspuns social acceptabil pentru rezolvarea problemelor emoționale este consumul de alcool. Adică să bei un pahar cu prietenii pentru a scăpa de tensiune este normal, însă o consultație la medic este inacceptabilă. Acest lucru este clasat ca un semn de slăbiciune. Și ca urmare, un bărbat, chiar dacă nu se sinucide, intră în categoria celor care „țin totul în ei”. Acest lucru provoacă un procent foarte mare de boli cardiovasculare și comportament riscant”, spune psihoterapeutul Dumitru Iachim.

Totodată, psihoterapeutul a menționat că este important să se acorde acces la asistență psihologică nu numai în orașe, ci și în mediul rural.

„În timp ce în orașe bărbații pot apela la specialiști, în sate această opțiune este foarte limitată. Este important să nu ne concentrăm doar pe orașe, ci să extindem asistența psihologică și medicală la sate”, a declarat psihoterapeutul.

***

În Moldova există 40 de centre comunitare de sănătate mintală, deschise în cadrul proiectului moldo-elvețian „MENSANA” – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”.

Cu toate acestea, în Moldova nu există încă o linie telefonică de stat pentru asistență psihologică. Pentru ajutor și sprijin, puteți contacta specialiștii Liniei Verzi de Prevenire a Sinuciderii din cadrul ONG-ului „ALTRUISM”. Chat anonim direct pe site-ul www.pentruviata.md funcționează în fiecare zi de luni și joi de la 20.00 la 22.00.

Secretarul de presă al Ministerului Sănătății, Elena Mudrîi, a declarat pentru NM că ministerul lucrează deja la o inițiativă de creare a unei astfel de linii telefonice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AFP

La Moscova s-a desfășurat „Intervidenie”, alternativa la Eurovision: cine a câștigat

Pe 20 septembrie, la Moscova, a avut loc concursul muzical „Intervidenie-2025”, relansat de autoritățile ruse după excluderea țării din competiția „Eurovision” ca urmare a invaziei în Ucraina. La eveniment au participat reprezentanți din 23 de țări, inclusiv China, iar câștigător a devenit artistul vietnamez Dyk Fuk.

Potrivit publicației Deutsche Welle, reprezentantul Vietnamului, Dyk Fuk, a prezentat la concurs piesa «Phù Đổng Thiên Vương» («Eroul legendar Fu Dong»), care s-a încheiat cu un vers în limba rusă: «Мы пишем историю сегодня» (în traducere: „Noi astăzi scriem istorie”).

Locul al doilea a fost ocupat de trio-ul Nomad din Kârgâzstan cu piesa „Жалгыз сага” („Doar pentru tine”), interpretată în limbile rusă și kîrgîză. „Bronzul” a fost câștigat de cântăreața din Qatar, Dana Al-Mir, cu compoziția „Huwa Dha Anta” („Ești chiar tu”).

Participanta la „Intervidenie” din SUA, originară din Australia, Vassy, nu a urcat pe scenă, ceea ce organizatorii au explicat prin „presiuni politice fără precedent din partea guvernului australian”. Vassy este cunoscută, printre altele, pentru sprijinul acordat comunității LGBTQ+.

Cântărețul care a reprezentat Rusia, Shaman (Yaroslav Dronov), după prestația sa, a cerut juriului să-l scoată din competiție, motivând că, „conform legii ospitalității”, nu are dreptul să aspire la victorie.

Publicația Agentstvo scrie că formatul alternativ al Eurovision s-a dovedit a fi foarte asemănător cu forumurile propagandistice pe care Rusia le organizează în număr mare. Evenimentul a început cu un mesaj video al lui Vladimir Putin, urmat de discursul ministrului de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Prezentatorii „Intervidenie” au fost jurnalistul pro-Kremlin, Konstantin Paniușkin, și moderatoarea „liniei directe” cu președintele, Ekaterina Berezovskaia. Din partea Rusiei, concursul a fost jurizat de producătorul, Igor Matvienko. Spre deosebire de „Eurovision”, la „Intervidenie” nu a avut loc votul publicului, iar câștigătorul a fost desemnat de juriu.

Organizatorii concursului au anunțat că, în 2026, acesta va fi găzduit de Arabia Saudită.

Concursul de cântec „Intervidenie” s-a desfășurat în anii 1970-1980 în țările blocului socialist. Ulterior, au existat câteva încercări de relansare a competiției. Ideea organizării „Intervidenie” a fost reluată de autoritățile ruse după ce, în 2022, Rusia a fost exclusă de la „Eurovision” din cauza invaziei la scară largă în Ucraina.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: