indonesiaexpat.id

Cum stereotipurile omoară bărbații. Statistici decepționare privind sinuciderile în Moldova

În Moldova, bărbații se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile. În spatele statisticilor și titlurilor de mare profil se află tragediile oamenilor și puterea invizibilă a stereotipurilor sociale. NewsMaker împreună cu psihoterapeutul Dumitru Iachim a aflat cum s-a ajuns la faptul că „a bea cu prietenii este bine, dar a merge la psiholog este rău” și de ce este necesar să se ofere sprijin psihologic nu numai în orașe, ci și în sate.

De la 16 până la 83 de ani

La sfârșitul lunii ianuarie, Chișinăul a fost șocat de moartea actorului Teatrului Național „Eugène Ionesco”, Ștefan Bouroșu. Oamenii legii iau în considerare varianta de sinucidere, deoarece nu au fost găsite semne de moarte violentă pe cadavru. Circumstanțele se stabilesc.

Din când în când, informațiile despre cazuri de sinucidere intră în puținele rapoarte ale poliției și în titlurile de știri: în septembrie anul trecut, un locuitor de 82 de ani din Soroca s-a sinucis, a lăsat un bilet de adio.

În mai 2022, un bărbat de 39 de ani s-a sinucis în centrul orașului Anenii Noi; în aprilie, un adolescent de 16 ani a fost găsit mort în apropierea unei case din sectorul Râșcani al capitalei.

În octombrie 2021, un bărbat de 83 de ani a fost găsit spânzurat la Centrul COVID din Chișinău situat pe teritoriul MoldExpo.

Bărbații din Moldova se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile

Statisticile sunt absolut decepționare – bărbații din Moldova se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru anul 2019, în Moldova au fost comise 593 de sinucideri, dintre care 87 au fost sinucideri de femei și 506 au fost sinucideri de bărbați.

Potrivit Băncii Mondiale pentru 2019, rata sinuciderilor pentru bărbați a fost de 26,1 decese la 100 de mii de locuitori, în timp ce același indicator pentru femei a fost de 4,1 decese. Rata globală a sinuciderilor în Moldova este de 14,7 decese la 100.000 de locuitori. Spre comparație, în România acest nivel este de 9,7 decese la 100.000 de locuitori, în Ucraina – 21,6.

Este de remarcat faptul că datele Agenției Naționale de Sănătate Publică a Moldovei (ANSP) pentru același an 2019 conțin date privind 467 de cazuri de sinucidere în Republica Moldova în rândul populației adulte și opt cazuri în rândul minorilor. Potrivit ANSP, 487 de persoane s-au sinucis în Moldova în 2020, dintre care trei erau copii sub 18 ani.

Numărul mare de sinucideri masculine din Moldova corespunde statisticilor globale: în lume, bărbații au șanse de două ori mai mari decât femeile de a se sinucide (12,6 la 100.000 pentru bărbați și 5,4 la 100.000 pentru femei).

De ce „rabdă” nu ajută?

Potrivit psihologilor, unul dintre principalele motive pentru rata ridicată de sinucidere în rândul bărbaților sunt stereotipurile sociale.

„Pentru bărbați, există mai mulți factori de risc. Este mai puțin probabil să caute ajutor în ceea ce privește sprijinul social, de exemplu, este mai puțin probabil să apeleze la prieteni atunci când sunt copleșiți de sentimente dificile. Putem spune că este mai puțin probabil ca bărbații să caute ajutor de la oamenii apropiați din cauza stereotipurilor precum „Un bărbat ar trebui să fie puternic și să nu spună nimănui despre problemele lui”, a explicat psihoterapeutul Dumitru Iachim.

Potrivit expertului, o astfel de ignorare a propriilor sentimente este mai probabil să dăuneze bărbaților: „O sursă importantă de sprijin și asistență – asistența socială – este tăiată”.

De asemenea, potrivit lui Dumitru, este mai puțin probabil ca bărbații să apeleze la medici în cazul unei deteriorări accentuate a bunăstării – în special la psihologi, neurologi și psihiatri.

„Totul este legat de aceeași logică și stereotipuri pe care un bărbat trebuie să le îndure și să le facă față singur. Pe de altă parte, un răspuns social acceptabil pentru rezolvarea problemelor emoționale este consumul de alcool. Adică să bei un pahar cu prietenii pentru a scăpa de tensiune este normal, însă o consultație la medic este inacceptabilă. Acest lucru este clasat ca un semn de slăbiciune. Și ca urmare, un bărbat, chiar dacă nu se sinucide, intră în categoria celor care „țin totul în ei”. Acest lucru provoacă un procent foarte mare de boli cardiovasculare și comportament riscant”, spune psihoterapeutul Dumitru Iachim.

Totodată, psihoterapeutul a menționat că este important să se acorde acces la asistență psihologică nu numai în orașe, ci și în mediul rural.

„În timp ce în orașe bărbații pot apela la specialiști, în sate această opțiune este foarte limitată. Este important să nu ne concentrăm doar pe orașe, ci să extindem asistența psihologică și medicală la sate”, a declarat psihoterapeutul.

***

În Moldova există 40 de centre comunitare de sănătate mintală, deschise în cadrul proiectului moldo-elvețian „MENSANA” – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”.

Cu toate acestea, în Moldova nu există încă o linie telefonică de stat pentru asistență psihologică. Pentru ajutor și sprijin, puteți contacta specialiștii Liniei Verzi de Prevenire a Sinuciderii din cadrul ONG-ului „ALTRUISM”. Chat anonim direct pe site-ul www.pentruviata.md funcționează în fiecare zi de luni și joi de la 20.00 la 22.00.

Secretarul de presă al Ministerului Sănătății, Elena Mudrîi, a declarat pentru NM că ministerul lucrează deja la o inițiativă de creare a unei astfel de linii telefonice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FSEȘ/Facebook

Sindicatele din educație cer creșteri salariale de cel puțin 20–30%, după întâlnirea cu Tofan: „Majorarea de 14% anunțată nu este suficientă”

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) consideră insuficientă majorarea salarială de 14% discutată pentru 2027 și insistă asupra unei creșteri de cel puțin 20–30%. Poziția a fost reiterată pe 1 septembrie, în urma negocierilor cu Guvernul, la care a participat și premierul Vasile Tofan.

Discuțiile au vizat situația salariilor din sistem, plata unică de 4 mii de lei promisă angajaților și modificările la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Sindicatele susțin că o majorare de 14% nu este suficientă pentru a reduce diferența dintre salariile din educație și media pe economie.

Potrivit datelor prezentate de FSEȘ, în 2025 salariul mediu pe economie a fost de 15.594 de lei, în timp ce în învățământ a constituit 12.942 de lei, diferența fiind de aproximativ 17%. În primul trimestru al anului 2026, decalajul ar fi crescut la 18,5%: 15.987 de lei față de 13.090 de lei.

„Datele Biroului Național de Statistică arată o diferență constantă de 17–19% între salariul mediu din educație și media pe economie. Exemplul concret al unui tânăr specialist demonstrează clar că majorarea de 14% anunțată nu este suficientă. Dacă în 2026 salariul brut unui debutant este de 10 780 lei, în 2027, cu compensație și majorarea de 14%, acesta ar ajunge la 13 490 lei. Creșterea nu reduce decalajul, ci doar îl menține”, susține FSEȘ.

În aceste condiții, Federația anunță că va continua să ceară o majorare salarială de cel puțin 20–30%. Subiectul urmează să fie discutat în continuare cu Guvernul pe parcursul lunii septembrie.

În ceea ce privește plata unică de 4.000 de lei pentru angajații din educație și cercetare, sindicatele și Guvernul au convenit ca aceasta să fie reglementată printr-o hotărâre de Guvern până pe 10 septembrie.

Potrivit FSEȘ, urmează să fie achitate și alte plăți negociate anterior, inclusiv prima anuală și plățile pentru materiale didactice.

Amintim, premierul Vasile Tofan a anunțat, pe 19 noiembrie că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, iar până atunci angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei vor primi, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei. Oficialul și-a cerut atunci scuze că majorările promise pentru 1 septembrie au fost amânate până la începutul anului viitor. Detalii – AICI.

Cum vor crește salariile din educație în 2027 am explicat – AICI.

Ce cred profesorii despre cei 4 mii de lei și creșterile salariale promise, am scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: