indonesiaexpat.id

Cum stereotipurile omoară bărbații. Statistici decepționare privind sinuciderile în Moldova

În Moldova, bărbații se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile. În spatele statisticilor și titlurilor de mare profil se află tragediile oamenilor și puterea invizibilă a stereotipurilor sociale. NewsMaker împreună cu psihoterapeutul Dumitru Iachim a aflat cum s-a ajuns la faptul că „a bea cu prietenii este bine, dar a merge la psiholog este rău” și de ce este necesar să se ofere sprijin psihologic nu numai în orașe, ci și în sate.

De la 16 până la 83 de ani

La sfârșitul lunii ianuarie, Chișinăul a fost șocat de moartea actorului Teatrului Național „Eugène Ionesco”, Ștefan Bouroșu. Oamenii legii iau în considerare varianta de sinucidere, deoarece nu au fost găsite semne de moarte violentă pe cadavru. Circumstanțele se stabilesc.

Din când în când, informațiile despre cazuri de sinucidere intră în puținele rapoarte ale poliției și în titlurile de știri: în septembrie anul trecut, un locuitor de 82 de ani din Soroca s-a sinucis, a lăsat un bilet de adio.

În mai 2022, un bărbat de 39 de ani s-a sinucis în centrul orașului Anenii Noi; în aprilie, un adolescent de 16 ani a fost găsit mort în apropierea unei case din sectorul Râșcani al capitalei.

În octombrie 2021, un bărbat de 83 de ani a fost găsit spânzurat la Centrul COVID din Chișinău situat pe teritoriul MoldExpo.

Bărbații din Moldova se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile

Statisticile sunt absolut decepționare – bărbații din Moldova se sinucid de aproape șapte ori mai des decât femeile. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru anul 2019, în Moldova au fost comise 593 de sinucideri, dintre care 87 au fost sinucideri de femei și 506 au fost sinucideri de bărbați.

Potrivit Băncii Mondiale pentru 2019, rata sinuciderilor pentru bărbați a fost de 26,1 decese la 100 de mii de locuitori, în timp ce același indicator pentru femei a fost de 4,1 decese. Rata globală a sinuciderilor în Moldova este de 14,7 decese la 100.000 de locuitori. Spre comparație, în România acest nivel este de 9,7 decese la 100.000 de locuitori, în Ucraina – 21,6.

Este de remarcat faptul că datele Agenției Naționale de Sănătate Publică a Moldovei (ANSP) pentru același an 2019 conțin date privind 467 de cazuri de sinucidere în Republica Moldova în rândul populației adulte și opt cazuri în rândul minorilor. Potrivit ANSP, 487 de persoane s-au sinucis în Moldova în 2020, dintre care trei erau copii sub 18 ani.

Numărul mare de sinucideri masculine din Moldova corespunde statisticilor globale: în lume, bărbații au șanse de două ori mai mari decât femeile de a se sinucide (12,6 la 100.000 pentru bărbați și 5,4 la 100.000 pentru femei).

De ce „rabdă” nu ajută?

Potrivit psihologilor, unul dintre principalele motive pentru rata ridicată de sinucidere în rândul bărbaților sunt stereotipurile sociale.

„Pentru bărbați, există mai mulți factori de risc. Este mai puțin probabil să caute ajutor în ceea ce privește sprijinul social, de exemplu, este mai puțin probabil să apeleze la prieteni atunci când sunt copleșiți de sentimente dificile. Putem spune că este mai puțin probabil ca bărbații să caute ajutor de la oamenii apropiați din cauza stereotipurilor precum „Un bărbat ar trebui să fie puternic și să nu spună nimănui despre problemele lui”, a explicat psihoterapeutul Dumitru Iachim.

Potrivit expertului, o astfel de ignorare a propriilor sentimente este mai probabil să dăuneze bărbaților: „O sursă importantă de sprijin și asistență – asistența socială – este tăiată”.

De asemenea, potrivit lui Dumitru, este mai puțin probabil ca bărbații să apeleze la medici în cazul unei deteriorări accentuate a bunăstării – în special la psihologi, neurologi și psihiatri.

„Totul este legat de aceeași logică și stereotipuri pe care un bărbat trebuie să le îndure și să le facă față singur. Pe de altă parte, un răspuns social acceptabil pentru rezolvarea problemelor emoționale este consumul de alcool. Adică să bei un pahar cu prietenii pentru a scăpa de tensiune este normal, însă o consultație la medic este inacceptabilă. Acest lucru este clasat ca un semn de slăbiciune. Și ca urmare, un bărbat, chiar dacă nu se sinucide, intră în categoria celor care „țin totul în ei”. Acest lucru provoacă un procent foarte mare de boli cardiovasculare și comportament riscant”, spune psihoterapeutul Dumitru Iachim.

Totodată, psihoterapeutul a menționat că este important să se acorde acces la asistență psihologică nu numai în orașe, ci și în mediul rural.

„În timp ce în orașe bărbații pot apela la specialiști, în sate această opțiune este foarte limitată. Este important să nu ne concentrăm doar pe orașe, ci să extindem asistența psihologică și medicală la sate”, a declarat psihoterapeutul.

***

În Moldova există 40 de centre comunitare de sănătate mintală, deschise în cadrul proiectului moldo-elvețian „MENSANA” – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”.

Cu toate acestea, în Moldova nu există încă o linie telefonică de stat pentru asistență psihologică. Pentru ajutor și sprijin, puteți contacta specialiștii Liniei Verzi de Prevenire a Sinuciderii din cadrul ONG-ului „ALTRUISM”. Chat anonim direct pe site-ul www.pentruviata.md funcționează în fiecare zi de luni și joi de la 20.00 la 22.00.

Secretarul de presă al Ministerului Sănătății, Elena Mudrîi, a declarat pentru NM că ministerul lucrează deja la o inițiativă de creare a unei astfel de linii telefonice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Коллаж NewsMaker

Corneliu Dudnic și Alexandr Stoianoglo, primii care au inițiat procedura pentru a candida la funcția de bașcan

Fostul parlamentar democrat Corneliu Dudnic și deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, sunt primii care au inițiat oficial procedura necesară pentru participarea la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei. Despre aceasta a anunțat, pe 23 septembrie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Potrivit Consiliului, în cazul lui Corneliu Dudnic, care intenționează să candideze independent, a fost înregistrat grupul de inițiativă și i-au fost eliberate listele de subscripție. Alexandr Stoianoglo a depus cererea și documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă.

„Primii doi pretendenți la statutul de candidat la funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei au inițiat procedurile necesare pentru participarea la alegerile din 15 noiembrie 2026. Corneliu Dudnic și Alexandr Stoianoglo intenționează să candideze independent și au depus la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei documentele necesare pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă care îi vor susține”, a anunțat Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

Potrivit instituției, în cazul lui Corneliu Dudnic, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a înregistrat grupul de inițiativă și i-a eliberat listele de subscripție. Astfel, membrii grupului de inițiativă pot colecta semnăturile alegătorilor în susținerea acestuia, necesare pentru depunerea ulterioară a documentelor în vederea înregistrării în calitate de candidat. Alexandr Stoianoglo a depus, pe 23 septembrie, cererea și documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă.

Președinta interimară a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, Svetlana Colesnic, a precizat pentru NewsMaker că Dudnic a primit listele de subscripție pe 23 septembrie. Întrebată dacă acesta cunoaște limba română, Colesnic a spus că Dudnic a fost testat și vorbește limba română. „A răspuns fluent, fără greșeli, la toate întrebările”, a menționat Colesnic.

***

Anterior, în presă au apărut informații despre intenția lui Corneliu Dudnic de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei. Corneliu Dudnic a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea fracțiunii Partidului Democrat în perioada 2015-2019. Deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, și-a anunțat intenția de a candida pe 7 septembrie, în timpul unui briefing de presă organizat la Parlament.

Menționăm că despre intenția de a candida au anunțat și foștii deputați Petru Vlah și Fiodor Găgăuz.

Deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM), Grigore Uzun, a decis să nu candideze la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Printre motivele invocate de acesta se numără noua cerință pentru candidați – cunoașterea limbii române. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că partidul va purta consultări cu ceilalți candidați și va decide ulterior pe cine va susține la alegeri.

***

Alegerile pentru funcția de bașcan sunt programate pentru 15 noiembrie, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Poate fi ales în funcția de bașcan al Găgăuziei cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot care, inclusiv în ziua alegerilor, a împlinit vârsta de 35 de ani, a domiciliat sau domiciliază pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia o perioadă nu mai mică de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și nu cade sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale prevăzute la art. 16 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022. Guvernatorul se alege pentru un mandat de 4 ani. 

Luni, 21 septembrie, a început perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei. În cazul candidaților independenți, aceștia trebuie să fie susținuți de cel puțin 1% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din UTA Găgăuzia, dar nu mai puțin de 1 500 de persoane din cel puțin jumătate din numărul localităților autonomiei. Documentele pentru înregistrarea candidaților, atât a celor desemnați de partide politice sau blocuri electorale, cât și a candidaților independenți, se depun la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Acestea sunt examinate în termen de cel mult 7 zile de la data primirii acestora, ulterior fiind adoptată hotărârea privind înregistrarea sau refuzul înregistrării candidatului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: