Justiție

Curte Anticorupție, nu și instanță separată. Cum a fost modificat proiectul de lege inițiat de președinte?

Proiectul de lege privind Curtea Anticorupție, care a stârnit multe controverse anul trecut, ar putea fi adoptat în lectură finală în luna decembrie. Totuși, textul proiectului a suferit modificări semnificative, inclusiv renunțarea la crearea unei instanțe specializate. Proiectul de amendamente a fost discutat în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară juridică în data de 27 noiembrie. NM vă prezintă principalele schimbări ale proiectului de lege inițiat anul trecut de președintele țării.

Crearea Curții Anticorupție a fost inițiată de președinta Maia Sandu în primăvara anului trecut. Proiectul de lege, elaborat de administrația prezidențială, a fost adoptat în prima lectură de majoritatea parlamentară acum un an. Opoziția s-a abținut de la vot. Proiectul a generat controverse și discuții, iar experții au pus la îndoială oportunitatea creării Curții Anticorupție (mai multe despre acest subiect am scris aici). Ulterior, Comisia parlamentară juridică a organizat consultări cu părțile interesate, a primit recomandări de la Comisia de la Veneția și de la Ministerul Justiției și a pregătit un proiect de amendamente, care a fost discutat în cadrul consultărilor publice din 27 noiembrie.

Principala modificare ține de conceptul Curții Anticorupție. Dacă versiunea inițială a proiectului prevedea crearea unei instanțe separate de primul nivel, versiunea actualizată propune crearea unor colegii specializate anticorupție în cadrul Judecătoriei Buiucani, unde deja sunt examinate cazurile de corupție și infracțiunile conexe.

La Judecătoria Buiucani funcționează deja un colegiu pentru cazurile de corupție, care se ocupă de cele mai importante dosare. Alexandru Postică, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat în cadrul consultărilor că activitatea colegiului din ultimul an i-a demonstrat eficiența. În același timp, Livia Mitrofan, președinta interimară a Judecătoriei Chișinău, a subliniat că crearea unei noi instanțe nu este justificată.

„Totuși, vreau să menționez ceva legat de competențe. Colegiile vor trebui să examineze dosarele penale trimise de Procuratura Anticorupție și actele emise de Autoritatea Națională de Integritate, ceea ce face acum Curtea de Apel. Totuși, de la crearea colegiilor speciale pentru cazuri de corupție în februarie, ne-au fost transmise doar 36 de dosare penale. Consider că înființarea unei noi colegii va dura cel puțin șase luni, iar până atunci dosarele aflate acum pe rol vor fi deja soluționate. În aceste condiții, noul colegiu se va ocupa doar de dosarele noi de la Procuratura Anticorupție. În această situație, ar trebui să fie consolidate capacitățile acestei procuraturi (pentru că 36 de dosare în nouă luni este foarte puțin), fie revizuite competențele Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS)”, a explicat Mitrofan.

Alți participanți la discuții, inclusiv deputați, consideră că extinderea listei de dosare penale examinate de colegiile anticorupție ar putea avea consecințe nedorite. În acest context, președinta Comisiei parlamentare juridice, Veronica Roșca, a propus menținerea listei actuale, cu posibilitatea extinderii acesteia în viitor. Deputații se tem că un număr prea mare de dosare pentru fiecare judecător nu va permite soluționarea rapidă și prioritară a acestora.

Se propune, de asemenea, modificarea criteriilor de selecție a membrilor colegiilor. Dacă în prima lectură se prevedea ca judecător al Curții Anticorupție să poată deveni un jurist din afara corpului judecătoresc, noile amendamente presupun selectarea candidaților doar din rândul judecătorilor în funcție. Postică consideră că CSM nu are în prezent capacitatea de a verifica etica profesională și integritatea judecătorilor, așa cum fac comisiile de evaluare (Vetting), motiv pentru care, în cazul adoptării proiectului de lege, competențele CSM ar trebui extinse.

Participanții la consultări au discutat separat despre majorarea salariilor pentru judecătorii noilor colegii specializate. Livia Mitrofan a menționat că judecătorii instanței de primul nivel nu vor dori să lucreze în aceste colegii cu salariile actuale, deoarece nimeni nu dorește să-și asume riscuri și să „citească zilnic despre sine pe diverse canale de Telegram”. La acest argument, deputații au răspuns că judecătorilor din aceste colegii li se vor oferi garanții suplimentare, inclusiv financiare. Cu toate acestea, scopul proiectului de lege nu este creșterea salariilor, ci răspunsul la cerințele societății privind justiția, au subliniat deputații.

La finalul consultărilor, Veronica Roșca a anunțat că până pe 3 decembrie comisia va primi propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de lege. De asemenea, comisia va organiza încă o rundă de consultări, după care proiectul de amendamente va fi înregistrat în Parlament. În luna decembrie, proiectul de lege privind Curtea Anticorupție ar putea fi adoptat în lectura finală.

Știri similare

Viață

Tragedie la Șoldănești: Un copilaș de 5 ani a ars de viu, după un incendiu într-un șopron în care se juca

Video

(VIDEO) Nistrul poluat cu petrol?/Judecător demis cu scandal după vetting/Rezervă de gaz pentru Transnistria

Viață

Un angajat al Inspectoratului General de Carabinieri, acuzat că ar fi impus copii „să-i facă masaj”. Reacția instituției

Ana-Maria Dolghii
| 10 martie, 2026
19:14

Andrei Catlabuga, șef al Secției de formare profesională al Direcției resurse umane în cadrul Inspectoratului General de Carabineri (IGC), ar fi supus mai mulți minori unor tratamente degradante în perioada în care activa prin cumul în calitate de profesor la Centrul de plasament al Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă. Acesta i-ar fi impus „să-i facă masaj”. Afirmațiile au fost făcute de președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, care susține că Catlabuga nu ar fi fost sancționat pentru faptele sale, întrucât s-a eliberat din funcție. Contactat de NM, Inspectoratul General al Carabinierilor a declarat că Catlabuga este un „angajat exemplar” și că nu deține informații despre cazul menționat de politician.

Ștefan Gligor a menționat că, în perioada octombrie 2022 – august 2024, Andrei Catlabuga, șef al Secției de formare profesională al Direcției resurse umane din cadrul IGC, a fost angajat prin cumul în calitate de pedagog social la Centrul de plasament al Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă pe lângă Direcția generală pentru protecția copilului.

Potrivit politicianului, Comisia disciplinară din cadrul Direcției generale pentru protecția copilului ar fi întocmit un raport privind încălcări disciplinare admise de Catlabuga. Documentul, care datează din 23 august 2024, ar constata că acesta, în turele de noapte, intra în dormitorul copiilor și le solicita „să-i facă masaj până adoarme”.

„Copiii fiind intervievați de către psiholog și metodistă s-au plâns că Catlabuga impunea copiii ”să-i facă masaj” – „aproape de fiecare dată când Catlabuga este în tură de noapte”. La fel, copiii au povestit că știu și despre alte cazuri în care acesta le cerea băieților din plasament să facă masaj și dacă-l refuzau acesta aplica violența fizică sau îi amenința cu violență fizică. Mai mult au existat și cazuri când copiii aflați sub presiunea psihologică și tratamente degadante din partea lui Catlabuga au părăsit Complexul și refuzau să se întoarcă în complex pe motiv că sunt bătuți și impuși să-i facă masaj”, a menționat Gligor.

Liderul Partidului Schimbării a mai spus că, în încercarea de a se apăra, Andrei Catlabuga ar fi denigrat copiii, invocând inclusiv acțiuni violente și cuvinte necenzurate, însă, în urma audierii de către pedagogii sociali, acuzațiile nu s-ar fi adeverit, iar minorii au fost caracterizați pozitiv.

„Raportul Comisiei a constatat existența abaterii disciplinare comise de Catlabuga, însă luând în considerație faptul că acesta a depus o cerere de demisie din funcția deținută, Comisia s-a limitat cu regret doar la cererea de demisie. (…) Deși la finele anului 2024 conducerea IGC a mimat niște acțiuni de investigare a activității lui Catlabuga la Centrul de plasament, văzând că informația nu a devenit publică, acesta activează în continuare în funcție de conducere”, a adăugat Ștefan Gligor.

Totodată, politicianul a spus că cazurile de abuz și tratamente degradante în raport cu minorii sunt inadmisibile, trebuie raportate și făcute publice „în caz de inacțiune din partea poliției și procuraturii”.

„Impunitatea – lipsa pedepsei pentru astfel de abuzuri – este o diagnoză pentru noi ca stat și societate și un indiciu ferm al degradării morale a organelor de drept, care trebuie impuse să aplice și să respecte legea”, a subliniat el.

Reacția IGC

NM a solicitat un comentariu la afirmațiile lui Gligor de la Inspectoratul General al Carabinierilor.

Reprezentanții instituției au declarat că Andrei Catlabuga este caracterizat drept un „angajat exemplar”, „fără abateri disciplinare”.

„Cu referire la perioada în care ar fi activat în calitate de pedagog social în cadrul Centrului de Plasament, nu deținem, deocamdată, informații. Urmează să ne documentăm suplimentar, iar ulterior vom reveni cu o reacție”, au adăugat aceștia.