Proiectul de lege privind Curtea Anticorupție, care a stârnit multe controverse anul trecut, ar putea fi adoptat în lectură finală în luna decembrie. Totuși, textul proiectului a suferit modificări semnificative, inclusiv renunțarea la crearea unei instanțe specializate. Proiectul de amendamente a fost discutat în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară juridică în data de 27 noiembrie. NM vă prezintă principalele schimbări ale proiectului de lege inițiat anul trecut de președintele țării.
Crearea Curții Anticorupție a fost inițiată de președinta Maia Sandu în primăvara anului trecut. Proiectul de lege, elaborat de administrația prezidențială, a fost adoptat în prima lectură de majoritatea parlamentară acum un an. Opoziția s-a abținut de la vot. Proiectul a generat controverse și discuții, iar experții au pus la îndoială oportunitatea creării Curții Anticorupție (mai multe despre acest subiect am scris aici). Ulterior, Comisia parlamentară juridică a organizat consultări cu părțile interesate, a primit recomandări de la Comisia de la Veneția și de la Ministerul Justiției și a pregătit un proiect de amendamente, care a fost discutat în cadrul consultărilor publice din 27 noiembrie.
Principala modificare ține de conceptul Curții Anticorupție. Dacă versiunea inițială a proiectului prevedea crearea unei instanțe separate de primul nivel, versiunea actualizată propune crearea unor colegii specializate anticorupție în cadrul Judecătoriei Buiucani, unde deja sunt examinate cazurile de corupție și infracțiunile conexe.
La Judecătoria Buiucani funcționează deja un colegiu pentru cazurile de corupție, care se ocupă de cele mai importante dosare. Alexandru Postică, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat în cadrul consultărilor că activitatea colegiului din ultimul an i-a demonstrat eficiența. În același timp, Livia Mitrofan, președinta interimară a Judecătoriei Chișinău, a subliniat că crearea unei noi instanțe nu este justificată.
„Totuși, vreau să menționez ceva legat de competențe. Colegiile vor trebui să examineze dosarele penale trimise de Procuratura Anticorupție și actele emise de Autoritatea Națională de Integritate, ceea ce face acum Curtea de Apel. Totuși, de la crearea colegiilor speciale pentru cazuri de corupție în februarie, ne-au fost transmise doar 36 de dosare penale. Consider că înființarea unei noi colegii va dura cel puțin șase luni, iar până atunci dosarele aflate acum pe rol vor fi deja soluționate. În aceste condiții, noul colegiu se va ocupa doar de dosarele noi de la Procuratura Anticorupție. În această situație, ar trebui să fie consolidate capacitățile acestei procuraturi (pentru că 36 de dosare în nouă luni este foarte puțin), fie revizuite competențele Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS)”, a explicat Mitrofan.
Alți participanți la discuții, inclusiv deputați, consideră că extinderea listei de dosare penale examinate de colegiile anticorupție ar putea avea consecințe nedorite. În acest context, președinta Comisiei parlamentare juridice, Veronica Roșca, a propus menținerea listei actuale, cu posibilitatea extinderii acesteia în viitor. Deputații se tem că un număr prea mare de dosare pentru fiecare judecător nu va permite soluționarea rapidă și prioritară a acestora.
Se propune, de asemenea, modificarea criteriilor de selecție a membrilor colegiilor. Dacă în prima lectură se prevedea ca judecător al Curții Anticorupție să poată deveni un jurist din afara corpului judecătoresc, noile amendamente presupun selectarea candidaților doar din rândul judecătorilor în funcție. Postică consideră că CSM nu are în prezent capacitatea de a verifica etica profesională și integritatea judecătorilor, așa cum fac comisiile de evaluare (Vetting), motiv pentru care, în cazul adoptării proiectului de lege, competențele CSM ar trebui extinse.
Participanții la consultări au discutat separat despre majorarea salariilor pentru judecătorii noilor colegii specializate. Livia Mitrofan a menționat că judecătorii instanței de primul nivel nu vor dori să lucreze în aceste colegii cu salariile actuale, deoarece nimeni nu dorește să-și asume riscuri și să „citească zilnic despre sine pe diverse canale de Telegram”. La acest argument, deputații au răspuns că judecătorilor din aceste colegii li se vor oferi garanții suplimentare, inclusiv financiare. Cu toate acestea, scopul proiectului de lege nu este creșterea salariilor, ci răspunsul la cerințele societății privind justiția, au subliniat deputații.
La finalul consultărilor, Veronica Roșca a anunțat că până pe 3 decembrie comisia va primi propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de lege. De asemenea, comisia va organiza încă o rundă de consultări, după care proiectul de amendamente va fi înregistrat în Parlament. În luna decembrie, proiectul de lege privind Curtea Anticorupție ar putea fi adoptat în lectura finală.
