NewsMaker

Curtea Constituțională a admis parțial sesizările privind starea de urgență din cauza pandemiei de coronavirus

Curtea Constituțională a admis parțial sesizările depuse de mai mulți deputați privind starea de urgență impusă în Republica Moldova pe 17 martie, din cauza pandemiei de COVID-19. În urma ședinței din 23 iunie, magistrații au ajuns la concluzia că articolele din Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război sunt constituționale, însă un articol din Codul administrativ contravine Constituției. 

Curtea Constituțională a hotărât că:

1. Se admit parțial sesizările depuse de către deputații din Pro Moldova și Chiril Moțpan de la Platforma DA.

2. Se recunosc constituționale art. 20, 22, 24, 25 din Legea nr.212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și textul altor acțiuni necesare din Hotărârea parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020, privind declararea stării de urgență,  în măsura în care:

a) autoritățile responsabile îndeplinesc doar atribuții, măsuri sau acțiuni necesare realizării scopurilor care au stat la baza regimului de urgență

b) atribuțiile, măsurile sau acțiunile necesare nu depășesc sfera de competență a puterii executive

c) parlamentul poate exercita un control efectiv al măsurilor în discuție

3. Se declară neconstituțional art. 225, al.3  din Codul Administrativ, în partea în care limitează competențele instanțelor de judecată de a efectua controlul proporționalității măsurilor dispuse de către autoritatea publică;

4. Până la modificarea Codului Administrativ de către parlament, în cazul contestării măsurilor adoptate de către autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență, instanțele judecătorești vor trebui să examineze inclusiv dacă măsura dispusă de către autoritatea publică este proporțională cu situația care a determinat-o.

Hotărârea este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Prima sesizare în acest sens a fost depusă la 23 martie de către deputații din Pro Moldova, iar a doua de către Platforma DA

Amintim că, starea de urgență a fost instituită în data de 17 martie, pe un termen de 60 de zile.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doi candidați pentru șefia Curții Supreme de Justiție: cine sunt Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea

Judecătorii Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea candidează pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Dosarele celor doi vor fi examinate de plenul CSJ pe 8 octombrie. Menționăm că, potrivit legii, plenul CSJ urmează să propună Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi.

Ședința plenului Curții Supreme de Justiție va avea loc pe 8 octombrie, începând cu ora 13:00.

Stela Procopciuc a fost numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție în iunie 2024. Potrivit magistrat.md, în martie 2024, Stela Procopciuc a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții Supreme de Justiție până la completarea funcției în modul stabilit de lege. Procopciuc și-a început cariera în 1996, în calitate de ajutor interimar al procurorului raionului Făleşti, ulterior devenind ajutor al procurorului raionului Făleşti. În 1998, a devenit procuror adjunct la Procuratura raionului Făleşti, iar în 2000 – judecător la Judecătoria Făleşti. În 2005, a fost numită în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2007 a fost numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi.

Vladislav Gribincea și-a început activitatea în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție în iulie 2024. Potrivit CuSens, Gribincea și-a început cariera profesională în 2022, în sectorul neguvernamental, în funcția de director de proiect în cadrul Asociației Obștești „Juriștii pentru drepturile omului”, unde a deținut, ulterior, și funcția de director economic și cea de președinte. În perioada anilor 2010-2022, a fost președinte al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”. Magistratul face parte din completul de judecată care examinează cauza penală în care fostul președinte, Igor Dodon, este cercetat penal pentru finanțarea ilegală a PSRM din partea unui grup criminal organizat, dosar numit generic „Kuliok”.

Potrivit legii, președintele Curții Supreme de Justiție este selectat din rândul judecătorilor săi, în bază de merit, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Plenul Curții Supreme de Justiție propune Consiliului Superior al Magistraturii candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi. Președintele Curții Supreme de Justiție este numit în funcție pentru un mandat de patru ani. Aceeași persoană poate fi numită în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru cel mult două mandate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: