скриншот//NM

Curtea Constituțională: Concursul prin care Stoianoglo a fost ales procuror general contravine Constituției, însă acesta nu poate fi demis din acest motiv

Concursul prin care Alexandr Stoianoglo a fost ales în funcția de procuror general contravine Constituției. Este concluzia judecătorilor Curții Constituționale, care au examinat în ședința din 21 mai o sesizare în acest sens. Cu toate acestea judecătorii au subliniat că Alexandr Stoianoglo nu poate fi demis din acest motiv.

„Reieșind din cele menționate, Curtea a reținut că constatarea privind neconstituționalitatea unor prevederi din articolul 17 din Legea cu privire la Procuratură nu afectează procedurile deja desfășurate pentru numirea Procurorului General în funcție și nu se aplică raporturilor ex ante momentului intrării în vigoare a Hotărârii”, se arată în documentul publicat de CCM.

Judecătorul CCM Vladimir Țurcan nu a participat la examinarea cauzei, după ce deputatul Pro Moldova, Serghei Sîrbu, a înaintat o cerere de recuzare. Acesta a motivat că prevederile au fost votate în timpul când Vladimir Țurcan era deputat PSRM, iar acesta s-a expus prin vot asupra legii respective.

Sesizarea prevedea verificarea constituționalității unor prevederi din Legea cu privire la Procuratură, a Hotărârii Parlamentului privind înaintarea candidaturii la funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova și a Decretului Președintelui Republicii Moldova, privind desemnarea domnului Dumitru Robu în funcția de Procuror General interimar. Implicit, CCM urma să se pronunțe asupra legalității concursului prin care Alexandr Stoianoglo a fost ales în funcția de procuror general.

Sesizarea a fost depusă la data de 23 septembrie 2019 de către domnii Pavel Filip, Dumitru Diacov, Vladimir Cebotari, Serghei Sîrbu, Igor Vremea, Alexandru Jizdan, Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov, Corneliu Padnevici, Nicolae Ciubuc, Eleonora Graur și Vasile Bîtcă, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Democrații declarau că prin adoptarea respectivelor modificări au fost sfidate mai multe principii constituționale și fundamentale, precum principiul legalității, principiul separării puterii în stat, principiul clarității și accesibilității normei legale, statutul deputatului în Parlament și garanțiile de independență și autodeterminare a procuraturii.

Pe 20 mai, 5 dintre deputații semnatari au decis să își retragă sesizarea: Pavel Filip, Dumitru Diacov, Igor Vremea, Alexandru Jizdan și Nicolae Ciubuc.

Ședința pentru examinarea sesizării a fost anunțată a doua zi după ce procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc. Acesta a precizat că fostul președinte al Partidului Democrat a obținut peste 100 mln de dolari în mod fraudulos.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Să nu încerce răbdarea”: Grosu, despre intenția Tiraspolului de a extinde interdicția pentru folosirea termenului „Transnistria”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a catalogat intenția Tiraspolului de a extinde interdicția privind utilizarea sintagmei „Transnistria” pentru nominalizarea regiunii transnistrene drept „o acțiune de coerciție”. Afirmația fost făcută în cadrul unor de declarații de presă din 11 iunie.

Oamenii când nu pot soluționa probleme concrete și vitale, zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acțiuni de coerciție. (…) Eu zică să nu încerce răbdarea și să lase cetățenii în pace”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Se menționa că fac excepție situațiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.

Iar recent, în organul legislativ al regiunii a fost înregistrat un așa-zis „proiect de lege” care vizează extinderea interdicției. Potrivit documentului, utilizarea sintagmei în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă va fi sancționată indiferent de limba în care este folosită. Autorii inițiativei susțin în nota explicativă că actuala lege permite sancționarea doar a formei în limba rusă a cuvântului „Transnistria”.

Pe 10 iunie, Biroul politici de reintegrare a declarat că inițiativa ar fi o dovadă că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol continuă aprofundarea cenzurii în stânga Nistrului, rusificarea și autoizolarea regiunii.

***

În istoriografia sovietică și rusă, termenul „Transnistria” desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941–1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Vinița și Nicolaev, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Guvernământul Transnistriei este considerat unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul, aici funcționând lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați, inclusiv din Basarabia și Bucovina, zeci de mii de evrei.

În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică a teritoriului de peste Nistru și are un sens similar cu termenul rusesc „Приднестровье”. Din acest motiv, în spațiul românesc el nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol, notează „МОСТ”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: