Politică

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra inițiativei privind imunitatea parlamentară

Malvina Cojocari
| 14 februarie, 2023
14:00

Curtea Constituțională nu a aprobat proiectul de lege constituțională înaintat de 34 de deputați, care urmărește reglementarea posibilității deputatului de a renunța la imunitatea sa. Acesta ar suprima garanțiile dreptului la libertatea individuală.

Avizul s-a referit la un proiect de lege constituțională inițiat de 34 de deputați. Aceștia au dorit modificarea articolului 70 alin. (3) din Constituție, adăugând, în principal, următorul text:

„Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată poate avea loc fără încuviințarea Parlamentului, în cazul exprimării în scris a acordului deputatului privind efectuarea acțiunilor procesuale respective”.

Conform notei de argumentare a proiectului de lege constituțională, atunci când organele de drept cer ridicarea imunității parlamentare a unor deputați din opoziție, în societate s-ar crea impresia că acțiunile privind ridicarea imunității au mai mult un scop politic, decât elucidarea faptelor imputate. Prin acest acord, deputatul și-ar manifesta disponibilitatea de a conlucra cu organele de anchetă, fără parcurgerea etapelor birocratice. Mai mult, solicitarea acordului său nu va presupune că există o necesitate stringentă a organului de urmărire penală de a efectua cele patru acțiuni: reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată.

Curtea a notat că, în prezent, articolul 70 alin. (3) din Constituție prevede că „deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa”. Acest text îi garantează deputatului imunitatea personală, asigurându-i independența, protecția în fața abuzurilor sau presiunilor sub forma amenințărilor, a privărilor de libertate sau a procedurilor judiciare. Imunitatea nu este aplicabilă în cazul deputaților prinși în flagrant delict.

Prin inițiativa de revizuire a Constituției, autorii sesizării propun posibilitatea deputatului de a renunța, printr-un acord scris, la ascultarea sa de către Parlament și la procedura încuviințării de către Parlament a ridicării imunității sale pentru a putea fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată.

Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a unui deputat reprezintă ingerințe în mai multe drepturi fundamentale ale sale, cum ar fi dreptul la libertatea individuală și siguranța persoanei, dreptul la apărare, dreptul la viața intimă, familială și privată, sau dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Articolul 25 din Constituție protejează libertatea fizică a persoanei și are ca scop ca nicio persoană să nu fie privată de libertate de o manieră arbitrară. Aplicate în cazul unui deputat, măsura reținerii sau măsura arestării i-ar limita dreptul la libertatea individuală.

Din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, renunțarea la unele drepturi nu este permisă întotdeauna. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că dreptul la libertate este prea important într-o „societate democratică”, în înțelesul Convenției, pentru ca o persoană să piardă beneficiul protecției Convenției din simplul motiv că se predă pentru a fi plasat în detenție. Detenția poate încălca articolul 5, chiar dacă persoana vizată a consimțit la aceasta.

Acest considerent a fost reținut de Marea Cameră în 2016, în hotărârea Buzadji v. Republica Moldova, în care Curtea Europeană le-a reamintit autorităților naționale că atunci când este în discuție dreptul la libertate, acestora le revine să demonstreze caracterul necesar al detenției.

Având în vedere caracterul strict al considerentului Curții Europene, potrivit căruia este contrar Convenției ca o persoană să renunțe la protecția acesteia din simplul motiv că acceptă sau se oferă să fie plasată în detenție, Curtea a conchis că proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție are ca rezultat suprimarea garanțiilor dreptului la libertatea individuală. Așadar, proiectul contravine articolului 142 alin. (2) din Constituție. Odată ce a ajuns la această concluzie, Curtea nu a analizat conformitatea proiectului de modificare a Constituției cu celelalte drepturi fundamentale cu care interferează.

Atfel, Curtea a hotărât că inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova încalcă limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de articolul 142 alin. (2) din Constituție și nu poate fi înaintată Parlamentului spre examinare.

Avizul este definitiv, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

curtea constituțională, deputați, imunitate

Știri similare

Politică

Numirile lui Popescu și Recean: Dodon, Costiuc, Caraman și Vartanean au sesizat Curtea Constituțională

Politică

Deputații Republicii Moldova, invitați să îndeplinească dorințele a 101 copii (FOTO)

Externe

Putin, negocieri cu reprezentanții lui Trump: Rusia a fost de acord la primele negocieri trilaterale cu Ucraina și SUA

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2026
09:09

Președintele rus și delegația americană, ajunsă la Moscova pentru negocieri, au avut discuții „extrem de substanțiale”. Cel puțin asta a declarat consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iurii Ușakov. Potrivit lui Ușakov, părțile au convenit desfășurarea primei reuniuni a grupului de lucru trilateral – Rusia, SUA și Ucraina – pe probleme de securitate, pe 23 ianuarie la Abu Dhabi. Totuși, potrivit lui Ușakov, cel mai important este că, în cursul negocierilor lui Putin cu partea americană, „s-a constatat din nou că, fără rezolvarea problemei teritoriale, nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”.

La negocierile cu Vladimir Putin de la Moscova au venit trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, și consilierul principal al Casei Albe, Josh Greenbaum.

Consilierul lui Putin a spus că negocierile au durat aproximativ patru ore și au fost „extrem de substanțiale”. „Și, aș spune, extrem de sincere și bazate pe încredere”, a adăugat el.

Potrivit lui Ușakov, per ansamblu, întâlnirea lui Putin cu partea americană „a fost concentrată pe obținerea de informații despre rezultatele contactelor americanilor cu ucrainenii și partenerii europeni” și pe stabilirea, împreună cu delegația americană, a acțiunilor viitoare.

Ce s-a stabilit

„S-a stabilit că chiar astăzi, adică vineri, 23 ianuarie, la Abu Dhabi va avea loc prima reuniune a grupului de lucru trilateral pe probleme de securitate – ceea ce înseamnă reprezentanți ai Rusiei, SUA și Ucrainei. În paralel, tot la Abu Dhabi, se vor întâlni și conducătorii grupului bilateral pentru probleme economice. Acesta este deja un grup bilateral, adică Rusia-SUA, Kirill Dmitriev și Steve Witkoff”, a spus consilierul lui Putin.

Ușakov a spus că Rusia va fi reprezentată în grupul de lucru trilateral pentru probleme de securitate de oficiali ai conducerii Ministerului Apărării. „Delegația noastră a primit de la președintele Rusiei instrucțiuni concrete, luând în considerare toate detaliile discuției care a avut loc astăzi cu americanii”, a precizat consilierul lui Putin.

„Fără rezolvarea problemei teritoriale nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”

Potrivit lui Ușakov, cel mai important este că, în cursul negocierilor lui Putin cu delegația americană, „s-a constatat din nou că, fără rezolvarea problemei teritoriale conform formulei convenite la Anchorage, nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”.

„Așa cum a subliniat Vladimir Putin, suntem sincer interesați de soluționarea crizei ucrainene prin metode politico-diplomatice. Însă, până când acest lucru nu se va realiza, Rusia va continua să urmărească consecvent obiectivele stabilite pentru operațiunea militară specială, exact pe câmpul de luptă, unde Forțele Armate ruse dețin inițiativa strategică”, a adăugat Ușakov.

„Consiliul pentru Pace”, discutat la negocieri

Consilierul lui Putin a mai spus că, la întâlnirea de la Kremlin, a fost discutată și inițiativa lui Donald Trump, „Consiliul pentru Pace”.

„În schimbul de opinii privind „Consiliul Păcii” s-a subliniat disponibilitatea noastră de a aloca în bugetul acestei structuri 1 miliard de dolari din activele rusești înghețate încă de administrația precedentă a SUA. Restul fondurilor din rezervele rusești blocate de SUA ar putea fi utilizate pentru reconstrucția teritoriilor afectate de acțiunile militare, doar după încheierea unui tratat de pace între Rusia și Ucraina. Discuția pe această temă va continua în cadrul grupului bilateral pentru probleme economice”, a comunicat Ușakov.

***

Anterior, Kremlinul declara că este necesară retragerea trupelor ucrainene de pe întreg teritoriul Donbasului pentru a opri acțiunile militare. Witkoff, înainte de călătoria la Moscova, menționa că negocierile pentru un acord de pace se află în faza finală și că soluționarea se reduce la rezolvarea „unei singure probleme”. Despre ce problemă este vorba, el nu a precizat. La sfârșitul lunii decembrie, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, declara că rămân nerezolvate două probleme: Donbasul și gestionarea centralei nucleare de la Zaporojie.