Дарья Слободчикова / NewsMaker

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra inițiativei privind imunitatea parlamentară

Curtea Constituțională nu a aprobat proiectul de lege constituțională înaintat de 34 de deputați, care urmărește reglementarea posibilității deputatului de a renunța la imunitatea sa. Acesta ar suprima garanțiile dreptului la libertatea individuală. 

Avizul s-a referit la un proiect de lege constituțională inițiat de 34 de deputați. Aceștia au dorit modificarea articolului 70 alin. (3) din Constituție, adăugând, în principal, următorul text:

„Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată poate avea loc fără încuviințarea Parlamentului, în cazul exprimării în scris a acordului deputatului privind efectuarea acțiunilor procesuale respective”.

Conform notei de argumentare a proiectului de lege constituțională, atunci când organele de drept cer ridicarea imunității parlamentare a unor deputați din opoziție, în societate s-ar crea impresia că acțiunile privind ridicarea imunității au mai mult un scop politic, decât elucidarea faptelor imputate. Prin acest acord, deputatul și-ar manifesta disponibilitatea de a conlucra cu organele de anchetă, fără parcurgerea etapelor birocratice. Mai mult, solicitarea acordului său nu va presupune că există o necesitate stringentă a organului de urmărire penală de a efectua cele patru acțiuni: reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată.

Curtea a notat că, în prezent, articolul 70 alin. (3) din Constituție prevede că „deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa”. Acest text îi garantează deputatului imunitatea personală, asigurându-i independența, protecția în fața abuzurilor sau presiunilor sub forma amenințărilor, a privărilor de libertate sau a procedurilor judiciare. Imunitatea nu este aplicabilă în cazul deputaților prinși în flagrant delict.

Prin inițiativa de revizuire a Constituției, autorii sesizării propun posibilitatea deputatului de a renunța, printr-un acord scris, la ascultarea sa de către Parlament și la procedura încuviințării de către Parlament a ridicării imunității sale pentru a putea fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată.

Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a unui deputat reprezintă ingerințe în mai multe drepturi fundamentale ale sale, cum ar fi dreptul la libertatea individuală și siguranța persoanei, dreptul la apărare, dreptul la viața intimă, familială și privată, sau dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Articolul 25 din Constituție protejează libertatea fizică a persoanei și are ca scop ca nicio persoană să nu fie privată de libertate de o manieră arbitrară. Aplicate în cazul unui deputat, măsura reținerii sau măsura arestării i-ar limita dreptul la libertatea individuală.

Din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, renunțarea la unele drepturi nu este permisă întotdeauna. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că dreptul la libertate este prea important într-o „societate democratică”, în înțelesul Convenției, pentru ca o persoană să piardă beneficiul protecției Convenției din simplul motiv că se predă pentru a fi plasat în detenție. Detenția poate încălca articolul 5, chiar dacă persoana vizată a consimțit la aceasta.

Acest considerent a fost reținut de Marea Cameră în 2016, în hotărârea Buzadji v. Republica Moldova, în care Curtea Europeană le-a reamintit autorităților naționale că atunci când este în discuție dreptul la libertate, acestora le revine să demonstreze caracterul necesar al detenției.

Având în vedere caracterul strict al considerentului Curții Europene, potrivit căruia este contrar Convenției ca o persoană să renunțe la protecția acesteia din simplul motiv că acceptă sau se oferă să fie plasată în detenție, Curtea a conchis că proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție are ca rezultat suprimarea garanțiilor dreptului la libertatea individuală. Așadar, proiectul contravine articolului 142 alin. (2) din Constituție. Odată ce a ajuns la această concluzie, Curtea nu a analizat conformitatea proiectului de modificare a Constituției cu celelalte drepturi fundamentale cu care interferează.

Atfel, Curtea a hotărât că inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova încalcă limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de articolul 142 alin. (2) din Constituție și nu poate fi înaintată Parlamentului spre examinare.

Avizul este definitiv, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Kommersant

Gazprom, după retragerea licenței Moldovagaz: „Ne vom apăra drepturile și interesele”

Concernul rus Gazprom – acționarul majoritar al companiei Moldovagaz – a venit cu o reacție după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis să retragă licența de furnizare a gazelor naturale deținută de Moldovagaz. Gigantul energetic a calificat decizia drept „etapa finală a distrugerii deliberate a companiei de către autoritățile moldovene și a deposedării Gazprom de investiția sa”.

Potrivit Gazprom, autoritățile de la Chișinău ar fi provocat în mod deliberat „reorganizarea forțată” a companiei Moldovagaz, ceea ce, susține concernul rus, ar fi dus la creșterea prețului de achiziție a gazelor, majorarea bruscă a tarifelor pentru consumatori și, implicit, la diminuarea securității energetice a Republicii Moldova.

Gazprom afirmă, într-un comunicat publicat pe 7 august, că și-a onorat „cu bună-credință și în totalitate obligațiile privind furnizarea sigură și stabilă a gazelor naturale către Moldova”, fără a primi în schimb întreaga plată din partea Moldovagaz pentru gazul livrat.

De asemenea, concernul rus susține că, în ultimii ani, ar fi propus mai multe opțiuni și termene pentru achitarea datoriei – n.red.: pretinsa datorie istorică de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile de la Chișinău nu o recunosc și care a fost infirmată de un audit internațional – însă Guvernul Republicii Moldova ar fi refuzat să se implice în procesul de stingere a acesteia.

„În acest context, retragerea licenței SA „Moldovagaz” pentru furnizarea gazelor nu poate fi privită altfel decât ca etapa finală a distrugerii de către partea moldovenească a afacerii grupului Moldovagaz și a deposedării „Gazprom” de obiectul investiției care îi aparține. „Gazprom” va continua să-și apere drepturile și interesele sale legale prin toate mijloacele disponibile”, se arată în declarația concernului.

Autoritățile Republicii Moldova nu au comentat, până în momentul publicării știrii, acuzațiile Gazprom. Am solicitat o reacție de la Ministerul Energiei, însă nu am primit un răspuns, deocamdată.

Amintim că ANRE a decis în ședința din 4 august să retragă licența Moldovagaz pentru furnizarea gazelor naturale. ANRE a stabilit că, ținând cont de complexitatea conectării a circa 800.000 de consumatori la un nou furnizor, compania de stat Energocom va înlocui, începând cu 1 septembrie 2025, Moldovagaz în calitate de furnizor de gaze pentru consumatorii casnici.

Vadim Ceban, directorul interimar al Moldovagaz, a declarat că, dacă Energocom va solicita sprijin pentru emiterea facturilor și deservirea consumatorilor, cele două părți vor negocia și vor semna un acord pentru a asigura servicii de calitate.

NewsMaker a explicat de ce ANRE a luat această decizie, ce se va întâmpla cu Moldovagaz și ce se va schimba pentru consumatori – AICI.

***

Precizăm că Republica Moldova a depins de Federația Rusă pentru aprovizionarea cu gaze naturale timp de peste trei decenii. De-a lungul acestei perioade, Moscova a utilizat frecvent această dependență ca instrument de influență politică, în special după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei, în 2022.

După zeci de ani de vulnerabilitate energetică, Chișinăul a reușit să diversifice sursele de aprovizionare pe malul drept al Nistrului, renunțând în 2022 complet la gazele rusești în favoarea regiunii transnistrene, în schimbul livrărilor de energie electrică.

În septembrie 2023, autoritățile de la Chișinău au făcut publice rezultatele auditului extern privind pretinsa datorie istorică pe care țara noastră a acumulat-o față de gigantul rus Gazprom pentru livrările de gaze naturale. Pe de o parte, Gazprom susține că datoria se ridică la peste 700 de milioane de dolari – cifră negată de Chișinău. Pe de altă parte, rezultatele auditului au indicat că, de fapt, o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale.

Drept urmare, Guvernul Republicii Moldova a propus Gazprom achitarea a 8,6 milioane de dolari – sumă pe care concernul rus a refuzat-o, declarând că nu este de acord cu poziția Chișinăului și că va continua să-și apere drepturile prin toate mijloacele legale.

Tensiunile au culminat în decembrie 2024, când, în plină iarnă, Gazprom a întrerupt livrările de gaze către Republica Moldova, sub pretextul neachitării pretinsei datorii sub pretextul neachitării pretinsei datorii. Decizia a generat o criză majoră în regiunea transnistreană, care a rămas fără gaze și energie electrică mai bine de o lună.

În prezent, Tiraspolul primește gaze naturale prin intermediul unei companii din Ungaria, după ce a refuzat ajutorul oferit de Uniunea Europeană și autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, situația rămâne precară, administrația nerecunoscută din regiune fiind nevoită să prelungească constant starea de urgență în economie.

Menționăm că rezultatele auditului nu au fost recunoscute nici până în prezent de Moldovagaz, compania-fiică a Gazprom în Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: