Дарья Слободчикова / NewsMaker

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra inițiativei privind imunitatea parlamentară

Curtea Constituțională nu a aprobat proiectul de lege constituțională înaintat de 34 de deputați, care urmărește reglementarea posibilității deputatului de a renunța la imunitatea sa. Acesta ar suprima garanțiile dreptului la libertatea individuală. 

Avizul s-a referit la un proiect de lege constituțională inițiat de 34 de deputați. Aceștia au dorit modificarea articolului 70 alin. (3) din Constituție, adăugând, în principal, următorul text:

„Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată poate avea loc fără încuviințarea Parlamentului, în cazul exprimării în scris a acordului deputatului privind efectuarea acțiunilor procesuale respective”.

Conform notei de argumentare a proiectului de lege constituțională, atunci când organele de drept cer ridicarea imunității parlamentare a unor deputați din opoziție, în societate s-ar crea impresia că acțiunile privind ridicarea imunității au mai mult un scop politic, decât elucidarea faptelor imputate. Prin acest acord, deputatul și-ar manifesta disponibilitatea de a conlucra cu organele de anchetă, fără parcurgerea etapelor birocratice. Mai mult, solicitarea acordului său nu va presupune că există o necesitate stringentă a organului de urmărire penală de a efectua cele patru acțiuni: reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată.

Curtea a notat că, în prezent, articolul 70 alin. (3) din Constituție prevede că „deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa”. Acest text îi garantează deputatului imunitatea personală, asigurându-i independența, protecția în fața abuzurilor sau presiunilor sub forma amenințărilor, a privărilor de libertate sau a procedurilor judiciare. Imunitatea nu este aplicabilă în cazul deputaților prinși în flagrant delict.

Prin inițiativa de revizuire a Constituției, autorii sesizării propun posibilitatea deputatului de a renunța, printr-un acord scris, la ascultarea sa de către Parlament și la procedura încuviințării de către Parlament a ridicării imunității sale pentru a putea fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată.

Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a unui deputat reprezintă ingerințe în mai multe drepturi fundamentale ale sale, cum ar fi dreptul la libertatea individuală și siguranța persoanei, dreptul la apărare, dreptul la viața intimă, familială și privată, sau dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Articolul 25 din Constituție protejează libertatea fizică a persoanei și are ca scop ca nicio persoană să nu fie privată de libertate de o manieră arbitrară. Aplicate în cazul unui deputat, măsura reținerii sau măsura arestării i-ar limita dreptul la libertatea individuală.

Din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, renunțarea la unele drepturi nu este permisă întotdeauna. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că dreptul la libertate este prea important într-o „societate democratică”, în înțelesul Convenției, pentru ca o persoană să piardă beneficiul protecției Convenției din simplul motiv că se predă pentru a fi plasat în detenție. Detenția poate încălca articolul 5, chiar dacă persoana vizată a consimțit la aceasta.

Acest considerent a fost reținut de Marea Cameră în 2016, în hotărârea Buzadji v. Republica Moldova, în care Curtea Europeană le-a reamintit autorităților naționale că atunci când este în discuție dreptul la libertate, acestora le revine să demonstreze caracterul necesar al detenției.

Având în vedere caracterul strict al considerentului Curții Europene, potrivit căruia este contrar Convenției ca o persoană să renunțe la protecția acesteia din simplul motiv că acceptă sau se oferă să fie plasată în detenție, Curtea a conchis că proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție are ca rezultat suprimarea garanțiilor dreptului la libertatea individuală. Așadar, proiectul contravine articolului 142 alin. (2) din Constituție. Odată ce a ajuns la această concluzie, Curtea nu a analizat conformitatea proiectului de modificare a Constituției cu celelalte drepturi fundamentale cu care interferează.

Atfel, Curtea a hotărât că inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova încalcă limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de articolul 142 alin. (2) din Constituție și nu poate fi înaintată Parlamentului spre examinare.

Avizul este definitiv, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bucuria MD

Zahărul s-ar putea scumpi cu 11%. Producătorii solicită Parlamentului să renunțe la majorarea cotei TVA pentru acest produs la 20%

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) a emis miercuri, 30 septembrie, o declarație în care solicită Parlamentului să renunțe la majorarea cotei TVA pentru zahăr de la 8% la 20% – măsură inclusă în proiectul politicii bugetar fiscale pentru 2027. Organizația a menționat că măsura ar putea duce la scumpirea acestui produs cu 11%.

„Majorarea TVA nu vine izolat, ci însoțită de un cumul de alți factori cu impact negativ asupra sectorului. Taxa pe valoare adăugată majorată se suprapune costurilor energetice ridicate, anilor agricoli dificili, presiunii importurilor nereglementate din Serbia și Belarus și lipsei sprijinului promis agricultorilor. Împreună, acești factori pun în pericol existența întregii ramuri”, a declarat directoarea executivă a UPZM, Inga Pascal.

Potrivit organizației, majorarea TVA ar putea duce la o scumpire de aproximativ 11% a zahărului la raft. UPZM atrage atenția că măsura ar veni într-un context în care populația resimte deja creșterea costului vieții. În august 2026, inflația anuală a fost de 7%, iar prețurile produselor alimentare au crescut cu 4,7%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 0,9% față de anul precedent, potrivit datelor citate de organizație.

UPZM mai susține că o cotă de 20% ar face zahărul din Republica Moldova mai scump din punct de vedere fiscal decât în mai multe state membre ale UE. Organizația indică drept exemple Germania, unde TVA pentru zahăr este de 7%, România – 11%, Italia – 10%, Croația – 13%, iar Irlanda – 0%. Potrivit UPZM, aplicarea cotei de 20% în Moldova nu este o cerință a procesului de integrare europeană, ci o opțiune de politică fiscală.

Producătorii au avertizat și asupra riscului creșterii comerțului informal și a micului trafic transfrontalier, pe fondul diferențelor de preț. UPZM a menționat că în regiunea transnistreană zahărul nu este supus TVA, în timp ce România aplică o cotă de 11%, iar în Ucraina costurile sunt mai mici.

O altă problemă invocată de organizație este situația industriei locale. Potrivit UPZM, sectorul are o capacitate de producție de aproximativ 100 000 de tone de zahăr anual și generează mii de locuri de muncă directe și indirecte. Reducerea producției ar afecta nu doar fabricile, ci și agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr, transportatorii și alte activități conexe.

„În plin proces de aderare la UE, Moldova riscă inclusiv să piardă investițiile europene de peste 130 de milioane de euro realizate în această industrie”, a declarat Inga Pascal.

UPZM a afirmat că cei doi producători de zahăr din Republica Moldova au înregistrat pierderi de peste 330 de milioane de lei în ultimul an financiar. Organizația a pus situația pe seama costurilor ridicate la gaze și energie electrică, scumpirii inputurilor agricole, secetei și înghețurilor din ultimii ani, precum și a presiunii importurilor din Serbia și Belarus.

Potrivit UPZM, industria riscă astfel să-și reducă producția și capacitățile de procesare, ceea ce ar putea spori dependența Republicii Moldova de importurile de zahăr.

În acest context, Uniunea Producătorilor de Zahăr cere Parlamentului să reexamineze majorarea TVA de la 8% la 20%, argumentând că măsura ar putea afecta atât consumatorii, cât și producătorii locali și agricultorii.

Amintim că, în septembrie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul politicii fiscale pentru anul 2027. Documentul prevede mai multe modificări ale sistemului de taxare, inclusiv în ceea ce privește TVA. Cota standard de TVA este de 20%, iar pentru anumite produse sunt menținute sau introduse cote reduse.

În cazul zahărului, proiectul prevede aplicarea cotei standard de TVA de 20%, în locul cotei reduse de 8% utilizate în prezent. În același timp, cota de 8% urmează să fie menținută pentru pâine, lapte, unele legume și fructe proaspete și alte produse de strictă necesitate. Pentru unele produse din zootehnie, fitotehnie și horticultură este propusă o cotă de 12%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: