Дарья Слободчикова / NewsMaker

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra inițiativei privind imunitatea parlamentară

Curtea Constituțională nu a aprobat proiectul de lege constituțională înaintat de 34 de deputați, care urmărește reglementarea posibilității deputatului de a renunța la imunitatea sa. Acesta ar suprima garanțiile dreptului la libertatea individuală. 

Avizul s-a referit la un proiect de lege constituțională inițiat de 34 de deputați. Aceștia au dorit modificarea articolului 70 alin. (3) din Constituție, adăugând, în principal, următorul text:

„Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată poate avea loc fără încuviințarea Parlamentului, în cazul exprimării în scris a acordului deputatului privind efectuarea acțiunilor procesuale respective”.

Conform notei de argumentare a proiectului de lege constituțională, atunci când organele de drept cer ridicarea imunității parlamentare a unor deputați din opoziție, în societate s-ar crea impresia că acțiunile privind ridicarea imunității au mai mult un scop politic, decât elucidarea faptelor imputate. Prin acest acord, deputatul și-ar manifesta disponibilitatea de a conlucra cu organele de anchetă, fără parcurgerea etapelor birocratice. Mai mult, solicitarea acordului său nu va presupune că există o necesitate stringentă a organului de urmărire penală de a efectua cele patru acțiuni: reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată.

Curtea a notat că, în prezent, articolul 70 alin. (3) din Constituție prevede că „deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa”. Acest text îi garantează deputatului imunitatea personală, asigurându-i independența, protecția în fața abuzurilor sau presiunilor sub forma amenințărilor, a privărilor de libertate sau a procedurilor judiciare. Imunitatea nu este aplicabilă în cazul deputaților prinși în flagrant delict.

Prin inițiativa de revizuire a Constituției, autorii sesizării propun posibilitatea deputatului de a renunța, printr-un acord scris, la ascultarea sa de către Parlament și la procedura încuviințării de către Parlament a ridicării imunității sale pentru a putea fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată.

Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a unui deputat reprezintă ingerințe în mai multe drepturi fundamentale ale sale, cum ar fi dreptul la libertatea individuală și siguranța persoanei, dreptul la apărare, dreptul la viața intimă, familială și privată, sau dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Articolul 25 din Constituție protejează libertatea fizică a persoanei și are ca scop ca nicio persoană să nu fie privată de libertate de o manieră arbitrară. Aplicate în cazul unui deputat, măsura reținerii sau măsura arestării i-ar limita dreptul la libertatea individuală.

Din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, renunțarea la unele drepturi nu este permisă întotdeauna. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că dreptul la libertate este prea important într-o „societate democratică”, în înțelesul Convenției, pentru ca o persoană să piardă beneficiul protecției Convenției din simplul motiv că se predă pentru a fi plasat în detenție. Detenția poate încălca articolul 5, chiar dacă persoana vizată a consimțit la aceasta.

Acest considerent a fost reținut de Marea Cameră în 2016, în hotărârea Buzadji v. Republica Moldova, în care Curtea Europeană le-a reamintit autorităților naționale că atunci când este în discuție dreptul la libertate, acestora le revine să demonstreze caracterul necesar al detenției.

Având în vedere caracterul strict al considerentului Curții Europene, potrivit căruia este contrar Convenției ca o persoană să renunțe la protecția acesteia din simplul motiv că acceptă sau se oferă să fie plasată în detenție, Curtea a conchis că proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție are ca rezultat suprimarea garanțiilor dreptului la libertatea individuală. Așadar, proiectul contravine articolului 142 alin. (2) din Constituție. Odată ce a ajuns la această concluzie, Curtea nu a analizat conformitatea proiectului de modificare a Constituției cu celelalte drepturi fundamentale cu care interferează.

Atfel, Curtea a hotărât că inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova încalcă limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de articolul 142 alin. (2) din Constituție și nu poate fi înaintată Parlamentului spre examinare.

Avizul este definitiv, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vocea Basarabiei/imagine simbol

Guvernul urmează să aprobe alocarea a 110 milioane de lei pentru compensarea accizei la motorină pentru fermieri. Care sunt condițiile

Fermierii din Republica Moldova ar putea primi compensații pentru acciza la motorina cumpărată în perioada 1 martie — 31 mai 2026. Măsura de sprijin se află într-o hotărâre de Guvern care urmează să fie aprobată pe 29 aprilie. În total, statul va aloca 110 milioane de lei din Fondul de rezervă. Suma urmează să fie distribuită prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și vizează sprijinirea agricultorilor pentru efectuarea lucrărilor de primăvară și creșterea animalelor.

Potrivit proiectului, compensarea se va face în proporție de 100% din cota accizei stabilite pentru 2026, care constituie 3.978,95 lei per tonă. Ajutorul maxim pe care îl poate primi un singur beneficiar este de 200.000 de lei. Proiectul prevede că în cazul în care suma totală a cererilor va depăși suma alocată, Agenția va aplica un coeficient linear de ajustare, astfel încât resursele să fie distribuite echitabil între toți beneficiarii.

Cine poate solicita și în ce condiții

Pot beneficia de compensare fermierii și instituțiile publice din domeniul cercetării și inovării în agricultură. Aceștia trebuie să fie înregistrați la organul de înregistrare de stat, să dețină în proprietate sau în folosință teren agricol sau exploatație zootehnică și să depună cererea la subdiviziunea teritorială a Agenției din raza în care se află exploatația. Cererile se depun fizic, exclusiv în baza facturilor fiscale de procurare a motorinei din perioada 1 martie — 31 mai 2026.

Printre documentele necesare se numără declarația pe propria răspundere, extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, certificatul de confirmare de la autoritatea locală pentru sectorul vegetal, certificatul privind numărul de animale pentru sectorul zootehnic și dovada unui cont bancar activ în monedă națională.

Norme de consum diferențiate

Proiectul stabilește norme medii trimestriale de consum al motorinei în funcție de tipul culturii sau al animalelor, care servesc drept plafon pentru calculul ajutorului. Pentru sectorul vegetal, consumul variază de la 30,1 litri per hectar pentru cerealele spicoase și leguminoase până la 57,42 litri per hectar pentru legume și cartofi. Plantațiile viticole au o normă de 44,43 litri per hectar, iar culturile tehnice de 50,14 litri per hectar.

Pentru sectorul zootehnic, normele merg de la 0,02 litri per cap pentru iepuri și 0,08 litri pentru puii broiler până la 40 de litri per cap pentru vaci și junci. Oile, caprele și porcinele se situează între aceste valori.

Alocarea vine în contextul crizei de pe piața carburanților din primăvara anului 2026, când prețurile la motorină au crescut semnificativ pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu, afectând grav sectorul agricol în plină campanie de lucrări de primăvară.

Amintim că pe 24 aprilie președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu reprezentanți ai Asociației „Forța Fermierilor”, unde au fost discutate impactul creșterii prețurilor la combustibili și necesitatea unui sprijin mai consistent pentru agricultură. Directorul executiv al organizației, Alexandr Slusari, s-a arătat nemulțumit de discuție.

„N-am auzit angajamente clare din partea doamnei președinte, cu excepția promisiunii că în 10 zile va discuta cu parteneri externi în privința acordării unui ajutor pentru alocarea plăților per hectar pentru fermierii mici și mijlocii în perioada 2026-2027″, a declarat Slusari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: