Politică

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra inițiativei privind imunitatea parlamentară

Malvina Cojocari
| 14 februarie, 2023
14:00

Curtea Constituțională nu a aprobat proiectul de lege constituțională înaintat de 34 de deputați, care urmărește reglementarea posibilității deputatului de a renunța la imunitatea sa. Acesta ar suprima garanțiile dreptului la libertatea individuală.

Avizul s-a referit la un proiect de lege constituțională inițiat de 34 de deputați. Aceștia au dorit modificarea articolului 70 alin. (3) din Constituție, adăugând, în principal, următorul text:

„Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată poate avea loc fără încuviințarea Parlamentului, în cazul exprimării în scris a acordului deputatului privind efectuarea acțiunilor procesuale respective”.

Conform notei de argumentare a proiectului de lege constituțională, atunci când organele de drept cer ridicarea imunității parlamentare a unor deputați din opoziție, în societate s-ar crea impresia că acțiunile privind ridicarea imunității au mai mult un scop politic, decât elucidarea faptelor imputate. Prin acest acord, deputatul și-ar manifesta disponibilitatea de a conlucra cu organele de anchetă, fără parcurgerea etapelor birocratice. Mai mult, solicitarea acordului său nu va presupune că există o necesitate stringentă a organului de urmărire penală de a efectua cele patru acțiuni: reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată.

Curtea a notat că, în prezent, articolul 70 alin. (3) din Constituție prevede că „deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa”. Acest text îi garantează deputatului imunitatea personală, asigurându-i independența, protecția în fața abuzurilor sau presiunilor sub forma amenințărilor, a privărilor de libertate sau a procedurilor judiciare. Imunitatea nu este aplicabilă în cazul deputaților prinși în flagrant delict.

Prin inițiativa de revizuire a Constituției, autorii sesizării propun posibilitatea deputatului de a renunța, printr-un acord scris, la ascultarea sa de către Parlament și la procedura încuviințării de către Parlament a ridicării imunității sale pentru a putea fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată.

Reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a unui deputat reprezintă ingerințe în mai multe drepturi fundamentale ale sale, cum ar fi dreptul la libertatea individuală și siguranța persoanei, dreptul la apărare, dreptul la viața intimă, familială și privată, sau dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Articolul 25 din Constituție protejează libertatea fizică a persoanei și are ca scop ca nicio persoană să nu fie privată de libertate de o manieră arbitrară. Aplicate în cazul unui deputat, măsura reținerii sau măsura arestării i-ar limita dreptul la libertatea individuală.

Din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, renunțarea la unele drepturi nu este permisă întotdeauna. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că dreptul la libertate este prea important într-o „societate democratică”, în înțelesul Convenției, pentru ca o persoană să piardă beneficiul protecției Convenției din simplul motiv că se predă pentru a fi plasat în detenție. Detenția poate încălca articolul 5, chiar dacă persoana vizată a consimțit la aceasta.

Acest considerent a fost reținut de Marea Cameră în 2016, în hotărârea Buzadji v. Republica Moldova, în care Curtea Europeană le-a reamintit autorităților naționale că atunci când este în discuție dreptul la libertate, acestora le revine să demonstreze caracterul necesar al detenției.

Având în vedere caracterul strict al considerentului Curții Europene, potrivit căruia este contrar Convenției ca o persoană să renunțe la protecția acesteia din simplul motiv că acceptă sau se oferă să fie plasată în detenție, Curtea a conchis că proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție are ca rezultat suprimarea garanțiilor dreptului la libertatea individuală. Așadar, proiectul contravine articolului 142 alin. (2) din Constituție. Odată ce a ajuns la această concluzie, Curtea nu a analizat conformitatea proiectului de modificare a Constituției cu celelalte drepturi fundamentale cu care interferează.

Atfel, Curtea a hotărât că inițiativa de revizuire a articolului 70 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova încalcă limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de articolul 142 alin. (2) din Constituție și nu poate fi înaintată Parlamentului spre examinare.

Avizul este definitiv, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

curtea constituțională, deputați, imunitate

Știri similare

Viață

Doi deputați din echipa lui Costiuc, cercetați de poliție: au scos neautorizat din parcare mașina sechestrată a unui agricultor

Justiție

Dosarul Plahotniuc: avocații cer 48 de martori noi și sesizează Curtea Constituțională. Reacția procurorului

Politică

„Au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea”: mesaje la Chișinău, la 37 de ani de la sfârșitul războiului din Afganistan

Mihaela Conovali
| 15 februarie, 2026
17:49

Ziua de 15 februarie este declarată în Republica Moldova drept Ziua comemorării celor căzuți în războiul din Afganistan. Duminică, cei 301 de moldoveni căzuți în război au fost comemorați la Chișinău, dar și în alte localități din țară. Totodată, ministere, politicieni și partide au publicat mesaje în legătură cu victimele războiului din Afganistan.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că, pe 15 februarie, a adus un omagiu veteranilor și familiilor celor căzuți în războiul din Afganistan. „Mii de tineri din satele și orașele Moldovei au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea, pe pământ străin: 301 nu s-au întors acasă, iar sute au revenit purtând pentru tot restul vieții urmele războiului. Le păstrăm memoria cu respect și recunoștință. Ne înclinăm în fața veteranilor – un exemplu de demnitate și solidaritate civică – și în fața familiilor care au trăit pierderea și multă suferință. Experiența acelor ani ne-a lăsat o lecție clară: războiul nu aduce câștigători. El distruge destine, rupe familii și frânează dezvoltarea societăților”, a declarat premierul.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „se împlinesc 37 de ani de la retragerea trupelor militare sovietice din Afganistan – un moment care a încheiat un capitol dureros al istoriei și a lăsat urme adânci în destinul a mii de familii din Republica Moldova”. „Aproape 13 mii de moldoveni au participat la acel război. 301 de tineri ostași, abia ajunși la vârsta de 20 de ani, au murit departe de casă într-un conflict care nu le-a aparținut. Alți circa 700 de tineri moldoveni, care-și îndeplineau datoria de ostaș, au fost răniți, iar alți 12 mii s-au întors acasă cu sechele ale războiului, mulți dintre ei decedând între timp. Suntem cu gândul alături de veteranii care au supraviețuit, dar și alături de familiile și apropiații celor căzuți pe front”, a adăugat Grosu.

Ministerul Apărării a declarat că, pe 15 februarie, militarii Armatei Naționale au participat la acțiuni de comemorare în Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și în alte localități ale țării. „La monumentele edificate în memoria celor căzuți la datorie au fost depuse flori și a fost păstrat un moment de reculegere, în semn de omagiu față de sacrificiul lor. (…) În perioada 1979–1989, peste 12 mii de moldoveni au participat la conflictul din Afganistan, iar 301 militari și-au pierdut viața”, a declarat Ministerul Apărării.

Ministerul Afacerilor Interne a declarat că „ziua de 15 februarie este, înainte de toate, despre oameni”. „Despre fii care nu s-au mai întors acasă, despre tați și soți rămași doar în amintire, despre golul și durerea pe care războiul le-a lăsat în sute de familii. (…) Astăzi, fiecare clipă de tăcere și fiecare gest de recunoștință au fost dedicate celor 301 moldoveni care și-au pierdut viața în războiul din Afganistan, oameni care au lăsat în urmă durere, dor și suferință adâncă în familiile lor”, a adăugat Ministerul Afacerilor Interne.

Primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a declarat că „astăzi marcăm, cu profund respect și recunoștință, 37 de ani de la încheierea unei pagini dureroase din istorie: retragerea contingentului de militari moldoveni din Afganistan”. „Mesajul nostru este unul ferm și clar: ororile războiului nu trebuie repetate. Nimic nu este mai prețios și mai sfânt decât pacea”, a declarat Ceban.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a declarat că, „astăzi, cu ocazia celei de-a 37-a aniversări a retragerii trupelor sovietice din Afganistan, deputați din Parlament, consilieri municipali, veterani și activiști ai PSRM au depus flori la complexul memorial „Fiilor Patriei – Memorie Veșnică” din Chișinău, au cinstit memoria participanților la războiul din Afganistan și a eroilor căzuți pe câmpul de luptă”. „Numele lor rămân pentru totdeauna înscrise în istoria țării, iar faptele lor sunt un simbol al curajului, al tăriei și al credinței datoriei militare”, se arată în mesajul partidului.

Deputatul Blocul „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că „plânge azi cerul în memoria tinerilor pierduți pe câmpurile și munții din Afganistan…”. „Memorie veșnică celor căzuți la datorie! Respect și închinăciune veteranilor acelui război străin!”, a adăugat parlamentarul.