Energia verde, tot mai atractivă pentru elevii din nordul țării

6 mai, Chișinău |  Aproape 200 de elevi din nordul Republicii Moldova au participat, recent, la o vizită de studiu organizată la Școala Profesională nr. 4 din municipiul Bălți, unde au explorat oportunitățile de formare și carieră în domeniul energiei regenerabile. Acțiunea face parte din proiectul Organizației Internaționale a Muncii „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”.

Elevii din localitățile Sofia, Heciul Vechi, Răuțel, Bilicenii Vechi, Pelinia, dar și din patru licee din orașul Bălți, au fost informați de specialiștii instituției despre oferta educațională a școlii și oportunitățile de formare profesională în domeniul energiei verzi.

În cadrul vizitei, participanții au aflat mai multe despre meseria Electrician/electriciană în construcții – instalator/instalatoare sisteme fotovoltaice solare cu durata de studii de trei ani și specialitatea Tehnician/tehniciană pentru instalații de producere a energiei din surse regenerabile cu o durată de studii de doi ani după liceu și patru ani după finalizarea gimnaziului.

Programele de studii sunt sunt disponibile în mai multe instituții de învățământ profesional tehnic din țară: Școala Profesională nr. 4 din Bălți, Școala Profesională nr. 3, Școala Profesională nr. 7, Școala Profesională nr. 9 și Centrul de Excelență în Electronică și Energetică din Chișinău.

Ulterior, elevii au vizitat atelierul fotovoltaic al instituției, unde au văzut cum funcționează sistemele fotovoltaice solare și ce presupune, în practică, instalarea și întreținerea acestora.

Participanții au fost interesați de condițiile de studii, competențele practice pe care le pot dobândi și perspectivele după absolvire.

Am rămas impresionată de oferta educațională diversă, condițiile moderne de studiu și atelierele foarte bine echipate. După această experiență, sunt și mai motivată să îmi continui studiile aici”, a menționat o elevă participantă.

De asemenea, tinerii au aflat că pregătirea se desfășoară în ateliere moderne, iar certificarea obținută le poate deschide oportunități de angajare atât în țară, cât și peste hotare.

Potrivit cadrelor didactice, vizitele de studiu îi ajută pe elevi să conecteze informațiile despre studii cu realitatea pieței muncii. „Astfel de vizite îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine ce pot face după absolvire. Când văd concret cum arată o meserie, decizia devine mai ușoară și mai asumată”, a spus Irina Balan, profesoară de la Gimnaziul din Heciul Vechi.

Formăm o nouă generație de specialiști pentru un domeniu aflat în plină dezvoltare. Interesul elevilor pentru energia verde este tot mai mare, iar școala noastră le oferă condițiile necesare pentru a învăța o meserie cerută pe piața muncii”, a declarat Mariana Pădureac, directoarea Școlii Profesionale nr. 4 din municipiul Bălți.

În contextul tranziției energetice, cererea pentru specialiști în domeniul energiei regenerabile este în creștere în Republica Moldova, unde capacitățile de producere a energiei verzi sunt în continuă dezvoltare. Profesiile din acest sector devin tot mai atractive, oferind oportunități reale de angajare și venituri competitive.

Vizita de studiu a fost organizată în cadrul proiectului Organizației Internaționale a Muncii „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, în cadrul Parteneriatului Internațional Austria și Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Colaj NM

Trei foști președinți ai Ucrainei renunță la Ordinul „Vulturul Alb”, după decizia Poloniei privind Zelenski

Trei foști președinți ai Ucrainei, Petro Poroșenko, Viktor Iușcenko și Leonid Kucima, au renunțat la Ordinul polonez „Vulturul Alb”. Motivul a fost decizia președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, de a-l lipsi pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, de acest ordin, scrie publicația Deutsche Welle.

Poroșenko a calificat decizia președintelui Nawrocki de a-l lipsi pe Zelenski de acest ordin drept una greșită și favorabilă Kremlinului.

Purtătoarea de cuvânt a lui Viktor Iușcenko, Irina Vannikova, a declarat că această distincție nu a fost acordată doar unei persoane concrete, ci „a devenit un semn de respect față de poporul ucrainean”. „De aceea, orice încercări de a revizui această decizie depășesc cu mult cadrul relației față de un singur politician”, a comunicat aceasta.

***

Potrivit BBC, decizia de a-l lipsi pe Zelenski de distincție a fost anunțată de președintele polonez pe 19 iunie. Acestei decizii i-a precedat un val de indignare care a cuprins Polonia, după ce, pe 26 mai, Zelenski a atribuit titlul onorific de „Eroi ai UPA” uneia dintre unitățile Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei. În Polonia, mulți consideră Armata Insurgenților Ucraineni responsabilă de masacrele comise împotriva polonezilor în Volînia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru mulți ucraineni, UPA este un simbol al luptei pentru independență.

După anunțul președintelui polonez, șeful Biroului prezidențial al Ucrainei, Kiril Budanov, a declarat că renunță la Ordinul „Pentru Merite față de Polonia”. Tot din același motiv, au renunțat la distincția poloneză și ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasîli Bodnar, precum și ministrul de externe, Andrii Sibiga.

Ordinul Vulturul Alb i-a fost înmânat lui Zelenski în 2023 de către președintele de atunci al Poloniei, Andrzej Duda, „în semn de recunoaștere a meritelor sale deosebite în aprofundarea relațiilor prietenești și cuprinzătoare dintre Polonia și Ucraina, pentru dezvoltarea cooperării în numele democrației, păcii și securității în Europa”.

screenshot

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Mai mulți credincioși, printre care și preoți, au fost surprinși pe strada București din Chișinău cu icoane și agheasmă. Imaginile, înregistrate de NewsMaker, au fost surprinse la scurt timp după încheierea Marșului Pride.

Circa 15 persoane au fost surprinse pe strada București din capitală. Unul dintre preoți a fost înregistrat stropind strada cu aghiazmă.

Marșul Chișinău Pride a fost organizat de organizația „Genderdoc-M”, care promovează și apără drepturile persoanelor LGBT+ din Republica Moldova. Potrivit organizatorilor, participanții la marș au ieșit în stradă pentru a afirma dreptul comunității LGBTQ+ la siguranță, recunoaștere legală și o viață demnă în Republica Moldova. Manifestanții s-au adunat la intersecția străzilor București și Ismail. În contextul marșului s-au înregistrat restricții temporare de circulație în intervalul 12:00-14:00. Acestea au vizat strada București, pe segmentul dintre străzile Ismail și Serghei Lazo, precum și strada Serghei Lazo, pe segmentul dintre străzile București și Mihail Kogălniceanu.

Pentru NewsMaker, șefa Secției comunicare și protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco, a precizat că, potrivit estimărilor poliției, la eveniment au participat circa 350 de persoane, în flux continuu.

Potrivit Genderdoc-M, marșul a reunit sute de participanți, iar „ediția din acest an mai a fost cea mai pașnică din istoria Pride-urilor organizate la Chișinău”.

screenshot

„Vreau ca copilul meu să fie acceptat”: Participanții la Marșul Pride, despre motivele pentru care au ieșit în stradă

La Marșul Pride din Chișinău, participanții au cerut să le fie respectate drepturile. Unii participanți au menționat că au venit alături de familie și prieteni. Alții au declarat că au venit pentru a solicita acceptarea copiilor lor de către societate.

„Vreau ca oamenii să respecte drepturile tuturor. (…) Să nu fie granițe la formarea familiilor”, a spus o participantă.

„Am venit pentru a susține persoanele LGBT, pentru a ne apăra drepturile și ca nimeni să nu fie împotriva noastră. (…) Să nu ni se interzică să ne iubim, să ne permită căsătoriile între persoane de același sex, ca familiile să poată adopta copii și ca rudele să ne accepte”, a precizat o altă manifestantă.

„Am venit să fiu alături de familia mea și de prietenii mei. Aș vrea ca ei, la fel ca și mine, să poată să se căsătorească legal. (…) Nu există o legislație care să intervină în anumite momente, de exemplu, dacă într-un cuplu LGBT cineva ajunge la spital, cealaltă persoană legal nu are niciun drept să fie responsabil de sănătatea jumătății sale. Este critic”, a adăugat o altă participantă la marș.

„Vreau ca copilul meu să fie acceptat ca toți ceilalți copii. Nu doar al meu, dar toți copiii, care singuri pot decide cum să fie, pe cine să iubească. (…) Aș vrea ca în lege să fie scris clar și pentru totdeauna: toți oamenii care sunt aici, noi toți suntem pur și simplu oameni”, a declarat o manifestantă.

O femeie a spus că a venit la marș cu soțul ei și cu fiica ei, menționând că „toți au nevoie să fie fericiți”.

„Foarte des comunitatea creștină aduce argumentul că e păcat să fii de orientare sexuală alternativă. Pe când să iubești e ceva firesc și normal, dar să urăști unii oameni pentru că sunt diferiți acesta e mare păcat”, a comunicat o participantă la marș.

„Venim în fiecare an pentru a arăta pur și simplu că noi suntem, că suntem aceeași oameni ca și ceilalți care nu sunt de acord. Ceea ce privește legea, dorim doar una – drepturi egale și protecție. Pentru ca eu personal, împreună cu partenerul meu, să avem posibilitatea să ne căsătorim, să împărțim averea, să ajung la el la spital în caz de ceva sau el la mine. Dorim să facem ceea ce fac oamenii simpli”, a comunicat un participant la manifestație.

„Ieri, împreună cu prietena mea, am jucat nunta, dar deocamdată noi putem să fac asta doar în cadrul Pride Park. (…) Pentru mine este principal aici să cer dreptul la familie”, a comunicat o manifestantă.

„Nu cred că în țară se va schimba multe la nivel oficial. (…) Schimbarea începe cu noi”, a adăugat o altă participantă la marș.

La aceeași manifestație, o participantă a spus că, recent, un coleg de-al ei a ajuns la spital, iar rudele lui nu se aflau în apropiere. Potrivit ei, partenerul acestuia timp de o săptâmână nu a știut care este starea lui de sănătate. Astfel, ea a vorbit despre necesitatea unor schimbări.

***

Marșul Chișinău Pride a fost organizat de organizația „Genderdoc-M”, care promovează și apără drepturile persoanelor LGBT+ din Republica Moldova. Potrivit organizatorilor, participanții la marș au ieșit în stradă pentru a afirma dreptul comunității LGBTQ+ la siguranță, recunoaștere legală și o viață demnă în Republica Moldova. Contactată de NewsMaker, șefa Secției comunicare și protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco, a precizat că, potrivit estimărilor poliției, la eveniment au participat circa 350 de persoane, în flux continuu.

Olga Cebotari

Schimbări în PSRM: Olga Cebotari și-a anunțat demisia din Comitetul Executiv Politic

Deputata socialistă Olga Cebotari a anunțat că și-a depus demisia din funcția de membru al Comitetului Executiv Politic al Partidului Socialiștilor (PSRM). Ea a spus că hotărârea a fost luată „în urma deciziei președintelui PSRM de a extinde Comitetul Executiv Politic cu două persoane”. Cebotari a adăugat că extinderea Comitetului a fost pregătită „pe la spatele altor membri, fără o argumentare și fără o discuție deschisă între colegi”, menționând că acțiunea „urmărește configurarea unei majorități comode în interiorul acestui organ”. NM a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM. Cebotari a precizat că demisia vizează exclusiv calitatea sa de membru al Comitetului, ci nu calitatea de membru al PSRM sau de deputată a fracțiunii.

Pe 20 iunie, PSRM anunțat, într-un comunicat de presă, că a avut loc ședința Consiliului Republican al partidului, în carul căreia, printre altele, a fost modificată componența Comitetului Executiv Politic. Mai exact, au fost incluși în calitate de membri ai Comitetului deputații socialiști Zinaida Greceanîi și Bogdan Țîrdea.

Pe 21 iunie, deputata socialistă Olga Cebotari a anunțat pe o rețea de socializare că, „în urma deciziei președintelui PSRM de a extinde Comitetul Executiv Politic cu două persoane”, și-a depus demisia din funcția de membru al Comitetului Executiv Politic, din care făcea parte din anul 2023.

„Această demisie vizează exclusiv calitatea mea de membru al Comitetului Executiv Politic. Rămân în continuare membră a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, deputată a fracțiunii PSRM și îmi voi continua activitatea în funcțiile de șefă a Departamentului Relații Externe și a Departamentului de Femei”, a precizat Cebotari.

Potrivit acesteia, decizia de a-și depune demisia din funcția de membru al Comitetului „a fost determinată de modul în care a fost adoptată extinderea Comitetului Executiv Politic”. „Pe la spatele altor membri ai CEP a fost pregătită extinderea acestui organ, fără o argumentare clară a necesității unei astfel de măsuri și fără o discuție deschisă între colegi. Consider că această acțiune urmărește configurarea unei majorități comode în interiorul acestui organ, creând premisele unui proces decizional controlat și previzibil, în care opiniile divergente riscă să fie ignorate sau marginalizate. Nu pot accepta să fac parte dintr-o structură în care dezbaterea autentică este înlocuită de validarea formală a unor decizii prestabilite și nu îmi pot asuma responsabilitatea pentru hotărâri care nu mă reprezintă și cu care nu sunt de acord”, a adăugat Cebotari.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM.

***

Amintim că, în martie 2026, Olga Cebotari se declarase una dintre vocile critice din interiorul PSRM. Parlamentara susținea, de asemenea, că sunt necesare schimbări în cadrul partidului, adăugând că „trebuie să aducem oameni noi, nu să ținem pe cei care stau deja de 15 ani în funcții”. În reacție, liderul PSRM, Igor Dodon, declara că în interiorul formațiunii există încercări de a-l înlătura de la conducere, iar unii membri ar spera chiar la condamnarea sa la închisoare pentru a prelua controlul. Ulterior, Olga Cebotari a negat că și-ar dori înlăturarea lui Igor Dodon de la conducerea PSRM. Deputata a precizat că declarațiile sale nu au vizat înlăturarea liderului PSRM. Detalii AICI.

Igor Dodon conduce PSRM din 2011, când a preluat șefia formațiunii, cu o întrerupere în perioada 2016-2020, când și-a suspendat calitatea de lider pentru a ocupa funcția de președinte al țării. În decembrie 2021, congresul PSRM a votat un nou statut, desființând funcția de președinte și alegându-l pe Dodon președinte de onoare. El a revenit la conducerea efectivă în aprilie 2023, când a preluat funcția de secretar executiv, înlocuindu-l pe Vlad Batrîncea. Pe 23 martie 2024, un congres extraordinar l-a ales cu vot unanim președinte al PSRM, funcție reintrodusă special în statutul partidului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: