Curtea de Apel va decide pe 28 mai soarta lui Guțul. Bașcana Găgăuziei: „Șapte ani pentru ceva ce nu am săvârșit”

Curtea de Apel va pronunța pe 28 mai decizia în dosarul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, și al Svetlanei Popan, după ce pe 19 martie au fost încheiate pledoariile și inculpatele au avut ultimul cuvânt. Guțul, condamnată în primă instanță la șapte ani de închisoare, a cerut instanței să îi revizuiască dosarul, susținând că nu a comis nicio infracțiune și că nu a fost prezentată nicio probă reală a vinovăției sale.

În declarația sa finală rostită în fața instanței, Evghenia Guțul a vorbit despre impactul detenției asupra familiei sale.

„În pușcărie, timpul parcă se oprește. Fiecare minut e ca o eternitate. De libertate nu sunt lipsită doar eu, ci și cei doi copii ai mei. Copilul mă întreabă când vine mama acasă”, a declarat Guțul.

Ulterior, prin intermediul avocaților săi, Guțul a publicat un mesaj pe Telegram, în care a respins toate acuzațiile și a cerut Curții de Apel să dea dovadă de imparțialitate.

„Pe baza unor acuzații născocite și a unor declarații răzlețe ale unor martori care nici măcar nu mă cunosc, am fost mai întâi plasată în arest și apoi condamnată la șapte ani de închisoare. În tot acest timp nu a fost prezentată nicio dovadă reală a vinovăției mele. Șapte ani reprezintă o pedeapsă severă, cu atât mai mult pentru ceva ce nu am săvârșit. Sper ca judecătorii Curții de Apel să-și exercite imparțialitatea, să analizeze cu atenție toate probele prezentate și să ia o decizie bazată pe lege, nu pe presiuni externe „, a transmis Guțul prin avocații săi.

Reamintim că, în august 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat-o pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, iar pe fosta secretară a partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Svetlana Popan, la șase ani de detenție. Ambele au fost găsite vinovate de complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”.

Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore).

Guțul și Popan nu își recunosc vina. Acestea au contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Deșeuri umane, păstrate în frigiderele Spitalului de Urgență de mai bine de un an: PAS dă vina pe alegeri, Primăria își neagă vina, iar Ministerul caută soluții în România

Deșeurile anatomopatologice rezultate din intervențiile chirurgicale ale Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău sunt păstrate în frigidere de mai mult de un an, după ce serviciile funerare din capitală au încetat să le preia pentru înhumare din ianuarie 2025. Ministerul Sănătății a recunoscut pe 19 martie că tratează situația „cu maximă responsabilitate” și a anunțat că poartă discuții avansate cu un agent economic din România pentru dezvoltarea unei linii de incinerare. Primăria Chișinău a respins orice responsabilitate, susținând că gestionarea deșeurilor medicale revine exclusiv instituțiilor medicale, și a acuzat că, în pofida avertizărilor repetate adresate Parlamentului și Ministerului Sănătății încă din mai 2025, nu au fost adoptate măsuri concrete.

Ministerul Sănătății: discuții cu România pentru o linie de incinerare

Ministerul Sănătății a anunțat că se află în discuții avansate cu un agent economic din România pentru dezvoltarea unei linii moderne de incinerare dedicate deșeurilor anatomopatologice. Până la găsirea unei soluții pe termen lung, ministerul precizează că instituțiile medicale sunt obligate prin lege să gestioneze aceste deșeuri fie prin înhumare în cimitire, fie prin compostare în gropi speciale pe teritoriul lor. Totodată, ministerul este în contact cu instituțiile medicale pentru a asigura respectarea normelor de depozitare temporară, iar un grup de lucru urmează să efectueze o vizită la București pentru a analiza soluții posibile.

„Ministerul este în contact cu instituțiile medicale pentru a asigura respectarea tuturor normelor de depozitare temporară, astfel încât riscurile pentru sănătatea publică să fie minimizate”, a transmis instituția într-un comunicat.

Poziția Primăriei Chișinău

Primăria Chișinău a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi refuzat înhumarea acestor deșeuri și precizează că, potrivit legislației în vigoare, responsabilitatea gestionării deșeurilor medicale revine exclusiv instituțiilor care le generează.

„Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului aplicabile instituțiile medicale sunt obligate să gestioneze deșeurile prin compostare în gropi speciale sau prin incinerare. Prevederile cerințelor față de gropile de compostarea a deșeurilor anatomopatologice și obligativitatea creării lor de către instituțiile medico-sanitare, este ca această să fie anume pe teritoriul lor , a transmis Primăria Chișinău.

Viceprimarul Irina Gutnic a participat la mai multe ședințe de lucru și a semnalat problema Parlamentului și Ministerului Sănătății, solicitând intervenție urgentă. Combinatul Servicii Funerare sesizase Parlamentul încă din mai 2025 cu privire la riscurile generate de modificările legislative, avertizând că deșeurile anatomopatologice nu vor mai putea fi înhumate în cimitirul „Sfântul Lazăr”.

În pofida demersurilor întreprinse și a avertizărilor formulate, până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete pentru soluționarea situației, ceea ce generează riscuri reale privind gestionarea corespunzătoare a deșeurilor. Răspunderea pentru gestionarea deșeurilor aparține conducătorilor instituțiilor medicale”, a mai comunicat instituția.

Ce s-a întâmplat la IMU

Directoarea Institutului de Medicină Urgentă, Diana Manea, a declarat în cadrul ședinței Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde din 18 martie că instituția a fost nevoită să achiziționeze mai multe frigidere pentru păstrarea deșeurilor, după ce serviciile funerare din Chișinău au încetat să le înhumeze din ianuarie 2025. Potrivit acesteia, alți operatori economici nu pot presta astfel de servicii din cauza unor restricții legislative.

„Au fost unii operatori economici care ar fi putut încheia contracte, dar ceva în legislație nu prevede ca alți operatori decât serviciile funerare din Chișinău să ne preia aceste deșeuri”, a declarat Manea.

Deputatul Sergiu Lazarencu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu, a precizat că problema ar fi lipsa de locuri la Cimitirul Doina, unde aceste deșeuri erau anterior înhumate, și a subliniat că responsabilitatea identificării soluțiilor revine instituțiilor medicale.

Deputata PAS Larisa Novac a recunoscut la Vocea Basarabiei că Comisia pentru mediu nu știa de mai bine de un an că deșeurile anatomopatologice de la Institutul de Medicină Urgentă sunt păstrate în frigidere, explicând că în perioada respectivă au avut loc alegerile parlamentare din 28 septembrie și nu au fost organizate audieri. Aceasta a precizat că problema este specifică municipiului Chișinău, unde cimitirul Doina nu mai permite înhumarea acestor deșeuri de peste un an, și a dat de înțeles că blocajul ar fi legat de administrația municipală.

„Mai mult de un an de zile nu este permisiunea de a înhuma la cimitirul Doina sub diferite pretexte. Respectiv, spitalul caută soluții și le păstrează în frigidere. Acest subiect a fost politizat exact de acel politician care este în primărie”, a declarat Novac.

Deputata a recunoscut însă că Comisia nu a primit până la această oră o listă completă a instituțiilor medicale care se confruntă cu această problemă și că urmează să solicite în scris informații de la toate instituțiile implicate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: