Дарья Слободчикова / NewsMaker

„Dacă nu vor sau nu pot”. Deținuții ar putea fi scutiți de obligația participării la ședințele de judecată, hotărârea Curții Constituționale

Curtea Constituțională solicită Parlamentului să le permită inculpaților să renunțe la dreptul de a fi prezenți la ședințele de judecată. Hotărârea a fost pronunțată pe 24 ianuarie de către președintele Curții Constituționale, Domnica Manole.

Normele de procedură penală au fost contestate printr-o excepție de neconstituționalitate. Acestea stabileau că persoană care nu se sustrage de la judecarea cauzei, care nu se află în arest și care este acuzată de o infracțiune care nu se încadra în categoria celor ușoare era obligată să participe la judecarea cauzei. Nu era prevăzută nicio excepție de la regula judecării cauzei în prezența persoanei inculpate în asemenea circumstanțe.

Curtea și-a imaginat situația unor persoane care, din motivul vârstei înaintate sau a stării sănătății lor, nu se pot prezenta la proces, însă vor ca judecarea procesului lor să continue. Aplicând normele contestate, instanțele de judecată trebuiau să amâne judecarea cauzelor la nesfârșit, pentru că situația persoanelor în discuție nu se încadra în nicio excepție prevăzută de lege. Pentru aceste persoane, o asemenea soluție ar fi echivalat cu o negare a dreptului la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil. Aducerea lor forțată nu remedia problema, ci dimpotrivă, o agrava, pentru că le putea leza drepturile la respectarea demnității sau a sănătății lor.

Prezența inculpatului la ședința de judecată are o importanță deosebită pentru asigurarea caracterului echitabil și în contradictoriu al procesului. Legislatorul are obligația să instituie mecanisme care să-i asigure acestuia prezența la ședință. Dar mecanismele nu trebuie să paralizeze procedura instanței de judecată. Ele nu trebuie să împiedice, pur și simplu, desfășurarea procesului.

Analizând prevederile Codului de procedură penală, Curtea a constatat că legislatorul a reglementat situația persoanelor care refuză în mod implicit să-și exercite dreptul de a fi prezent la judecarea cauzei. Este, de exemplu, cazul inculpaților care se sustrag de la judecată. De asemenea, legislatorul a reglementat posibilitatea renunțării în mod expres la dreptul de a fi prezent la judecarea cauzei pentru persoanele aflate în arest preventiv, indiferent de categoria infracțiunilor de care sunt acuzate. Pe de altă parte, persoanele care nu se află în arest preventiv și care nu se sustrag de la judecată puteau renunța în mod expres la exercițiul dreptului de a fi prezente la ședință doar dacă erau acuzate de comiterea unor infracțiuni ușoare. Curtea nu a putut identifica vreun motiv rezonabil care ar justifica o asemenea soluție legislativă. De altfel, Codul de procedură penală prevede că în cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului şi, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.

Din aceste motive, Curtea a conchis că articolul 321 alin. (2) pct. 3) din Codul de procedură penală nu le permite unor categorii de persoane inculpate să beneficieze de dreptul la proces echitabil. Acest fapt este contrar articolului 20 din Constituție.

Totuși, Curtea a notat că instanțele de judecată vor trebui să verifice, în asemenea situații:

  1. dacă există circumstanțe excepționale și motive obiective care justifică absența inculpaților la ședință;
  2. dacă renunțarea de a fi prezent la judecarea cauzei este voluntară, lipsită de echivoc și bazată pe o alegere în cunoștință de cauză;
  3. dacă renunțarea nu contravine unui interes public mai important.

În acest sens, Curtea a emis o Adresă către Parlament în vederea modificării prevederilor relevante din Codul de procedură penală în conformitate cu considerentele hotărârii.

Așadar, Curtea a declarat neconstituțional textul „examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare” din articolul 321 alin. (2) pct. 3) din Codul de procedură penală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: