Дарья Слободчикова / NewsMaker

„Dacă nu vor sau nu pot”. Deținuții ar putea fi scutiți de obligația participării la ședințele de judecată, hotărârea Curții Constituționale

Curtea Constituțională solicită Parlamentului să le permită inculpaților să renunțe la dreptul de a fi prezenți la ședințele de judecată. Hotărârea a fost pronunțată pe 24 ianuarie de către președintele Curții Constituționale, Domnica Manole.

Normele de procedură penală au fost contestate printr-o excepție de neconstituționalitate. Acestea stabileau că persoană care nu se sustrage de la judecarea cauzei, care nu se află în arest și care este acuzată de o infracțiune care nu se încadra în categoria celor ușoare era obligată să participe la judecarea cauzei. Nu era prevăzută nicio excepție de la regula judecării cauzei în prezența persoanei inculpate în asemenea circumstanțe.

Curtea și-a imaginat situația unor persoane care, din motivul vârstei înaintate sau a stării sănătății lor, nu se pot prezenta la proces, însă vor ca judecarea procesului lor să continue. Aplicând normele contestate, instanțele de judecată trebuiau să amâne judecarea cauzelor la nesfârșit, pentru că situația persoanelor în discuție nu se încadra în nicio excepție prevăzută de lege. Pentru aceste persoane, o asemenea soluție ar fi echivalat cu o negare a dreptului la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil. Aducerea lor forțată nu remedia problema, ci dimpotrivă, o agrava, pentru că le putea leza drepturile la respectarea demnității sau a sănătății lor.

Prezența inculpatului la ședința de judecată are o importanță deosebită pentru asigurarea caracterului echitabil și în contradictoriu al procesului. Legislatorul are obligația să instituie mecanisme care să-i asigure acestuia prezența la ședință. Dar mecanismele nu trebuie să paralizeze procedura instanței de judecată. Ele nu trebuie să împiedice, pur și simplu, desfășurarea procesului.

Analizând prevederile Codului de procedură penală, Curtea a constatat că legislatorul a reglementat situația persoanelor care refuză în mod implicit să-și exercite dreptul de a fi prezent la judecarea cauzei. Este, de exemplu, cazul inculpaților care se sustrag de la judecată. De asemenea, legislatorul a reglementat posibilitatea renunțării în mod expres la dreptul de a fi prezent la judecarea cauzei pentru persoanele aflate în arest preventiv, indiferent de categoria infracțiunilor de care sunt acuzate. Pe de altă parte, persoanele care nu se află în arest preventiv și care nu se sustrag de la judecată puteau renunța în mod expres la exercițiul dreptului de a fi prezente la ședință doar dacă erau acuzate de comiterea unor infracțiuni ușoare. Curtea nu a putut identifica vreun motiv rezonabil care ar justifica o asemenea soluție legislativă. De altfel, Codul de procedură penală prevede că în cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului şi, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.

Din aceste motive, Curtea a conchis că articolul 321 alin. (2) pct. 3) din Codul de procedură penală nu le permite unor categorii de persoane inculpate să beneficieze de dreptul la proces echitabil. Acest fapt este contrar articolului 20 din Constituție.

Totuși, Curtea a notat că instanțele de judecată vor trebui să verifice, în asemenea situații:

  1. dacă există circumstanțe excepționale și motive obiective care justifică absența inculpaților la ședință;
  2. dacă renunțarea de a fi prezent la judecarea cauzei este voluntară, lipsită de echivoc și bazată pe o alegere în cunoștință de cauză;
  3. dacă renunțarea nu contravine unui interes public mai important.

În acest sens, Curtea a emis o Adresă către Parlament în vederea modificării prevederilor relevante din Codul de procedură penală în conformitate cu considerentele hotărârii.

Așadar, Curtea a declarat neconstituțional textul „examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare” din articolul 321 alin. (2) pct. 3) din Codul de procedură penală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a întreprins 17 vizite peste hotare, în primele șase luni din 2026. Cât au costat

În prima jumătate a anului 2026, angajații administrației prezidențiale au efectuat 34 de deplasări oficiale peste hotare, potrivit unui raport publicat de instituție. Președinta Maia Sandu a participat la 17 dintre acestea. Costul total al vizitelor s-a ridicat la aproape 720 mii de lei, cele mai mari cheltuieli fiind pentru biletele de avion, cazare și diurne.

Conform raportului, în perioada ianuarie–iulie 2026, Maia Sandu a efectuat câte două vizite în Franța și Belgia și a mai călătorit în Ucraina, România, Polonia, Germania, Cipru, Lituania, Letonia, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Turcia, Armenia, Estonia și Cehia. Deplasările delegațiilor oficiale conduse de șefa statului au costat aproximativ 690 mii de lei, în timp ce vizitele externe ale angajaților Administrației Prezidențiale la care aceasta nu a participat au însumat circa 29 mii de lei.

Cea mai costisitoare deplasare a fost cea la Dublin, efectuată la începutul lunii aprilie 2026. Vizita delegației conduse de Maia Sandu, din care au făcut parte și trei consilieri prezidențiali, a generat cheltuieli de aproape 80,6 miii de lei. Pe locul doi se află vizita la Paris și Strasbourg, din mai 2026, care a costat bugetul de stat 78,9 mii de lei.

La polul opus, cea mai puțin costisitoare a fost deplasarea la Kiev, de la sfârșitul lunii aprilie, pentru care au fost cheltuiți 14,9 mii de lei. Totodată, administrația prezidențială nu a avut cheltuieli pentru vizitele unor consilieri prezidențiali la Copenhaga și Helsinki, întrucât costurile de transport și cazare au fost acoperite integral de părțile gazdă.

deplasari_2026_1 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: