Danemarca reduce numărul diplomaților ruși: Rusia cere vize pentru spionii săi

Autoritățile de la Copenhaga reduc numărul de diplomați ruși în Danemarca. Anunțul a fost făcut de către ministerul Afacerilor Externe de la Copenhaga, care a menționat că Rusia cere vize pentru spionii săi, informează Дождь.

Ministerul danez de Externe i-a spus ambasadorului rus Vladimir Barbin că de la 1 septembrie personalul ambasadei Rusiei la Copenhaga ar trebui redus la „nivelul corespunzător ambasadei daneze la Moscova” – adică la cinci diplomați și 20 de angajați administrativi și tehnici.

Într-un comunicat de presă, ministerul de Externe a precizat că Danemarca și Rusia negociază de mult timp vizele pentru angajații ambasadei daneze la Moscova, însă fără rezultate, întrucât partea rusă „a încercat în mod repetat să includă în aceste negocieri cereri de vize pentru ofițerii de informații ruși”.

Amintim că și autoritățile de la Chișinăul au decis să reducă numărul de diplomați ruși în Republica Moldova la 10, în timp ce cel al personalului tehnic – la 15. Astfel, Republica Moldova a trimis acasă 22 diplomați ruși și 23 angajați din rândul personalului tehnic. Ambasadorul rus a calificat măsura ca fiind una „drastică”.

Decizia Chișinăului a fost luată după ce, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.

De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.

Drept reacție, Federația Rusă a interzis intrarea pe teritoriul său pentru 20 de cetățeni moldoveni. Autoritățile de la Moscova au declarat că decizia este o măsură răspuns, după ce autoritățile moldovenești au redus personalului ambasadei ruse la Chișinău pentru acțiuni de spionaj. Este vorba de 18 deputați PAS, vicedirectorul Poliției de Frontieră Oleg Bucătaru și directorul Asociației Presei Independente Petru Macovei.

Deputații vizați:

  1. Mihai Popșoi
  2. Radu Marian
  3. Veronica Roșca
  4. Andrian Cheptonar
  5. Ion Șpac
  6. Eugenia Cojocari
  7. Ersilia Qatrawi
  8. Mihail Druță
  9. Maria Pancu
  10. Artemie Catanoi
  11. Igor Chiriac
  12. Ion Groza
  13. Vasile Grădinaru
  14. Sergiu Lazarencu
  15. Vitalie Jacot
  16. Ion Babici
  17. Doina Gherman
  18. Gheorghe Cojoc

NewsMaker a luat legătura cu o parte dintre cei vizați. Iată cum au comentat atitudinea Moscovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Sunt populiste, ar tripla deficitul”: Belous despre amendamentele opoziției de peste 45 de miliarde propuse la bugetul de stat

Amendamentele propuse de opoziție la bugetul de stat pentru 2026, estimate la peste 45 de miliarde de lei, sunt populiste, fără acoperire financiară și ar putea tripla deficitul bugetar. Declarația a fost făcută de deputata PAS și fosta ministră a Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Есть Вопросы” de la NewsMaker. Potrivit acesteia, nu este responsabil să propui creșteri de salarii sau pensii fără să arăți de unde vor fi asigurate resursele.

O sumă exagerată pe lângă deficit, asta este jumătate de buget, practic ar tripla deficitul care îl avem acum. Majoritatea propunerilor sunt populiste. Vin cu propuneri de alocare de bani, fără să îi indice din care sursă, ori atunci când vii cu o măsură, trebuie să spui din care banii o să fie aceste achitări. După mine nu e responsabil să vii cu ideea de a aloca salarii, pensii mult mai mari, fără să arăți sursa din care o să fie făcute aceste încăsări”, a spus deputata.

Întrebată de ce bugetul pentru 2026 nu prevede majorări salariale substanțiale pentru profesori, Victoria Belous a explicat că Guvernul lucrează la o reformă amplă a salarizării în sectorul public.

„În 2025, la Ministerul Finanțelor a fost creat un grup de lucru care se ocupă de reforma salarială, pentru a corecta inechitățile existente. S-a lucrat la evaluarea tuturor posturilor din sectorul public, cu implicarea experților internaționali”, a declarat deputata.

Deputata a subliniat că orice creștere salarială presupune costuri semnificative.

„O majorare de 200 de lei la valoarea de referință costă bugetul circa 200 de milioane de lei. Când vorbim de creșteri de 500–800 de lei pentru profesori, medici sau polițiști, vorbim deja de miliarde. Aceste lucruri trebuie calculate și asumate responsabil”, a adăugat parlamentara.

Ce propune opoziția

Amendamentele la bugetul pentru 2026 au fost înaintate de mai multe fracțiuni de opoziție. PSRM a anunțat un pachet de modificări axate pe domeniul social și al sănătății, inclusiv:

  • Un ajutor forfetar de 5.000 de lei pentru familii în caz de doliu;
  • 3.000 de lei pentru elevi;
  • 10.000 de lei anual pentru familiile numeroase;
  • 100.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, cu ocazia Zilei Victoriei;
  • Alocarea a 200 de milioane de lei anual pentru programe de prevenire și tratament al dependenței de droguri.

La rândul său, fracțiunea Partidului Nostru (PN) critică proiectul de buget, argumentând că acesta ar ignora nevoile comunităților locale. Deputații PN au propus investiții în municipiul Bălți, orașele Glodeni și Drochia, precum și majorări pentru sectorul agricol.

Printre solicitări se numără:

  • 10 milioane de lei pentru reconstrucția taberei de copii din Bălți, nefuncțională din 2020;
  • 15 milioane de lei pentru reparația capitală a grădiniței „Luceafărul” din Bălți;
  • 40 de milioane de lei pentru reparația străzii Ștefan cel Mare și curățarea râului Răut;
  • Majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de la 2,3 la 4,3 miliarde de lei;
  • Creșterea valorii de referință pentru cadrele didactice la 2.700 de lei.

Și Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a venit cu mai multe propuneri la bugetul pentru 2026, axate în special pe proiecte mari din municipiul Chișinău. Liderul formațiunii, Ion Ceban, spune că în capitală există aproximativ 4.000 de clădiri cu statut neclar de proprietate, multe dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare.

  • Reabilitarea curților europene – 2 miliarde de lei;
  • Centura de siguranță Chișinău – 2 miliarde de lei doar în 2026;
  • 1 miliard de lei pentru executarea hotărârilor judecătorești privind locuințele persoanelor nedreptățite, inclusiv 360 de milioane pentru Chișinău;
  • Investiții de zeci și sute de milioane de lei pentru Circul de Stat, Filarmonica Națională, Liceul Republican de Matematică și Grădina Botanică, toate prezentate ca proiecte cu impact pe termen lung.

Amintim că proiectul bugetului pentru anul viitor a fost adoptat de Parlament în prima lectură. Proiectul prevede venituri de 79,67 miliarde de lei și cheltuieli de 100,57 miliarde de lei. Deficitul va constitui 20,9 miliarde de lei, sau 5,5% din PIB. Opoziția a refuzat să voteze în favoarea acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: