Danemarca reduce numărul diplomaților ruși: Rusia cere vize pentru spionii săi

Autoritățile de la Copenhaga reduc numărul de diplomați ruși în Danemarca. Anunțul a fost făcut de către ministerul Afacerilor Externe de la Copenhaga, care a menționat că Rusia cere vize pentru spionii săi, informează Дождь.

Ministerul danez de Externe i-a spus ambasadorului rus Vladimir Barbin că de la 1 septembrie personalul ambasadei Rusiei la Copenhaga ar trebui redus la „nivelul corespunzător ambasadei daneze la Moscova” – adică la cinci diplomați și 20 de angajați administrativi și tehnici.

Într-un comunicat de presă, ministerul de Externe a precizat că Danemarca și Rusia negociază de mult timp vizele pentru angajații ambasadei daneze la Moscova, însă fără rezultate, întrucât partea rusă „a încercat în mod repetat să includă în aceste negocieri cereri de vize pentru ofițerii de informații ruși”.

Amintim că și autoritățile de la Chișinăul au decis să reducă numărul de diplomați ruși în Republica Moldova la 10, în timp ce cel al personalului tehnic – la 15. Astfel, Republica Moldova a trimis acasă 22 diplomați ruși și 23 angajați din rândul personalului tehnic. Ambasadorul rus a calificat măsura ca fiind una „drastică”.

Decizia Chișinăului a fost luată după ce, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.

De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.

Drept reacție, Federația Rusă a interzis intrarea pe teritoriul său pentru 20 de cetățeni moldoveni. Autoritățile de la Moscova au declarat că decizia este o măsură răspuns, după ce autoritățile moldovenești au redus personalului ambasadei ruse la Chișinău pentru acțiuni de spionaj. Este vorba de 18 deputați PAS, vicedirectorul Poliției de Frontieră Oleg Bucătaru și directorul Asociației Presei Independente Petru Macovei.

Deputații vizați:

  1. Mihai Popșoi
  2. Radu Marian
  3. Veronica Roșca
  4. Andrian Cheptonar
  5. Ion Șpac
  6. Eugenia Cojocari
  7. Ersilia Qatrawi
  8. Mihail Druță
  9. Maria Pancu
  10. Artemie Catanoi
  11. Igor Chiriac
  12. Ion Groza
  13. Vasile Grădinaru
  14. Sergiu Lazarencu
  15. Vitalie Jacot
  16. Ion Babici
  17. Doina Gherman
  18. Gheorghe Cojoc

NewsMaker a luat legătura cu o parte dintre cei vizați. Iată cum au comentat atitudinea Moscovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: