Bani

De ce Energocom s-a ales cu pierderi de peste 315 mln lei, în 2023? Slusari: „A fost o decizie politică”

Ecaterina Arvintii
| 20 noiembrie, 2025
15:51

Pierderile de peste 315 milioane de lei înregistrate de Energocom în 2023 au fost rezultatul unei decizii „politice” asumate de Consiliul de Administrație pentru a menține independența energetică a Republicii Moldova și a evita revenirea la gazul rusesc. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de Alexandru Slusari, membru al Consiliului, în reacție la auditul Curții de Conturi, care a identificat mai multe nereguli în gestionarea companiei de stat.

Potrivit Curții de Conturi, pierderile au apărut după ce Energocom a stabilit prețuri nereglementate la gaz sub costul real de achiziție. Slusari afirmă, însă, că această decizie a fost inevitabilă, în condițiile în care, la începutul anului 2023, compania cumpărase gaze la prețuri „exorbitante”, în baza unei hotărâri a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Pe durata stării de urgență, amintește el, Moldovagaz era obligată să procure gaze de la Energocom, însă cu o singură condiție: prețul trebuia să fie mai mic decât cel oferit de Gazprom.

„Situația era destul de complicată. În 2022 și în primul trimestru din 2023, gazul era scump, conform formulei Gazprom: 900 – 1000 de euro pentru mia de metri cubi. Din primăvara și vara lui 2023, prețul după formula Gazprom a început să scadă, dar noi aveam deja gaz cumpărat foarte scump. Ca urmare, ar fi trebuit să vindem gaz mai scump decât prețul Gazprom de atunci. Atunci trebuia să luăm decizia, dacă doriți, politică, pentru că erau două probleme: fie reveneam la Gazprom, fie puneam în dificultate Energocom. Gazul era deja procurat și dacă nu ar fi fost vândut, care era soarta lui? Plus, noi plăteam pentru stocare. După această formulă, situația ar fi fost critică pentru stabilitatea financiară a Energecomului”, a explicat Slusari.

În acest context, Consiliul a decis să vândă gazul sub costul de achiziție, „cu câțiva dolari mai ieftin decât prețul Gazprom”, pentru a preveni blocajele financiare și pentru a evita revenirea la gazul rusesc – decizie pe care Slusari o susține și astăzi.

„A trebuit să alegem între două rele: fie acceptam o pierdere de 300 de milioane, fie Energocom risca să fie exclus din ecuația pieței gazelor. (…) Peste câțiva ani, vedem că această decizie a fost absolut corectă. Atunci noi am putut să punem bazele stabilității Energecom, iar acum avem situația când doi ani la rând întreprinderea cumpără gaz la cele mai avantajoase prețuri și, totodată, aduce și venit”, a mai declarat Slusari.

În ceea ce privește stocul de securitate de gaze naturale, evaluat la circa 541,4 milioane de lei, care, conform auditului Curții „prezintă riscuri cantitative și calitative”, Slusari susține că problema, de fapt, nu ar ține atât de riscuri, cât de modul în care aceste stocuri sunt evaluate.

Energocom este responsabil, prin lege, de procurarea tuturor rezervelor strategice – atât stocul de stat necesar pentru minimum 15 zile în caz de întrerupere a livrărilor, cât și stocurile obligatorii de 15% pentru fiecare companie licențiată. Dificultatea, susține el, apare în stabilirea valorii acestor stocuri, în condițiile în care pe piața Republicii Moldova nu există experți independenți care să poată face evaluări periodice, iar situația este similară și în Ucraina.

„Trebuie să există o metodologie specială, din punctul meu de vedere, care să fie aprobată de către ANRE. Și Curte de Conturi ar trebui cumva, dincolo de recomandări, să spună și cum să facem chestia asta. Noi suntem în căutarea specialiștilor care să evalueze conform stocurile”, a mai declarat Slusari.

Slusari afirmă că Energocom va ține cont de recomandările Curții de Conturi și lucrează deja pentru a implementa soluțiile necesare.

***

Reamintim că, în 2023, Republica Moldova a reușit pentru prima dată în istoria sa să pună capăt dependenței totale de gazul rusesc furnizat de Gazprom. Începând de atunci, întregul volum necesar malului drept este importat prin România, prin conducta Iași–Ungheni–Chișinău, în mare parte din surse europene. Compania de stat Energocom a preluat rolul de principal achizitor pe piața angro, cumpărând gaze de pe piețele internaționale, în timp ce Moldovagaz a continuat să se ocupe de furnizarea și facturarea către consumatori.

Începând cu 1 septembrie, curent, Energocom a preluat integral și această funcție, după ce Moldovagaz – companie-fiică a concernului rus Gazprom – a rămas fără licență de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova. Decizia a fost luată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, în august. NewsMaker a explicat de ce a fost luată această decizie – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

315 milioane lei, achiziție, Energocom, pierderi, slusari, sub cost, top

Știri similare

Politică

Ruptură în MAN? Ce ascunde scandalul dintre Ion Ceban și Irina Gutnic și ce legătură are PAS? ANALIZĂ

Politică

Oana Țoiu, la Chișinău, despre deschiderea negocierilor: „Nu e doar responsabilitate pentru Moldova, ci cuvântul pe care UE l-a dat” VIDEO

Gagauzia

„Pierde doar autonomia”. Maia Sandu a comentat blocajul electoral din Găgăuzia și atitudinea Comratului față de Chișinău

Mihaela Conovali
| 15 mai, 2026
09:41

În contextul blocajului electoral din Găgăuzia, reprezentanții Adunării Populare sunt aproape de a accepta regulile. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta Maia Sandu la ediția din 14 mai a emisiunii „Территория свободы” de la Rlive. Potrivit șefei statului, s-a stabilit că, după aceste alegeri, Chișinăul și Comratul vor lucra pentru a îmbunătăți desfășurarea scrutinelor din Găgăuzia, dat fiind faptul că în regiune sunt mai multe probleme decât cele discutate astăzi. Totodată, Maia Sandu și-a exprimat speranța că, la următorul format, „va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară”, în caz contrar „va avea de pierdut doar autonomia”.

„Pentru noi este foarte important ca în Găgăuzia să fie alegeri libere și legale. Noi știm ce s-a întâmplat în anul 2023. Vrem ca oamenii din Găgăuzia să aleagă cine îi va reprezenta în Adunarea Populară, dar nu Șor sau altcineva de la Moscova. Adunarea Populară, din păcate, a decis că… a fost o comisie pe alegeri pe care ei au anulat-o și acum încercau să creeze comisia în afara oricăror reguli. (…) Sunt reguli și toți trebuie să respecte regulile”, a declarat Maia Sandu.

Ulterior, șefa statului a vorbit despre întrevederile cu reprezentanții din regiune. „Noi ne-am întâlnit de două ori pentru că, din păcate, înainte de aceasta ei nu s-au putut înțelege cu Comisia centrală electorală din Chișinău. După aceste întâlniri, eu de asemenea i-am invitat pe primari și am propus, împreună cu președintele Parlamentului, ca ei să creeze un grup de lucru comun, pentru ca acolo să fie și primarii, pentru că ei reprezintă satele și orașele din Găgăuzia. Din ceea ce am înțeles de la ultima ședință, acolo este foarte aproape ca și Comisia centrală electorală să accepte, și ei să accepte aceste reguli. (…) Comisia centrală electorală are reguli, dar sunt aproape ca reprezentanții Adunării Populare să accepte aceste reguli”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, în regiune „sunt mai multe probleme”. „Dar noi ne-am înțeles că, după aceste alegeri, ne vom așeza și acest grup de lucru va continua să lucreze pentru a îmbunătăți desfășurarea alegerilor din Găgăuzia, pentru că acolo sunt mai multe probleme decât cele pe care le discutăm astăzi”, a menționat președinta.

Maia Sandu a mai spus că sunt discuții și despre faptul că „din păcate am pierdut timp”. „Pentru că ei, nu toți, dar mulți politicieni locali din Găgăuzia nu au o altă agendă decât că „Chișinăul e rău”, „Chișinăul e vinovat”. (…) Noi sperăm că, la următorul format, va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară, pentru că din aceasta va avea de pierdut doar autonomia, nu că Chișinăul. Da, pentru Chișinău, desigur, că este o problemă că, iată, au loc astfel de scandaluri. (…) În pofida faptului cum va fi Adunarea Populară, (…) vor fi deschiși la cooperare sau nu, cel mai important este ca să fie o alegere a oamenilor din Găgăuzia. Ca să nu fie alegeri la care oamenii vor primi bani și să le spună pentru cine să voteze. Aceasta este cea mai importantă problemă pe care noi astăzi trebuie să o rezolvăm, dar ulterior deja vom vedea și sperăm că va fi o deschidere pentru ca să fie îmbunătățit dialogul”, a conchis șefa statului.

Detalii despre blocajul din Găgăuzia

Menționăm că mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 26 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul APG ar fi indus de Kremlin și „pionii” oligarhului fugar Ilan Șor.

Consultările desfășurate

În aprilie, Maia Sandu și Igor Grosu au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale. În urma consultărilor s-a convenit crearea unui grup de lucru. În același timp, președintele Parlamentului a spus că reprezentanții autonomiei găgăuze trebuie să elaboreze „ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile” – un document privind particularitățile alegerilor în autonomie, pentru a fi posibilă desfășurarea alegerilor în acest an. Detalii AICI.

Pe 11 mai, Maia Sandu și Igor Grosu au avut noi consultări. La acestea au participat deputați ai Adunării Populare, deputați de la Chișinău, precum și reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. Urmare a acestora, Igor Grosu a spus că, în câteva zile, va fi prezentat un proiect de decizie cu toate particularitățile alegerilor din Găgăuzia. Detalii AICI.