În Moldova, după cum arată sondajele de opinie, numărul susținătorilor Federației Ruse în războiul din Ucraina este în creștere. Iar numărul celor care văd Rusia ca pe o ameninţare este în scădere. NM a analizat de ce se întâmplă așa și ce legătură are acest fenomen cu trecutul istoric, sindromul Stockholm și situația social-economică din Moldova.
Ce arată sondajele de opinie?
Cine are dreptate?
Potrivit Barometrului Opiniei Publice (BOP), în 2022, 36,2% dintre respondenți credeau că în conflictul militar dintre Rusia și Ucraina, dreptatea este de partea Ucrainei. În 2023, această cifră a scăzut la 33,9% (în 2024 nu a fost realizat încă niciun sondaj BOP). În aceeași perioadă, a crescut numărul celor care consideră că Rusia are dreptate în acest conflict: de la 21,9% la 25,5%
Indicatorul „nimeni nu este de vină” a rămas aproape neschimbat: 23,2% în 2022 și 23,9% în 2023. Dar numărul persoanelor care nu cunosc răspunsul la această întrebare a scăzut de la 18% în 2022 la 15,6% în 2023. Iar numărul celor care cred că „altcineva” are dreptate în acest conflict a crescut de la 0,7% la 1,6%
Potrivit BOP, numărul respondenților care cred că invazia Rusiei în Ucraina nu a fost provocată de nimeni a scăzut. În 2022 erau 38,3%, iar în 2023 – 33,4%. În același timp, numărul celor care cred că Rusia apără „DPR și LPR” în acest război a crescut: de la 17,1% în 2022 la 18,1% în 2023. A crescut și numărul celor care cred că Rusia eliberează Ucraina de nazism: de la 15,1% în 2022 la 17% în 2023. Astfel, numărul persoanelor care justifică cumva invazia rusă în Ucraina a crescut de-a lungul anului de la 32,2% la 35,1%.
Putin este de vină?
Potrivit sondajelor WatchDog, numărul persoanelor care cred că președintele rus Vladimir Putin este personal vinovat pentru războiul din Ucraina a scăzut cu 10%. În 2022, 34,2% dintre respondenți au considerat așa, în 2023 – 24,2%. În același timp, numărul respondenților care consideră că Statele Unite sunt de vină pentru războiul din Ucraina a crescut: de la 14,6% în 2022 la 17,8% în 2023. A crescut și numărul celor care cred că Rusia este de vină: de la 10,8% la 15,9%.
Rusia – o amenințare pentru Moldova?
Potrivit sondajului IRI, numărul persoanelor care nu văd Rusia ca pe o amenințare pentru Moldova a crescut: de la 51% în 2022 la 57% în februarie 2024. Iar numărul celor care cred că Rusia reprezintă o amenințare pentru Moldova a scăzut de la 44% în anul 2022 la 39% în 2023, iar în februarie 2024 această cifră era de 40%.
În același timp, a crescut numărul respondenților care consideră că Rusia poate garanta securitatea Moldovei. Dacă în 2022 13% dintre respondenți au bifat această opinie, până în 2024 numărul acestora a crescut la 18%.
De ce se întâmplă așa
Populație nostalgică
Experții invocă diverse motive pentru creșterea sentimentului pro-rus. Astfel, potrivit expertului WatchDog Tatiana Cojocari, tabloul social actual se încadrează destul de logic în tendința existentă: atât conform sondajelor anterioare, cât și actuale (care nu au legătură cu războiul din Ucraina), aproximativ un sfert dintre respondenții din Moldova au o poziție pro Rusia, care se explică prin „nostalgia pentru vremurile „de aur” sovietice”.
„Aceeași categorie de populație care este nostalgică după trecutul sovietic sprijină Rusia în războiul cu Ucraina ” , spune Cojocari.
Sindromul Stockholm
Tatiana Cojocari crede că în această situație putem vorbi despre sindromul Stockholm: din cauza trecutului istoric, locuitorii Moldovei ar fi putut dezvolta o frică față de Rusia.
„Nu este clar dacă moldovenilor le place ceea ce face Rusia acum în Ucraina și dacă ei înșiși doresc să participe la aceste crime de dragul trecutului, sau pur și simplu le este frică de Rusia […]. Este aceeași paradigmă: dacă te bate, înseamnă că te iubește; a furat, ucis, dar ne-a dat și nouă – înseamnă că așa trebuie să fie. Ne este frică de Rusia, dar nu putem trăi fără Rusia”, a explicat expertul.дал — значит, так и должно быть. Мы боимся России, но без России жить не можем», — пояснила эксперт.
Dezinformare
În plus, a menționat Tatiana Cojocari, societatea moldovenească tinde să creadă în teoriile conspirației, motiv pentru care este foarte susceptibilă la dezinformare.
„Moldovenii, în general, tind să explice ceea ce se întâmplă prin prisma teoriilor conspirației și a confruntării dintre marile puteri, în conformitate cu logica războiului rece. Pentru ei, ideea că Rusia luptă împotriva Occidentului pentru „valori tradiționale” sau pentru o lume multipolară explică și justifică complet invadarea Ucrainei. Acești oameni cred că Ucraina este de vină pentru că a „trădat” Rusia, îndrăznind să-și urmeze interesele naționale și să-și diversifice relațiile externe cu statele europene”, a spus expertul.
Ea a mai menționat că moldovenii cred că Rusia a intrat în război din cauza intențiilor Ucrainei de a adera la NATO și UE. „Astăzi, patru din zece moldoveni cred că Rusia este de fapt în război cu NATO, și nu cu armata ucraineană”, a adăugat expertul.
Oboseală provocată de război
Analistul politic Dionis Cenușa este de altă părere. El explică creșterea sentimentelor pro-ruse prin „oboseală provocată de război” cauzată de situația dificilă a Ucrainei pe front: „Lipsa unei perspective pozitive crește sentimentul de oboseală. Acest lucru este exploatat de narațiunile rusești.”
Situația social-economică
Cenușa a mai indicat o legătură directă între sentimentele pro-ruse și situația social-economică din Moldova. Expertul consideră că situația social-economică nefavorabilă creează „teren fertil” politicienilor populiști precum Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani în Moldova, promovând în același timp în mod activ o agendă pro-rusă și el însuși este la Moscova.
„Ratingul scăzut al Guvernului creează, de asemenea, teren fertil pentru propaganda rusă”, a subliniat Chenușa
Nu e chiar așa de rău
Sociologul Vasile Cantarji, la rândul său, a remarcat că creșterea sentimentelor pro-ruse nu este deosebit de semnificativă și este de înțeles. Potrivit acestuia, în condițiile propagandei rusești, o astfel de dinamică este inevitabilă, iar dacă războiul va continua, atunci numărul susținătorilor ruși va crește, deși nesemnificativ, în continuare.
„Unele schimbări semnificative se pot întâmpla doar dacă linia frontului se va apropia de Moldova. Nu există alte motive. Mai mult, faptele șocante, precum fotografiile din Bucia, nu mai au prea multă influență. Faptele șocante devin parte din istorie, iar propaganda rusă este continuă”, a spus expertul.
Cum le face față Guvernul?
Autoritățile moldovenești încearcă să lupte împotriva propagandei ruse și să promoveze ideea integrării europene. După începerea războiului, autoritățile și-au sporit semnificativ eforturile în direcția integrării europene. Și au obținut un succes vizibil. În martie 2022, Moldova a solicitat aderarea la UE, în luna iunie a aceluiași an, Moldova a primit statutul de candidat, iar în decembrie 2023, Consiliul European a dat undă verde pentru începerea negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la UE. În octombrie, în Moldova va avea loc un referendum pentru aderarea la UE odată cu alegerile prezidențiale, iar partidul de guvernământ PAS a lansat deja o campanie activă de informare, inclusiv întâlniri cu diferite categorii de cetățeni, publicitate stradală și materiale în mass- media.
În plus, deputații PAS au propus precizări la articolul din Codul Penal privind trădarea de patrie. Au existat și propuneri de a include în acest concept campaniile de dezinformare în interesul altui stat. Toate acestea însă nu reduc nivelul de propagandă și dezinformare. Unul dintre cele mai recente exemple este plasarea de reclame false pe site-urile de filme piratate, care susțin că în Moldova se deschide o „tabără turistică militară” pentru liceeni „Apărătorul Moldovei”. Anunțul ar fi fost publicat în numele Ministerului Educației. Un astfel de videoclip se încadrează perfect în narațiunea rusă conform căreia autoritățile pro-europene militarizează Moldova și o duc la război. Guvernul a raportat deja că informațiile despre tabăra militară sunt false și a sugerat că Kremlinul ar putea fi în spatele creatorilor acestui videoclip.
Printre metodele mai radicale de combatere a propagandei rusești au fost închiderea posturilor de televiziune și a altor instituții media afiliate lui Ilan Șor și fostului lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Posturile TV au fost acuzate că promovează narațiunile rusești.
Vorbind despre închiderea instituțiilor media, Dionis Chenușa a menționat că astfel de acțiuni trebuie să fie însoțite de argumente clare: „În caz contrar, așteptările de la astfel de măsuri vor fi prea mari, ceea ce poate duce la dezamăgirea publicului și confuzia partenerilor externi”.
Tatiana Cojocari consideră că lipsa rezultatelor unor astfel de măsuri se datorează faptului că a trecut foarte puțin timp: „O perioadă lungă am crezut că Rusia este prietena noastră și ne-a dorit bine și nu ne-am dat seama că, de fapt, Rusia doar urmărește propriile interese și folosește alte țări în același mod ca în Uniunea Sovietică. Prin urmare, suspendare difuzării posturilor [pro]ruse nu poate da rezultate imediate.”
Vasile Cantarji, la rândul său, a menționat că autoritățile au întârziat oarecum: au început să lupte cu posturile de televiziune când rețelele de socializare au devenit principala sursă de informare. Mai mult, a adăugat el, Moldova este o țară prea mică pentru a lupta cu „punga de bani” pe care Rusia o aruncă pentru campaniile de dezinformare.
Ce mai poate fi întreprins
Cojocari consideră că autoritățile trebuie să explice mai clar de ce cooperarea cu Rusia este periculoasă astăzi, iar situația nu se va schimba până nu se va schimba imaginea victimei cu care oamenii sunt obișnuiți.
Chenușa este încrezător că, pentru a îmbunătăți situația, societatea civilă trebuie să fie un jucător mai activ în contracararea propagandei ruse: „Și această comunicare cu societatea trebuie să fie depolitizată și concentrată pe interesele publice”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
