president.gospmr.org

De ce Krasnoselski n-a fost reținut la Aeroport? Serebrian: „Vă dați seama care ar fi fost reacția OSCE-ului”

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, nu a fost reținut, atunci când a traversat teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale pentru a călători în Rusia, fiindcă este implicat în procesul de negociere a diferendului transnistrean și beneficiază de imunitate. Precizarea a fost făcută în cadrul podcast-ului „Pe Agendă” din 15 ianuarie. 

Oleg Serebrian a declarat că liderul nercunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a deplasat la Moscova într-o capacitate privată. Potrivit lui, nu a existat o corespondeță care să notifice că este „o vizită de lucru”.

Așa cum am anunțat încă în august 2023, orice vizită cu scop de lucru în exterior se prenotifică. Deci nu cred că Chișinăul ar interzice așa ceva, nu există nicio prevedere care să interzică unor cetățeni care circulă, traversează hotarele R. Moldova să li se creeze impedimente. (…) N-am văzut conferințe de presă sau evenimente publice la Moscova ca să spunem că a fost o vizită de lucru”, a adăugat el.

Vicepremierul a spus că, din câte cunoaște, Vadim Krasnoselski nu are cetățenie moldovenească, însă deține pașaport rusesc și ucrainean.

Acesta a mai menționat că nu știe dacă Krasnoselski are permis de ședere în Republica Moldova, care permite circulația pe teritoriul țării, însă persoanele care locuiesc permanent în regiunea transnistreană se consideră rezidenți, dacă au o locuință și își duc traiul acolo.

Totodată, Oleg Serebrian a respins sugestiile din spațiul public despre faptul că Krasnoselski trebuia să fie reținut atunci când a tranzitat teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale.

Cei care sunt implicați într-un proces de negocieri sunt imuni. Dl. Krasnoselski, de fapt, face parte din mecanismul de negociere dintre Chișinău și Tiraspol. Chiar și într-o situație de război, în care dvs. sunteți parlamentar și treceți pentru discuții, dvs. sunteți imuni. Deci, toți cei care sunt implicați într-un proces de negocieri, nu pot fi pur și simplu reținuți. Vă dați seama care ar fi fost implicațiile, care ar fi fost reacția OSCE-ului sau a altor mediatori. (…) Plus, nu Biroul pentru reintegrare decide acest lucru. Trebuie să existe o decizie a instanțelor, a procuraturii”, a declarat vicepremierul Serebrian.

Precizăm că liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a întreprins în perioada 10 – 14 ianuarie o vizită neanunțată prealabil la Moscova, pe fundalul crizei energetice din stânga Nistrului. Pe 14 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, președinta Maia Sandu a confirmat deplasarea lui Krasnoselski în capitala rusă. Șefa statului a declarat că deplasarea lui Krasnoselski la Moscova ar fi „o dovadă” că Chișinăul nu este un impediment în rezolvarea situației energetice precare din stânga Nistrului, iar dacă vizita în capitala rusă va rezolva problema, „nu are decât să o rezolve”.

Declarațiile președintei Maia Sandu au provocat un val de reacții negative pe rețelele de socializare. În timp ce unii utilizatori acuză autoritățile că permit liderului nerecunoscut din stânga Nistrului să uneltească împotriva Republicii Moldova în capitala rusă, alții au sugerat că, prin astfel de afirmații, șefa statului face din regimul de la Tiraspol „subiect politic”.

Pe 15 ianuarie, într-o conferință de presă, consacrată vizitei sale la Moscova, Vadim Krasnoselski a declarat că, în curând, Federația Rusă va furniza gaz în regiunea transnistreană în calitate de „ajutor umanitar”.

Amintim că, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz către Moldovagaz, care erau direcționate în totalitate în regiunea transnistreană. Compania a invocat neachitarea unei pretinse datorii de 700 milioane de dolari, mare parte a căreia nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: