De ce legea privind separatismul nu a fost aplicată când Krasnoselski a plecat la Moscova? Răspunsul lui Recean VIDEO

Premierul Dorin Recean a fost întrebat pe 15 ianuarie „de ce legea în ceea ce privește separatismul nu se aplică în cazul liderului separatist care divizează țara”. Recean a declarat că Republica Moldova are „un cadru de reglementare a conflictului din stânga Nistrului și îl respectă”. Dar cel mai important, a adăugat premierul, autoritățile țării au datoria să facă ceea ce este necesar ca locuitorii regiunii transnistrene să iasă din această criză. 

Noi avem un cadru de reglementare a conflictului din stânga Nistrului și îl respectăm, dar cel mai important luăm deciziile care sunt necesare la această etapă pentru ca să ne asigurăm că genocidul care se întâmplă, ca această criză umanitară care se întâmplă din perspectiva secolului XXI, astăzi, când cetățenii nu au câte 9 ore pe zi electricitate, nu au acces la apă potabilă, nu au acces la încălzire… Deci noi avem datoria să facem ceea ce este necesar ca acești cetățeni să iasă din această criză”, a răspuns Recean.

Totodată, premierul a fost întrebat de un jurnalist prin ce punct de trecere a frontierei Krasnoselski a părăsit și a intrat în Republica Moldova. „Dumnealui nu este cetățean al Republicii Moldova și nici nu are permis permanent de ședere pe teritoriul Republicii Moldova. Acesta a putut ieși și intra pe teritoriul Republicii Moldova”, a continuat jurnalistul.

Republica Moldova în primul rând afirmă în continuare că Rusia trebuie să-și retragă trupele rusești. Așa-numitele autorități din stânga Nistrului sunt neconstituționale. Republica Moldova are un cadru de negociere pentru ca să putem să reintegrăm țara și acesta este obiectivul nostru. Desigur că noi putem să întreprindem mai multe acțiuni radicale în raport cu unii, dar asta nu ne ajută noi să rezolvăm problema fundamentală. Și problema fundamentală înseamnă să fie rezolvată atunci când trupele rusești vor fi retrase și țara va fi reintegrată. Acesta este obiectivul nostru. Guvernul face tot ce este necesar pentru ca să ne asigurăm că stânga Nistrului nu trăiește în beznă, nu avem o criză umanitară. Or, exact acest lucru este planificat și împins de către Kremlin”, a comunicat Recean.

***

În februarie 2023, deputații parlamentului Republicii Moldova au votat modificări la Codul penal, care conțin și articolul „Separatism”. Potrivit noilor prevederi, „acțiunile separatiste, comise în scopul separării unei părți a teritoriului Republicii Moldova” vor fi pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani. Instituția de la Tiraspol responsabilă de „relații externe” a calificat drept „un act de agresiune” adoptarea proiectului.

Ulterior, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Oazu Nantoi a declarat pentru portalul rus Kommersant, într-o discuție despre lege, care prevede sancțiuni pentru separatism, că reprezentantul Tiraspolului responsabil de „afacerile externe” ale regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, „poate fi arestat, când va veni la Chișinău”.

***

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Kranoselski, a efectuat o vizită la Moscova. Informația, apărută inițial pe rețelele de socializare, a fost confirmată de președinta Republicii Moldova Maia Sandu pe 14 ianuarie. În timpul unei conferințe de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), Maia Sandu a declarat că știe despre această vizită și că Chișinăul încurajează soluționarea problemei, astfel încât locuitorii regiunii transnistrene să aibă cât mai curând căldură, curent electric și apă. Detalii AICI.

Pe 15 ianuarie, Krasnoselski a organizat o conferință de presă, la Tiraspol, consacrată vizitei sale la Moscova. Acesta a dat asigurări că, în curând, Rusia va furniza gaz în stânga Nistrului, în calitate de „ajutor umanitar”. Detalii AICI.

Amintim că, pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse. Înainte de aceasta, pe 28 decembrie 2024, concernul rusesc Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care erau direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FSEȘ/Facebook

Sindicatele din educație cer creșteri salariale de cel puțin 20–30%, după întâlnirea cu Tofan: „Majorarea de 14% anunțată nu este suficientă”

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) consideră insuficientă majorarea salarială de 14% discutată pentru 2027 și insistă asupra unei creșteri de cel puțin 20–30%. Poziția a fost reiterată pe 1 septembrie, în urma negocierilor cu Guvernul, la care a participat și premierul Vasile Tofan.

Discuțiile au vizat situația salariilor din sistem, plata unică de 4 mii de lei promisă angajaților și modificările la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Sindicatele susțin că o majorare de 14% nu este suficientă pentru a reduce diferența dintre salariile din educație și media pe economie.

Potrivit datelor prezentate de FSEȘ, în 2025 salariul mediu pe economie a fost de 15.594 de lei, în timp ce în învățământ a constituit 12.942 de lei, diferența fiind de aproximativ 17%. În primul trimestru al anului 2026, decalajul ar fi crescut la 18,5%: 15.987 de lei față de 13.090 de lei.

„Datele Biroului Național de Statistică arată o diferență constantă de 17–19% între salariul mediu din educație și media pe economie. Exemplul concret al unui tânăr specialist demonstrează clar că majorarea de 14% anunțată nu este suficientă. Dacă în 2026 salariul brut unui debutant este de 10 780 lei, în 2027, cu compensație și majorarea de 14%, acesta ar ajunge la 13 490 lei. Creșterea nu reduce decalajul, ci doar îl menține”, susține FSEȘ.

În aceste condiții, Federația anunță că va continua să ceară o majorare salarială de cel puțin 20–30%. Subiectul urmează să fie discutat în continuare cu Guvernul pe parcursul lunii septembrie.

În ceea ce privește plata unică de 4.000 de lei pentru angajații din educație și cercetare, sindicatele și Guvernul au convenit ca aceasta să fie reglementată printr-o hotărâre de Guvern până pe 10 septembrie.

Potrivit FSEȘ, urmează să fie achitate și alte plăți negociate anterior, inclusiv prima anuală și plățile pentru materiale didactice.

Amintim, premierul Vasile Tofan a anunțat, pe 19 noiembrie că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, iar până atunci angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei vor primi, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei. Oficialul și-a cerut atunci scuze că majorările promise pentru 1 septembrie au fost amânate până la începutul anului viitor. Detalii – AICI.

Cum vor crește salariile din educație în 2027 am explicat – AICI.

Ce cred profesorii despre cei 4 mii de lei și creșterile salariale promise, am scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: