De ce legea privind separatismul nu a fost aplicată când Krasnoselski a plecat la Moscova? Răspunsul lui Recean VIDEO

Premierul Dorin Recean a fost întrebat pe 15 ianuarie „de ce legea în ceea ce privește separatismul nu se aplică în cazul liderului separatist care divizează țara”. Recean a declarat că Republica Moldova are „un cadru de reglementare a conflictului din stânga Nistrului și îl respectă”. Dar cel mai important, a adăugat premierul, autoritățile țării au datoria să facă ceea ce este necesar ca locuitorii regiunii transnistrene să iasă din această criză. 

Noi avem un cadru de reglementare a conflictului din stânga Nistrului și îl respectăm, dar cel mai important luăm deciziile care sunt necesare la această etapă pentru ca să ne asigurăm că genocidul care se întâmplă, ca această criză umanitară care se întâmplă din perspectiva secolului XXI, astăzi, când cetățenii nu au câte 9 ore pe zi electricitate, nu au acces la apă potabilă, nu au acces la încălzire… Deci noi avem datoria să facem ceea ce este necesar ca acești cetățeni să iasă din această criză”, a răspuns Recean.

Totodată, premierul a fost întrebat de un jurnalist prin ce punct de trecere a frontierei Krasnoselski a părăsit și a intrat în Republica Moldova. „Dumnealui nu este cetățean al Republicii Moldova și nici nu are permis permanent de ședere pe teritoriul Republicii Moldova. Acesta a putut ieși și intra pe teritoriul Republicii Moldova”, a continuat jurnalistul.

Republica Moldova în primul rând afirmă în continuare că Rusia trebuie să-și retragă trupele rusești. Așa-numitele autorități din stânga Nistrului sunt neconstituționale. Republica Moldova are un cadru de negociere pentru ca să putem să reintegrăm țara și acesta este obiectivul nostru. Desigur că noi putem să întreprindem mai multe acțiuni radicale în raport cu unii, dar asta nu ne ajută noi să rezolvăm problema fundamentală. Și problema fundamentală înseamnă să fie rezolvată atunci când trupele rusești vor fi retrase și țara va fi reintegrată. Acesta este obiectivul nostru. Guvernul face tot ce este necesar pentru ca să ne asigurăm că stânga Nistrului nu trăiește în beznă, nu avem o criză umanitară. Or, exact acest lucru este planificat și împins de către Kremlin”, a comunicat Recean.

***

În februarie 2023, deputații parlamentului Republicii Moldova au votat modificări la Codul penal, care conțin și articolul „Separatism”. Potrivit noilor prevederi, „acțiunile separatiste, comise în scopul separării unei părți a teritoriului Republicii Moldova” vor fi pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani. Instituția de la Tiraspol responsabilă de „relații externe” a calificat drept „un act de agresiune” adoptarea proiectului.

Ulterior, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Oazu Nantoi a declarat pentru portalul rus Kommersant, într-o discuție despre lege, care prevede sancțiuni pentru separatism, că reprezentantul Tiraspolului responsabil de „afacerile externe” ale regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, „poate fi arestat, când va veni la Chișinău”.

***

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Kranoselski, a efectuat o vizită la Moscova. Informația, apărută inițial pe rețelele de socializare, a fost confirmată de președinta Republicii Moldova Maia Sandu pe 14 ianuarie. În timpul unei conferințe de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), Maia Sandu a declarat că știe despre această vizită și că Chișinăul încurajează soluționarea problemei, astfel încât locuitorii regiunii transnistrene să aibă cât mai curând căldură, curent electric și apă. Detalii AICI.

Pe 15 ianuarie, Krasnoselski a organizat o conferință de presă, la Tiraspol, consacrată vizitei sale la Moscova. Acesta a dat asigurări că, în curând, Rusia va furniza gaz în stânga Nistrului, în calitate de „ajutor umanitar”. Detalii AICI.

Amintim că, pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse. Înainte de aceasta, pe 28 decembrie 2024, concernul rusesc Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care erau direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Donald Trump amenință Iranul cu „atac foarte puternic”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că pe 7 martie va fi lansat un „atac foarte puternic” asupra Iranului. De asemenea, Trump a comentat declarația președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față țările vecine pentru atacurile iraniene asupra acestora, relatează Meduza.

Trump a declarat că, „din cauza comportamentului rău” al Iranului, se ia în considerare posibilitatea „distrugerii totale și a pierderii inevitabile a acelor zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu erau vizate pentru atacuri”.

Trump a comentat, de asemenea, declarațiile președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, care și-a cerut scuze față de țările vecine pentru atacurile asupra lor și a promis că nu le va mai lovi. Potrivit președintelui SUA, astfel Iranul „s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu”. „Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale SUA și Israelului. Ei voiau să preia puterea în Orientul Mijlociu și să conducă regiunea. Pentru prima dată în mii de ani, Iranul a pierdut în fața țărilor vecine din Orientul Mijlociu. Ei au spus: „Vă mulțumim, președinte Trump”. Eu am răspuns: „Nu-i pentru ce”, a mai declarat Trump.

El a numit Iranul „înfrânt”, precizând că va rămâne astfel „încă multe decenii, până când se va preda sau se va prăbuși complet”.

Amintim că președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a cerut scuze țărilor vecine pentru atacurile iraniene asupra lor. Potrivit lui Pezeshkian, Iranul nu îşi va mai ataca vecinii decât dacă va fi vizat din acele ţări. Totuși, în reacție la declarația lui Pezeshkian, Comandamentul Forțelor Armate iraniene a declarat că respectă suveranitatea țărilor vecine, dar va continua să atace ținte israeliene și americane.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: