Facebook/Cristina Gherasimov

De ce Moldova încă nu a început negocierile cu UE pe clustere? Explicația vicepremierului Cristina Gherasimov

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că deschiderea negocierilor pe clustere cu UE, pe care Chișinăul a mizat până la sfârșitul acestui an, nu a avut loc din cauză că încă nu există o decizie politică unanimă la nivelul statelor-membre în privința Ucrainei. Oficiala a mai menționat că Republica Moldova și Ucraina, care, actualmente, parcurg împreună procesul de negociere, ar urma să fie decuplate după inițierea discuțiilor tehnice pe clustere cu Comisia Europeană. Precizările au fost făcute pe 17 decembrie, după ședința de Guvern.

Cristina Gherasimov a declarat că toate statele-membre UE, inclusiv Ungaria, susțin deschiderea negocierilor pe capitole cu Republica Moldova. „Însă pentru că Republica Moldova este în acest proces, la moment, în aceiași etapă de negocieri cu Ucraina, nu există o decizie politică pentru colegii noștri din Ucraina, respectiv, și proces pentru Republica Moldova la nivel politic este unde este astăzi”, a adăugat ea.

Întrebată dacă pe viitor Republica Moldova va trebui să se separe de Ucraina în procesul de negociere, Gherasimov a spus: „În momentul în care încep negocierile la nivel tehnic, fiecare stat-candidat primește un set de priorități pentru fiecare capitol în urma analizei din cadrul evaluării legislației europene și celei naționale, așa-numitul screening bilateral, pe care l-am finalizat recent. Setul de priorități pentru fiecare stat-candidat arată diferit. Respectiv, în următoarele etape de negocieri, această decuplare urmează să fie firească. Pentru că țară-candidată își urmează propriul set de reforme prioritare pe care urmează să le realizeze. Respectiv, pentru R. Moldova, aceste priorități arată diferit decât pentru colegii noștri din Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.

Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state-membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii negocierilor pe clustere cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Autoritățile de la Budapesta susțin că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. În același timp, Politico remarcă că premierul ungar, Viktor Orban, considerat a fi un apropiat al președintelui rus, a făcut din opoziția sa față de aderarea Ucrainei la UE un punct cheie al campaniei pentru alegerile parlamentare din Ungaria, care sunt preconizate să aibă loc în primăvara anului 2026.

În noiembrie, în timpul unei vizite la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Republica Moldova va fi pregătită să deschidă negocierile pe clustere către finalul anului.

Iar pe 15 decembrie, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne încă blocată de poziția Ungariei, Bruxelles a anunțat că Republica Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Presa internațională a scris că aceasta este o cale de alternativă prin care Bruxelles-ul încearcă să mențină procesul de negociere în mișcare în condițiile blocajului politic.

Într-un interviu pentru IPN, Marcel Spătari, deputat PAS și președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, a explicat că discuțiile tehnice pe cele trei clustere presupune că Comisia Europeană va transmite Chișinăului linii directoare și obiective pe termen scurt care trebuie îndeplinite pentru a putea închide capitolele odată ce acestea vor fi deschise la nivel politic.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: