Politico: UE ia în considerare deschiderea primului cluster de negocieri cu Moldova înainte de parlamentare. Cum rămâne cu Ucraina?

Uniunea Europeană ia în considerare deschiderea primului cluster al negocierilor de aderare cu Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie – punând-o astfel înaintea Ucrainei pentru prima dată. Informația a fost raportată de Politico, care face trimitere la sursele sale.

Conform scenariului analizat de oficialii UE, țările europene ar vota pentru deschiderea unui prim „cluster de negociere” pentru Moldova – un pas juridic esențial pe calea aderării – la începutul lunii viitoare, după o reuniune a miniștrilor UE, potrivit a trei diplomați și unui oficial al UE.

O astfel de măsură ar oferi un puternic impuls electoral președintei Maia Sandu, a cărei formațiune – Partidul Acțiune și Solidaritate – face campanie pe o platformă pro-UE și se confruntă cu eforturi „hotărâte” din partea Rusiei de a influența votul în favoarea Moscovei.

Trebuie găsită o modalitate de a deschide primul grup”, a declarat Siegfried Mureșan, eurodeputat conservator, care prezidează Comitetul de asociere UE-Moldova din Parlamentul European. „Ar trimite un semnal Rusiei. Ar elimina argumentul narativului rușilor, care susțin că nu există progrese pe calea aderării la UE”, a mai spus el.

Dar permiterea Moldovei să avanseze, lăsând Ucraina în așteptare, riscă să supere Kievul, a cărui cerere de aderare la UE a avansat în paralel cu cea a Moldovei, de când ambele țări au primit unda verde inițială din partea Consiliului European în 2023.

Există pericolul de a transmite un semnal greșit ucrainienilor”, a declarat un diplomat ucrainean. „Într-un moment în care se discută despre pacea viitoare în Alaska, trebuie să menținem perspectiva aderării la UE cât mai puternică posibil”, a adăugat diplomatul.

Atât Moldova, cât și Ucraina au întreprins reforme de anvergură pentru a adera la UE, îndeplinind toate etapele necesare pentru deschiderea unui prim capitol de negociere, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Nu există niciun motiv obiectiv pentru a bloca cluster-ul 1”, a adăugat purtătorul de cuvânt într-un comentariu trimis prin e-mail.

Mesaj puternic

Problema este că cererea Ucrainei este blocată de Ungaria, al cărei prim-ministru, Viktor Orbán, a făcut din opoziția față de aderarea Kievului la blocul comunitar un punct cheie al propriei sale campanii pentru realegerea de anul viitor.

Astfel, în timp ce Moldova ar putea obține aprobarea tuturor celor 27 de țări membre pentru deschiderea unui grup de negociere la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale din 1 septembrie, Ucraina are puține șanse să obțină sprijinul unanim.

Aceasta a pus țările pro-extindere, inclusiv Danemarca, care deține președinția UE, într-o situație dificilă.

Dacă mențin candidatura Moldovei strict legată de cea a Ucrainei, nu vor putea avansa cu niciuna dintre ele. Permiterea Moldovei să avanseze înainte de 28 septembrie ar transmite un mesaj puternic alegătorilor pro-UE din Moldova, dar ar putea înfuria ucrainenii.

Potrivit unui diplomat al UE care urmărește îndeaproape procesul, sunt luate în considerare mai multe opțiuni pentru a arăta Ucrainei că candidatura sa avansează, chiar dacă nu se deschide niciun grup de negociere — inclusiv acordarea accesului Kievului la programul Orizont Europa sau la programul de schimb de studenți Erasmus.

Există multe lucruri pe care le putem face pentru a apropia Ucraina de Europa în alte moduri decât procedura formală de negociere”, a declarat diplomatul UE. „Esential este să continuăm să avansăm și să clarificăm faptul că opoziția Ungariei nu este considerată legitimă și că adevărata miză este finalizarea procesului”, a menționat acesta.

Moment istoric

Diplomații și oficialii au subliniat, de asemenea, că circumstanțele s-ar putea schimba rapid, în special în lumina întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin de vineri, din Alaska.

Dacă liderii ajung la un acord și stabilesc că aderarea Ucrainei la UE este o parte crucială a acestuia, Trump ar putea să-l convingă pe Orbán să-și ridice opoziția față de aderarea Kievului.

Susținătorii menținerii celor două candidaturi argumentează că Europa nu ar trebui să riște demoralizarea ucrainenilor care sunt hotărâți să adere la UE și că o strategie mai bună ar fi să-l preseze pe Trump să-l oblige pe Orbán să-și ridice blocada.

Este un moment istoric și trebuie să privim această situație în ansamblul ei. Aderarea la UE este o parte crucială a oricărui acord de pace”, a adăugat diplomatul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: