Colaj NM

De ce oficialii statului nu merg la Dereneu? Răspunsul lui Igor Grosu

Cei care sunt cei mai activi la Dereneu nu sunt din localitate. Cei mai mulți sunt aduși de la piața Revenco din Chișinău. Totodată, a fost identificat și un fost mercenar, care a luptat de partea Rusiei. Declarațiile au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, la ediția din 11 februarie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei. Potrivit lui Grosu, oficialii statului sau politicienii sunt ultimii care trebuie să meargă acolo. Totodată, el a menționat că, de-a lungul perioadei de tensiuni din localitate, a fost la Dereneu și a avut o discuție în acest sens.

În timpul emisiunii, Grosu a fost întrebat de ce oficialii statului nu merg la Dereneu. „Cred că oficialii statului sau politicienii sunt ultimii care trebuie să meargă acolo”, a răspuns el. Potrivit lui Grosu, politicienii care au ajuns deja acolo au mers pentru a-și „trage niște dividende politice”.

Oficialul a numit situația din localitate „regretabilă”. „Noi vedem cum creștinii ortodocși, și de o parte, și de alta, nu pot împărți un lăcaș sfânt, pentru că loc pentru a te ruga la Dumnezeu este pentru toți. De-ar fi toți credincioși așa cum doresc să fie ei”, a declarat Grosu.

Totodată, a spus că „cei care sunt cei mai activi acolo” nu sunt din Dereneu. „Din informațiile pe care le-am primit noi, marea majoritate, sau cei care sunt cei mai activi acolo, nu sunt din localitate, din câte mi se spune mie. O bună parte sunt aduși de la piața Revenco. Este așa piață în Chișinău. Întâmplarea face că fie un pământean sau descendent din satul acesta să fie proprietarul sau administratorul acestei piețe de la Chișinău. Poliția a găsit acolo și un fost mercenar, condamnat, care a luptat de partea Federației Ruse prin Donbas, nu știu pe unde”, a spus Grosu. Potrivit oficialului, „primarul de acolo, cu antecedente penale, a provocat acutizarea acestui conflict”.

„Toate lucrurile acestea nu fac deloc față acelor pretinși creștini, care luptă pentru credință. Trebuie să fie foarte clar: credința în Dumnezeu e una, și dacă vrei să te rogi, te rogi și lași la o parte supărările și te rogi împreună. Faci, la urma urmei, o slujbă împreună, dacă tare ții la localitate și la credință. (…) Cel mai bine ce ar face sfinții părinți este să calmeze și să vorbească cu enoriașii, să nu aștepte că o să vină un deputat, un ministru și o să dea indicații și lucrurile o să se rezolve”, a adăugat Grosu.

În continuare, oficialul a spus că scandalul de la Dereneu „trebuie să finalizeze”. Totodată, a menționat că, de-a lungul perioadei de tensiuni din localitate, a fost la Dereneu și a avut o discuție în acest sens. „Acolo a mocnit mult timp. Știu, primeam și eu semnale și supărări dintr-o parte și din alta, și am fost în satul cela, am încercat să discut. Cei drept, numai cu unii am reușit să discut. Cu alții, n‐am reușit să discut”, a menționat oficialul.

***

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo, declara pe 9 februarie ministrul Culturii, Cristian Jardan. Potrivit oficialului, clădirea este un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. La solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă, în 2019, clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”. 

Menționăm că situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

Pe 10 februarie, poliția a anunțat că un grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei, însoțiți de alți cetățeni organizați de primarul localității, în număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserică. Ulterior, poliția a anunțat reținerea primarului localității și a avocatului preotului, reprezentant al Mitropoliei Moldovei. Potrivit poliției, în acțiunile coordonate de aceștia au fost ultragiați carabinierii, au fost sustrase stațiile de comunicare ale forțelor de ordine și infiltrate femei pentru a rupe cordonul. Mai târziu, poliția a anunțat că încă patru persoane au fost reținute.

Pe 11 februarie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești și este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: