Игорь Чекан / NewsMaker

De ce s-au scumpit apartamentele din Chișinău? Blocuri noi, locuințe la mâna a doua, chirie

În Chișinău, prețul locuințelor a crescut semnificativ pe parcursul anului trecut. În special a crescut prețul pentru apartamentele noi. NM a analizat de ce au crescut prețurile, ce au cu asta depozitele, chiria și diaspora și ce se va întâmpla în continuare cu prețurile apartamentelor.

Cât de mult s-au scumpit locuințele?

Pe parcursul anului trecut, prețul imobilelor din Chișinău a crescut semnificativ, în special în clădirile noi.

Pe una dintre cele mai populare platforme online poți găsi apartamente al căror preț pentru un metru pătrat depășește 2500 euro, iar uneori și uneori 3000 euro (un apartament cu o cameră poate costa și 90 de mii euro).

Potrivit experților imobiliari, astăzi costul mediu al locuințelor renovate, într-un  bloc nou este de 1500-2000 de euro pentru un metru pătrat.

„Chiar și așa, în ianuarie ne-am trezit și am constatat că nu există ofertă pe piață. Iar prețul apartamentelor scoase la vânzare este mult peste ceea ce noi credeam că ar fi posibil de cerut vreodată ”, a declarat pentru NM Vlad Musteață, șeful companiei Proimobil.

Șeful agenției Nika Imobil, Piotr Oleinic, a remarcat, de asemenea, creșterea prețurilor imobilelor. Potrivit lui, prețul unui apartament într-o clădire nouă în variantă albă (fără reparație) poate varia între 1000 și 1500 euro pe metru pătrat, iar în medie este de 1200 euro pe metru pătrat. „Adică la asta trebuie să adăugăm și costurile pentru renovare de aproape 350-500 euro pe metru pătrat”, a spus Oleinic.

Directorul companiei Imobilus, Ilie Sopivnic, a vorbit despre aproximativ aceleași prețuri. ”Prețul unui apartament într-o clădire nouă cu renovare începe de la 1600 euro pe metru pătrat, iar în varianta albă apartamentele se vând contra 1100-1200 euro pe metru”.

Acum un an, prețul mediu pentru o locuință reparată într-o clădire nouă  era la fel 1100-1200 euro pentru un metru pătrat.

De ce s-au scumpit locuințele?

Experții cu care a vorbit NM invocă mai multe motive:

— Lipsa ofertei

— Revigorarea pieței asociată cu scăderea ratelor dobânzilor la credite

— Creșterea cererii la chirii (ceea ce a provocat o majorare și a prețului chiriei)

Ilie Sopivnic a remarcat faptul că prețurile au crescut și vânzările au scăzut, în special pentru că oferta a scăzut, pe măsură ce numărul de clădiri noi date în exploatare s-a micșorat. „Cei care doreau să-și vândă apartamentele vechi și să cumpere ceva nou s-au pomenit cu o alegere semnificativ limitată și, în consecință, vânzările au scăzut”, a explicat Sopivnic.

„Prețurile au crescut din cauza lipsei de ofertă. Ne așteptam de mult să crească prețurile, dar izbucnirea războiului a încetinit totul. Până în septembrie 2023, când oamenii au început să caute apartamente pentru a le cumpăra, s-a observat că nu erau atât de multe oferte, iar vânzătorii au majorat prețurile. Creșterea cererii a fost cauzată și de faptul că în decembrie [în mod tradițional] a venit diaspora [cu bani] în Moldova, care a umflat și prețurile”, a menționat șeful Proimobil, Vlad Musteață.

Piotr Oleinic a precizat că, potrivit datelor oficiale, în 2021, în Moldova au fost date în exploatare 7 985 de apartamente, iar în 2022 doar 1 661 de apartamente. „Din cauza războiului logistica a fost perturbată, prețurile materialelor de construcție au crescut, iar cerințele autorităților rămân exagerate. Toate acestea duc la faptul că blocurile noi nu sunt date în exploatare”, a spus expertul, adăugând că încă nu există date pentru 2023, dar piața și-a revenit, astfel că datele ar trebui să fie cel puțin la nivelul celor din 2021.

Revigorarea pieței, după cum a explicat Oleinic, a fost influențată de reducerea ratei dobânzilor la depozite și, în consecință, la credite: „După ce ratele depozitelor au fost reduse la 5%-6%, iar la împrumuturi – la 8%-9%, capitalul liber a migrat de la depozite în piața imobiliară, pentru că acum un an se putea câștiga din depozite 18%-20% anual. La fel, a crescut numărul împrumuturilor imobiliare, piața a reînviat.”

În plus, a remarcat Oleinic, costul chiriei a crescut, iar acest lucru a făcut ca investițiile imobiliare pentru închiriere să fie mai profitabile, având un randament de 6%-8% pe an.

După părerea experților, prețul chiriilor a crescut din cauza creșterii prețurilor locuințelor și a cererii în creștere. „Materialele de construcție s-au scumpit, reparațiile s-au scumpit, și clădirile noi s-au scumpit și, ca urmare, produsul final a devenit mai scump”, a explicat Ilie Sopivnic. Al doilea motiv este legat de cererea crescută la chirii provocată în special de refugiații din Ucraina.

Ce se întâmplă cu piața secundară?

Prețurile au crescut și pe piața secundară. „Prețul unui apartament cu o cameră pe piața secundară a crescut cu 15%-20%, un apartament cu două camere costă cu 10%-15% mai mult. Doar prețurile pentru apartamentele cu trei camere nu au crescut foarte mult, deoarece nu există cerere pentru închirierea lor. Adică, a crescut în mod special prețul acelor apartamente, care pot fi închiriate”, a spus Piotr Oleinic.

Potrivit estimărilor sale, dacă prețul apartamentelor cu o cameră pe piața secundară este de 1100 euro pe metru pătrat, atunci apartamentele cu două camere costă 850-900 euro pe metru pătrat.

Potrivit șefului Imobilus, Ilie Sopivnic, creșterea prețurilor pe piața secundară se datorează creșterii de pe piața primară. „De obicei, clienții vor să vândă apartamentul din blocurile vechi pentru a cumpăra ulterior un apartament într-o clădire nouă”, a spus Sopivnic. Estimările sale arată că astăzi locuințele cu reparații cosmetice pe piața secundară costă 900-1000 euro pe metru pătrat, iar cele cu reparații bune – 1100-1200 euro.

Proimobil apreciază locuințele de pe piața secundară la o medie de 1100 euro pe metru pătrat.

Ce se va întâmpla în continuare cu prețurile?

Participanții de pe piață, cu care a vorbit NM, cred că prețurile nu vor crește în viitorul apropiat, dar nici nu vor scădea.

„Prețurile vor rămâne la același nivel. Inflația nu permite ca prețurile să scadă, iar cererea scăzută nu le permite să crească. Cred că piața va începe să crească atunci când vom vedea o creștere a numărului de tranzacții”, a explicat Piotr Oleinic.

El a adăugat că, conform datelor oficiale din cadastru, în 2023 au fost înregistrate 15 197 tranzacții imobiliare, în 2022 – 14 429 tranzacții, în timp ce în 2021 au fost de 1,5 ori mai multe tranzacții – 24 391. Și unul dintre factorii de scădere a numărului de tranzacții, în opinia lui, a fost anume creșterea prețurilor.

„Prețurile nu pot scădea deoarece cererea amânată s-a acumulat. Dar nici nu vor crește, pentru că au crescut deja”, este sigur și Vlad Musteață.

„Prețurile au crescut deja, trebuie doar să ne obișnuim și să înțelegem că aceasta este o nouă realitate: nu e posibil să fie mai ieftin de atât”, a concluzionat Sopivnic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția. 

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”. 

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: