Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a răspuns la întrebarea NewsMaker, de ce în școlile cu predare în limba rusă din R. Moldova se predă o disciplină, obligatorie, care vorbește în mare parte despre tradițiile și cultura poporului rus. Ministrul a spus că refugiații ucraineni au semnalat Ministerului această problemă, „că erau impuși să studieze disciplina”. „Noi le-am permis să absenteze de la aceste lecții”, a menționat Perciun. Oficialul a adăugat că în școli se predau și cultura etniilor găgăuze, bulgare și ucrainene, însă în funcție de compoziția etnică a acestora. „În general trebuie să avem o discuție mai serioasă ca să nu avem două spații informaționale separate. (…) Soluția este o mai bună integrare a școlilor ruse în activități comune cu ceilalți”, a comunicat ministrul la emisiunea „Pe Față” de la Moldova 1.
În școlile cu predare în limba rusă din Republica Moldova este predată disciplina obligatorie „История, культура и традиции русского народа” (în trad. Istoria, cultura și tradițiile poporului rus), în cadrul căreia elevii studiază tradițiile, obiceiurile și cultura poporului rus. În acest manual se regăsesc puține informații despre tradițiile poporului Republicii Moldova.
În context, redactorul-șef NewsMaker, Stela Untila, l-a întrebat pe Dan Perciun dacă Ministerul Educației și Cercetării s-a gândit să revizuiască conținutul acestui manual, pentru a include și tradițiile și cultura altor etnii care trăiesc în Republica Moldova sau, eventual, ca aceste lecții să devină opționale, și nu obligatorii, așa cum sunt în prezent.
„Noi avem aceeași materie pe care o oferim pentru diferite etnii, avem și cultura și tradițiile poporului găgăuz, ucrainean, bulgar. Este la discreția școlii să decidă care dintre aceste materii le studiază și asta depinde de compoziția etnică a claselor. Avem suficient de multe școli care predau de exemplu tradiția și cultura poporului ucrainean, pentru că sunt școli predominant unde își fac studiile etnici ucraineni. În același timp, e adevărat că problema aceasta persistă”, a comunicat ministrul.
Perciun a adăugat că anul trecut, pentru prima dată, a fost aprobat un curriculum la această disciplină pentru clasele a 5-a – 9-a.
„Până atunci, timp de 30 de ani, statul Republica Moldova niciodată nu a dat de înțeles ce trebuie să se predea la această disciplină și acolo era materii cel puțin îngrijorătoare, care se predau și care după mine reproduceau narativele promovate de către Kremlin și în general aferente viziunii largi cu privire la lumea rusă. Avem acum un curriculum revizuit care pune mult mai mult accent pe contribuția, dacă ne referim specific la această disciplină, etnicilor ruși la istoria Republicii Moldova și la istoria statelor care au existat pe acest teritoriu, decât așa cum era anterior pe istoria Rusiei în esență”, a menționat oficialul.
Ministrul a mai spus că acum nu se produc manuale pentru această disciplină.
„Și poate ar fi o idee pe viitor să producem materiale didactice, nu doar curriculum, în așa fel încât să avem un mai bun control cu privire la ceea ce se predă în cazul aceste discipline. Problema a fost semnalată în mod special de către refugiații ucraineni, cumva așa a ajuns ea la minister, care erau impuși să studieze această disciplină. Noi le-am permis să absenteze de la aceste lecții. (…) Acum nu există un element obligatoriu pentru ei”, a menționat Perciun.
Ministrul a mai spus că o soluție ar fi „o mai bună integrare a școlilor ruse în activități comune cu ceilalți”.
„În general trebuie să avem o discuție mai serioasă cu privire la cum facem ca să nu avem două spații informaționale separate, școlile cu predare în limba română/școlile cu predare în limba rusă, avem aici accente diferite și în cadrul disciplinei istoria, deși avem un curriculum unic. Avem și această disciplină specifică pentru multe școli și în general cred că perspectivele asupra trecutului Republicii Moldova în mod special sunt diferite. Soluția pe care o văd este totuși mai multă comunicare și o mai bună integrare a școlilor ruse în activități comune cu ceilalți. Eu am participat la câteva discuții, ele nu sunt simple, ele sunt destul de dificile, dar în același timp foarte necesare pentru că astăzi avem în esență o construcție care nu este pe deplin aliniată cred eu perspectivelor pe care noi am vrea să le vedem promovate mai mult în societatea noastră”, a conchis ministrul.
