„De la o întâlnire într-o cafenea am ajuns la o instituție”. Consiliul pentru egalitate din Moldova a împlinit 10 ani

Consiliul pentru egalitate marchează 10 ani de activitate. Președintele Consiliului a spus că acești ani „n-au fost deloc ușori” și că „de la o instituție inexistentă, de la o întâlnire a 5 membri numiți într-o cafenea” s-a ajuns la o instituție. Premierul Dorin Recean a felicitat Consiliul pentru activitate și a menționat că instituția continuă să-și consolideze capacitățile, iar cetățenii la rândul lor trebuie să fie implicați. „Doar în felul acesta vom putea să construim o societate care știe să-și asume responsabilitatea pentru dezvoltarea culturală, socială și umană”, a precizat Recean. 

Vreau să felicit Consiliul pentru egalitate care își consolidează capacitățile, își consolidează modalitățile de a fi informați despre potențialele abuzuri sau potențialele discriminări sau chiar discriminări. (…) Mai avem foarte mult de lucru în sens de cultură a societății, în sensul acceptării comportamentelor oamenilor care anterior erau considerați nu neapărat ca și noi ceilalți, pentru că asta este interpretarea”, a menționat Recean, în cadrul unui eveniment dedicat celor 10 ani de activitate a Consiliului.

Eu ne doresc tututor să fim implicați. Asta îmi doresc pentru fiecare cetățean din Republica Moldova, doar în felul acesta vom putea să construim o societate care este unită, o societate care știe să-și asume responsabilitatea pentru dezvoltarea culturală, socială și umană”, a adăugat premierul.

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău Janis Mazeiks a spus că „deși încă Republica Moldova nu este membră a UE, are totuși stabilite organe naționale de egalitate a cărei aniversări sărbătorim astăzi”.

UE solicită acestor organe să întreprindă mai mulți pași. În primul rând să ofere asistență independentă victimelor discriminării, să desfășoare sondaje și studii, și să publice rapoarte independente și recomandări. (…) Consiliul de Egalitate o duce foarte bine în acest sens”, a precizat Janis Mazeiks.

Diplomatul a mai spus că „totuși, după cum se vede din raportul Consiliului pentru egalitate, mai sunt multe domenii unde persistă inegalitatea și discriminarea”.

În 2022, Consiliul pentru egalitate a examinat în jur de 271 de plângeri, mai mult decât una pe ziua de lucru. Aceasta înseamnă că Consiliul pentru egalitate a devenit o instituție în care populația Republicii Moldova are încredere”, a menționat ambasadorul.

Vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi a declarat că „principiile echității, egalității, non-discriminării sunt principii fundamentale late unui stat democratic modern”.

Aceste principii sunt doar vorbe dacă nu există instituții eficiente cu mecanisme robuste, să implementeze într-un mod eficace aceste principii. În Consiliul pentru egalitate avem o anume asemenea instituție care cu dedicație maximă, cu mecanismele oferite de către legiuitor, apără zi de zi aceste principii. Da, nu toți sunt încântați de puterea de sancționare a Consiliului, în special cei care ajung să fie sancționați. Dar noi, în calitate de legiuitori, în special colegele mele din Comisia pentru drepturile omului, vom sta mereu la straja implementării acestor principii”, a comunicat Popșoi.

Președintele Consiliului pentru egalitate Yan Feldman a spus că „acești 10 ani n-au fost deloc ușori”.

De la o instituție inexistentă, de la o întâlnire a 5 membri numiți într-o cafenea fiindcă nu am avut nici spațiu, nici înregistrarea oficială, am ajuns la o instituție. O instituție cu o memorie instituțională, cu o jurisprudență, cu o reputație, eu aș zice ireproșabilă. Reputație în societatea civilă, reputație la parteneri de dezvoltare, reputație chiar la nivel internațional și european”, a comunicat Yan Feldman.

Noi am reușit și țara poate reuși. Noi toți putem reuși dacă vrem și punem un scop și consolidăm eforturile ca să-l atingem împreună”, a conchis președintele Consiliului pentru egalitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: