Decizie importantă în lupta cu violența digitală față de copii: Telegram va colabora cu IWF pentru eliminarea pornografiei infantile

Materialele care promovează abuzul sexual asupra copiilor vor fi eliminate din Telegram. Platforma de mesagerie a anunțat că va colabora cu Internet Watch Foundation (IWF) pentru a bloca astfel de conținut. Decizia reprezintă un pas important în lupta cu violența digitală față de minori, întrucât în trecut, compania fondată de Pavel Durov a refuzat să intervină.

IWF este o organizație internațională care luptă împotriva conținutului legat de violența asupra copiilor. În trecut, Telegram a refuzat în mod repetat să colaboreze cu această organizație și să implementeze instrumentele oferite de IWF pentru blocarea imaginilor de abuz sexual asupra minorilor.

Reprezentanții IWF au descris decizia Telegram de a elimina conținutul care redă abuzuri sexuale contra copiilor drept un „moment de cotitură”, dar au subliniat că este doar primul pas pe un „drum lung” de schimbări necesare pentru platformă.

Potrivit unui studiu realizat în februarie 2024 de Kosa Media, o sursă media specializată în combaterea violenței de toate formele față de copii și femei, Telegram găzduiește un vast ecosistem de distribuire a pornografiei infantile, prin intermediul boturilor și canalelor care oferă conținut ilegal la prețuri mici. Deși Telegram blochează zilnic mii de astfel de conturi, ele reapar rapid. Infrastructura platformei, cum ar fi numerele anonime și achizițiile în criptomonedă, facilitează activitatea infractorilor.

Investigația dezvăluie cum infractorii atrag adolescenți prin grooming online, obținând materiale intime prin manipulare și șantaj. Mai mult, boturile și chaturile anonime de pe Telegram sunt folosite atât pentru vânzarea directă, cât și pentru promovarea acestor materiale.

Deși Telegram declară că moderează conținutul, criticii subliniază lipsa unor măsuri preventive eficiente. Organizațiile pentru protecția copiilor consideră platforma un mediu propice pentru infractori, evidențiind necesitatea unor acțiuni mai ferme pentru a combate fenomenul.

***
Potrivit unui ghid elaborat de UNICEF în colaborare cu Asociația „La Strada” din Republica Moldova, violența digitală față de copii reprezintă o încălcare a drepturilor omului, care are drept rezultat suferințe atât fizice, cât și sexuale, dar și psihologice.

În același timp, un material ce reprezintă abuz sexual asupra copiilor este un conținut care poate reprezenta:
– imagini cu unul sau mai mulți copii (sub 18 ani) care sunt implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate;
– imagini ale organelor genitale ale unui copil (sub 18 ani);
– material cu copii antrenați să pozeze complet sau parțial goi;
– filme de animație sau imagini care prezintă acte sexuale cu copii și care simulează violența reală.

De asemenea, transmisiunea în direct (live streaming) cu conținut sexual care implică un copil ar fi difuzarea în timp real a conținutului sexual sau erotic pe internet. Aceasta înseamnă că un copil este expus sau implicat în acte sexuale sau erotice la televizor în direct, vizionat de telespectatori în timp real sau înregistrat pentru vizionare ulterioară. Este important să rețineți că este ilegal ca un copil să participe la „videoclipuri live” care conține conținut sexual sau să vizioneze sau să înregistreze astfel de transmisiuni live.

Statistici îngrijorătoare 

Studiile arată că:

– 7 din 10 copii sunt expuși la conținut sexual online

– fiecare al doilea copil spune că cineva pe care nu-l cunoaște i-a cerut să trimită imagini sexuale măcar o dată

– 4 din 10 adolescenți de 12-17 ani au trimis imagini cu caracter sexual explicit

– fiecare al treilea adolescent cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani care au trimis imagini sexuale au fost în curând șantajați

Unde puteți beneficia de ajutor, dacă sunteți din Republica Moldova

În cazul în care sunteți minor sau părintele unui minor care a fost victima violenței digitale, puteți cere ajutor și beneficia de consultanță accesând următoarele resurse:

0 8008 8008 – telefonul de Încredere pentru Femei și Fete
www.siguronline.md
www.stopncii.org

 

Autor: Iuliana Ceban, stagiară
Material realizat în cadrul programului de parteneriat cu Asociația Presei Independente

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

eurovision.com

Cum a votat fiecare jurat din Republica Moldova la Eurovision? Tabelul publicat de TRM

Reprezentanții companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), responsabilă de constituirea juriului Republicii Moldova la Eurovision, au venit cu detalii despre modul în care au fost selectați jurații și despre procedura de vot, publicând totodată notele acordate de fiecare.

Reprezentanții TRM au declarat că „juriul care a acordat punctajul la Eurovision nu reprezintă poziția instituției”.

Cum a fost selectat juriul

Potrivit TRM, responsabilii instituției, la selecția juriului, s-au ghidat de Regulamentul stabilit în acest sens de către organizația care desfășoară concursul, Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune.

Astfel, compania publică a declarat că membrii juriului trebuie să aibă experienţă profesională demonstrabilă într-unul sau mai multe dintre următoarele domenii: muzică şi arte interpretative (interpreţi, instrumentişti, compozitori, producători, textieri, DJ etc.); regie şi producţie scenică (regizori, coregrafi, dansatori, directori artistici sau designeri vizuali pentru spectacole live); domeniul academic şi pedagogic (muzicologi, profesori universitari, profesori de muzică, coach vocal); media (critici muzicali, producători TV/radio, prezentatori sau creatori de conţinut specializaţi în muzică şi divertisment); Altele (organizatori de festivaluri, producători de evenimente culturale sau management artistic). 

Totodată, fiecare jurat trebuie să fie cetăţean al ţării pe care o reprezintă şi să aibă minimum 18 ani. În fiecare juriu trebuie să existe cel puţin doi membri cu vârste între 18 şi 25 de ani, iar componenţa trebuie să reflecte diversitatea de gen, vârsta şi experienţa profesională, păstrându-se proporţia de cel mult 4 membri de acelaşi gen din 7.

Procedura de jurizare

Potrivit TRM, jurizarea se bazează exclusiv pe prestaţiile din „Dress Rehearsal 2”. Juriul are obligaţia de a urmări integral toate interpretările din această repetiţie, iar evaluarea şi votul se fac doar pe baza acestor prestaţii live, fără a lua în considerare alte repetiţii sau spectacole.

Despre vot

Potrivit companiei publice, după vizionarea tuturor prestațiilor, jurații întocmesc un clasament în care locul 1 reprezintă piesa preferată, locul 2 – a doua preferată, iar pozițiile următoare urmează în ordine descrescătoare, până la ultimul loc, care indică piesa cel mai puțin apreciată. Nu sunt permise egalități între piese, nu este permis votul pentru propria țară și nu sunt admise abțineri.

Jurații evaluează fiecare piesă în mod independent, pe baza compoziției și originalității melodiei, a calității interpretării scenice, a capacității vocale și a impactului general al momentului artistic. Potrivit TRM, nu sunt permise influențe externe (politice, personale sau de altă natură nelegată de prestație), iar discuțiile despre vot sunt strict interzise.

Cine a făcut parte din juriu

Potrivit TRM, juriul desemnat de instituţie a fost format din următorii specialişti:

1. Andrei Zapşa, dirijor, director general adjunct responsabil de televiziune al TRM;

2. Corina Caireac, expertă în producţia audiovizuală, managementul artiştilor şi comunicare. A făcut parte din echipa de management artistic şi comunicare a delegaţiei moldovene la Eurovision 2005 şi Eurovision 2022, alături de trupa Zdob şi Zdup;

3. Catalina Solomac – interpretă de muzică. A participat la trei ediţii ale Eurovision Moldova. Piesa sa, „Pink Margarita” s-a clasat pe locul 3 în finala naţională a ESC Moldova în 2026;

4. Pavel Orlov – interpret, solist al unei formaţii, compozitor şi producător muzical. A ocupat locul al doilea în finala naţională a Eurovision Moldova 2026;

5. Stanislav Goncear – artist. Activează în principal în genurile pop-jazz şi soul/R&B, cu influenţe de jazz şi un sunet pop contemporan, colaborând cu tineri artişti care împărtăşesc gusturi muzicale similare;

6. Victoria Cuşnir – jurnalistă la Radio Chişinău. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, specialitatea scenaristică, regie de film şi televiziune. Realizatoare de emisiuni despre muzică şi cultură, regizoare de spectacole în aer liber şi realizatoare de documentare. Membră a juriului pentru selecţia naţională la Eurovision în anii 2018, 2022 şi 2024;

7. Ilona Stepan – director artistic şi prim dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.

Voturile juriului din partea Republicii Moldova

Prestațiile au fost apreciate de la 1 la 24, 1 însemnând prestația cea mai bună. În clasament sunt incluse notele fiecărui juriu, de la 1 la 7, pentru fiecare țară votată.

Screenshot

Potrivit clasamentului, juratul cu numărul 6, Victoria Cuşnir, a apreciat cel mai înalt prestația României – clasând-o pe locul III. Cel mai puțin a apreciat-o juratul cu numărul 4, Pavel Orlov, care i-a acordat locul 16.

Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală. (…) Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate. Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg ca nu ma face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau sa se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României”, a adăugat ea.

***

Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici.

Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a declarat într-un interviu pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii după scandalul cu privire la scorul acordat de juriul Republicii Moldova. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald. (…) Eu nu sunt o persoană care să se țină cu dinții de funcție”, a spus el.

Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.

România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.

Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: