Facebook/Ministerul Justiției al Republicii Moldova

Declarațiile de avere ale demnitarilor ar putea fi verificate și în afara Moldovei? Chișinăul a semnat un tratat internațional 

Ministra Justiției și președinta de onoare a Inițiativei Regionale Anticorupție (RAI) au semnat un tratat internațional cu privire la schimbul de date în scopul verificării declarațiilor de avere. Anunțul a fost făcut de Ministerul Justiției de la Chișinău. Potrivit instituției, platforma va servi drept instrument pentru Autoritatea Națională de Integritate (ANI) de a solicita și transmite, între statele semnatare, date privind bunurile unor persoane.

Ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru, împreună cu președinta de onoare a RAI Laura Ștefan au semnat pe 23 octombrie Tratatul internațional privind schimbul de date în scopul verificării declarațiilor de avere. Potrivit Ministerului Justiției de la Chișinău, acesta este un mecanism de cooperare regional și platformă comună, care va servi drept instrument pentru ANI de a solicita și transmite, în același timp, între statele semnatare, date privind bunurile persoanelor.

Veronica Mihailov-Moraru a menționat că astfel autoritățile vor avea pârghiile necesare pentru a verifica toate bunurile și veniturile persoanelor, demnitari și funcționari publici, care sunt obligate să indice în declarațiile de avere și interese inclusiv bunurile mobile și imobile, dar și conturile bancare deținute peste hotare.

Din păcate, unii dintre subiecții declarării evită să o facă, iar ANI nu poate verifica acest lucru, deoarece are acces doar la bazele de date naționale”, a menționat Veronica Mihailov-Moraru. „Este un pas foarte important, mai ales în contextul actual, când țara noastră își are concentrate eforturile în creșterea eficienței mecanismelor de asigurare a integrității sistemului de justiție și de combatere a corupției”, a adăugat ministra Justiției.

Oficialul de la Justiție a mai declarat că are „toată încrederea că Parlamentul va ratifica acest Tratat și vom beneficia cât mai curând de oportunitățile pe care ni le oferă: simplificarea proceselor existente, reducerea timpului și a resurselor autorităților statului, responsabile de identificarea și recuperarea bunurilor ascunse peste hotare”.

Potrivit Centrului Național Anticorupție, RAI iniţial a fost adoptată în februarie 2000 la Sarajevo ca Iniţiativa Anticorupţie a Pactului de Stabilitate în scopul redresării corupţiei – una dintre cele mai dificile probleme în dezvoltarea ţărilor Europei de Sud-Est. În prezent, Iniţiativa conţine 9 state membre din regiune: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Moldova, România şi Serbia plus un observator – Misiunea ONU în Kosovo.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: