Depozit 10 din 10 – cea mai bună ofertă de creștere a economiilor din țară

Victoriabank lansează oferta cu cele mai avantajoase condiții, pentru ca banii tăi să se înmulțească rapid – Depozit 10 din 10 (10% rată fixă pentru termen de 10 luni ).

Depozitul care va avea grijă ca banii tăi să lucreze pentru tine și îți va crește generos economiile cu 10% anual timp de 10 luni, poate fi deschis doar în sucursalele Victoriabank și doar timp de o săptămână și îți oferă:

  • Dobândă de 10% anual
  • Termen – 10 luni
  • Rată fixă
  • Periodicitatea achitării dobânzii – lunar
  • Sold minim în cont – 1000 MDL
  • Libertatea și flexibilitatea de a-ți gestiona economiile online, la orice oră, prin intermediul platformei VB24
  • Creșterea economiilor zi de zi și păstrarea banilor în siguranță
  • Vărsăminte suplimentare și retrageri nu sunt permise

Oferta este valabilă în limita stocului disponibil pentru persoanele care se vor înregistra online pe pagina promoției, în perioada 18 – 22 aprilie 2022.

Înregistrează-te acum pe: https://promo.victoriabank.md/  și beneficiază de oferta creată, cu grijă, pentru tine.

Mai multe detalii despre promoție și Regulamentul pot fi găsite pe: https://victoriabank.info/Depozit10din10

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Procuratura Generală vrea pedepse pentru cei care nu denunță violența în familie: proiect de lege, după cazul Vartic

O analiză a cauzelor penale din 2025 a arătat că multe persoane apropiate victimelor sau din comunitate cunoșteau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente. Deși legea le obligă să denunțe cazurile, în practică faptele ajung la organele de drept când sunt deja consumate. În context, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege care prevede instituirea răspunderii contravenționale sau penale pentru nedenunțare, similar reglementărilor privind nedivulgarea faptelor de corupție sau terorism. Informațiile au fost comunicate de Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, în timpul unei conferințe de presă despre cazul Ludmilei Vartic.

Russu a declarat că, la inițiativa Procuraturii Generală, pentru consolidarea reacției la infracțiunile de violență în familie, a fost efectuată o analiză a cauzelor penale instrumentate pe parcursul anului 2025.

„S-a constatat că o mare parte din cazuri, fie persoane din cercul apropiat a victimelor, fie persoane din comunitate, au cunoscut sau știau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente”, a comunicat adjunctul procurorului general, pe 16 aprilie.

Potrivit lui Russu, Legea cu privire la violența în familie „instituie obligația persoanelor să denunțe astfel de cazuri”. „Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori, astfel de fapte ajung să fie cunoscute de către organele de drept când infracțiunile sunt deja consumate”, a adăugat el.

Proiect de lege

În context, a anunțat Russu, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege, „fundamentat pe analiza practicii naționale și a modelelor din alte state, inclusiv România”. Potrivit lui Russu, proiectul prevede „instituirea răspunderii contravenționale sau, după caz, penale pentru nedenunțarea acestor tipuri de incidente, similar reglementărilor existente în cazul nedivulgării faptelor de corupție sau terorism”.

„Totodată, au fost formulate propuneri pentru consolidarea respectării obligației de sesizare a organelor de drept de către profesioniștii din domeniul cheie, precum personalul medical, cadrele didactice și asistenții sociali, în situații în care există suspiciuni rezonabile de violență în familie sau tentativă de suicid. Proiectul formulat este amplu și include și alte propuneri de lege aferentă pentru legislația adiacentă”, a adăugat el.

Între timp, a adăugat Russu, procurorul general interimar a dispus desemnarea în cadrul procuraturilor teritoriale a procurorilor specializați responsabili de gestionarea acestor cazuri.

Totodată, potrivit lui Russu, Procuratura Generală a inițiat elaborarea unei metodologii de investigare a infracțiunilor din această categorie. El a adăugat că o metodologie similară a fost aprobată și dezvoltată „de către colegii din România, care, în cadrul cooperării interinstituționale, și-au exprimat disponibilitatea de a transmite acest document în vederea valorificării bunelor practici”.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. 

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței. Între timp, exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia, a fost admisă.

Evgeniy Maloletka/AP

Maia Sandu cere mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul asupra Ucrainei soldat cu cel puțin 16 morți și peste 100 de răniți

Președinta Maia Sandu condamnă atacul sângeros lansat de Rusia în noaptea trecută asupra Ucrainei. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șefa statului a cerut mai mult sprijin internațional pentru țara vecină, aflată de peste patru ani sub invazia Federației Ruse.

Rusia a bombardat locuințe din Kiev, Dnipro și Odesa în cursul nopții. (…) Gândurile mele se îndreaptă către toți cei care și-au pierdut persoanele dragi. Ceea ce este necesar acum este mai multă unitate europeană, mai mult sprijin pentru Ucraina, mai multe sancțiuni împotriva Rusiei — pentru că acest război se va opri atunci când Rusia se va opri”, a transmis Maia Sandu.

Amintim că, în noaptea de 15 spre 16 aprilie, trupele ruse au comis un atac aerian masiv asupra Ucrainei, principalele ținte fiind Kiev, Dnipro și Odesa. Potrivit armatei ucrainene, Federația Rusă a lansat 659 de drone și 44 de rachete. Forțele de apărare antiaeriană au doborât 636 de drone și 31 de rachete.

Conform celui mai recent bilanț, 16 persoane au fost omorâte în urma bombardamentelor, iar peste 100 au fost rănite.

NewsMaker

VIDEO Găgăuzia: Când ar putea avea loc alegerile pentru APG? / Bașcanul va fi obligat să cunoască româna?

Ce se întâmplă în Găgăuzia, cu ce probleme se confruntă locuitorii autonomiei și ce soluții propun autoritățile locale și centrale. NewsMaker relatează despre principalele evenimente din autonomie.

  • Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc pe 20 septembrie. Cel puțin această dată a fost enunțată de președintele interimar al forului de la Comrat, Nicolai Ormanji, în cadrul unei emisiuni de la Gagauziya Radio Televizionu, făcând referire la sursele sale. Amintim că mandatul deputaților Adunării Populare a Găgăuziei a expirat încă anul trecut, însă alegerile nu au fost organizate până acum. Inițial, din cauza lipsei unei instituții electorale permanente în Autonomie, iar ulterior din cauza unei dispute juridice privind denumirea acesteia. Pentru a debloca situația, deputații de la Comrat s-au întrunit în două sesiuni speciale, în cadrul cărora au aprobat data de 21 iunie. Ulterior, Curtea de Apel Comrat a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei.
  • Autonomia Găgăuză ar putea fi condusă doar de un bașcan care cunoaște limba română, pe lângă cea găgăuză. Aceasta este una dintre propunerile de modificare a Codului electoral înaintate de Comisia Electorală Centrală. Instituția a organizat consultări publice pe marginea subiectului și a formulat un șir de reguli mai stricte pentru organizarea scurtinelor. Un capitol întreg se referă la procesele electorale din Autonomie, în contextul blocajului juridic dintre Chișinău și Comrat, care durează de peste jumătate de an. Astfel, pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă vârsta minimă de 21 de ani, iar pentru cea de bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să aibă cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în Găgăuzia cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului.

Alegeri locale noi la Orhei: cine sunt cei zece candidați care luptă pentru fotoliul de primar

Zece candidați s-au înregistrat pentru funcția de primar al municipiului Orhei la alegerile locale noi din 17 mai 2026, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală. Printre aceștia se numără reprezentanți ai Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Socialiștilor, Partidului Comuniștilor, Partidului „Democrația Acasă”, Partidului Verde Ecologist și Ligii Orașelor și Comunelor, dar și patru candidați independenți.

Lista completă a candidaților înregistrați este următoarea: Ramiz Ansarov (independent), Vasile Adașan (independent), Dumitru Melnic (PCRM), Diana Memeț (independentă), Sergiu Aga (Liga Orașelor și Comunelor), Victor Perțu (Democrația Acasă), Sergiu Pîslaru (Partidul Verde Ecologist), Sergiu Stanciu (PAS), Andrei Don (independent) și Stanislav Balan (PSRM).

Alegerile au loc după ce fosta primară a orașului, Tatiana Cociu, și-a anunțat demisia în decembrie 2025, la o zi după ce oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat că își retrage proiectele sociale din Moldova și sprijinul politic pentru primarii afiliați lui. Cociu a fost ani la rând unul dintre colaboratorii activi ai lui Șor în teritoriu, participând la protestele organizate de acesta, inclusiv la evenimentele de la Moscova din cadrul Congresului Blocului „Victorie”. Potrivit unei investigații Deschide.MD, departamentul de PR al grupării Șor se ocupa în mod special de imaginea primarei din Orhei, echipa dedicată acestui scop numărând 14 persoane, cu un buget lunar de 318.000 de lei.

Amintim că Ilan Șor, sancționat internațional pentru tentative de destabilizare a Moldovei, se ascunde de justiția moldovenească în Rusia. La sfârșitul anului 2025, acesta a anunțat că închide toate proiectele din țară, inclusiv rețeaua de magazine sociale „MeriȘOR”, după ce Serviciul Fiscal de Stat a aplicat interdicții asupra mai multor companii afiliate lui.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Regiunea transnistreană rămâne în stare de urgență în economie. Măsura, prelungită pentru încă 30 de zile

Starea de urgență în economie din regiunea transnistreană – care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova – a fost prelungită cu 30 de zile. Organul legislativ local a aprobat decretul liderului de facto din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, privind prelungirea măsurii până pe 18 mai.

Amintim că Tiraspolul a reintrodus stare de urgență în economie pe 18 decembrie 2025, pentru un termen de 30 de zile, din cauza reducerii livrărilor de gaz către stânga Nistrului.

Anterior, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că dificultățile au apărut după ce agentul de plată pentru gazele livrate regiunii transnistrene a fost schimbat din nou. Potrivit oficialului, problema este una tehnică, nu politică, și a survenit după ce Tiraspolul a respins schema de livrare a gazelor propusă de Chișinău – susținută de partenerii europeni – optând, în schimb, pentru mecanismul sugerat de Moscova, pe care Chiveri l-a calificat drept nesustenabil.

Pe 14 ianuarie, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că posibilitatea de a sprijini stânga Nistrului „este relativ simplă”. Potrivit oficialului, Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova. Chiveri a spus că oferta este sprijinită de majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului, însă Chișinăul nu a înregistrat o deschidere în acest sens din partea Tiraspolului.

Tiraspolul a criticat afirmațiile viceprim-ministrului pentru Reintegrare și l-a acuzat de declarații „speculative”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: