Serghei Mironov

Deputat rus: Chișinăul trebuie să înțeleagă că noi avem un singur motiv să colaborăm cu ei, inclusiv în domeniul gazelor

Liderul fracțiunii „Spravedlivaya Rossia – Za Pravdu” din cadrul Dumei de Stat a Federației Ruse Serghei Mironov consideră că Gazprom ar trebui să reacționeze „dur și operativ” la faptul că, la inițiativa Chișinăului, în stânga Nistrului ajunge mai puțin gaz decât era prevăzut în contract. Un mesaj în acest sens a fost publicat de către oficialul rus pe pagina sa de Telegram, drept comentariu despre faptul că președinta Maia Sandu a solicitat ajutorul României pentru depășirea crizei energetice, provocate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Potrivit deputatului rus, „restricționarea furnizării de gaz în Transnistria constituie o încălcare grosolană a acordului în vigoare dintre Moldovagaz și Gazprom, potrivit căruia, din 171 de mln de metri cub de gaz, care ajung în Moldova, 118 mln trebuie să fie direcționați în Transnistria”.

Acesta a adăugat: „Autoritățile de la Chișinău trebuie să înțeleagă: Rusia are un singur motiv să colaboreze cu ei, inclusiv în domeniul gazelor – acesta este asigurarea Transnistriei. Orice limitări introduse de Moldova împotriva Transnistriei dezleagă mâinile pentru Rusia și servesc drept temei pentru cele mai hotărâte măsuri față de regimul de păpușari Sandu”.

Amintim că Tiraspolul a acuzat Chișinăul de „acțiuni fără precedent și care sabotează încrederea”, din cauza că Moldovagaz a redus cu 40% volumul de gaz furnizat malului stâng al Nistrului. Krasnoselski a convocat în ședință „Consiliul de Securitate”.

„Astfel de măsuri de restricție din partea Moldovei sunt calificate drept fără precedent și care afectează încrederea, subliniind că, în acest mod, este pusă în pericol întreaga industrie a Transnistriei și prosperitatea economică a republicii”, se arată în declarația din 1 noiembrie.

De precizat că, din 1 noiembrie, Republica Moldova primește 5,7 mln metri cubi de gaz natural pe zi de la Gazprom. Contrar contractului, concernul rus va asigura doar 51% din volumul convenit anterior. Din totalul de 5,7 mln de metri cubi de gaz pe zi pe care este dispus să îl vândă Gazpromul părții moldovenești  – 3,4 mln de metri cubi vor ajunge, zilnic, pe malul drept al Nistrului, iar 2,3 mln vor fi furnizat către malul stâng. Astfel, regiunea transnistreană va primi cu 40% mai puțin gaz în noiembrie decât în octombrie.

Din cauza insuficienței de gaz, malul drept nu a reușit să încheie un acord cu Centrala de la Cucurgan, privind furnizarea energiei electrice, care constituia anterior circa 70% din totalul volumului cumpărat. Prin urmare, în prezent, Chișinăul cumpără 90% din energia electrică necesară din România, la un preț mai mare. Din 4 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova vor achita mai mult pentru curentul electric. Cei din centrul și sudul țării vor plăti 4,77 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,81 lei/kWh.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: