Deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au rămas fără imunitate parlamentară. Acuzațiile care li se aduc

Parlamentul a încuviințat ridicarea imunității parlamentare a deputaților Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi în vederea reținerii, arestării, perchiziționării și trimiterii în judecată a unor cauze penale. Proiectele de hotărâre în acest sens au fost votate, după ce Parlamentul a recepționat cinci cereri de ridicare a imunității deputatului semnate de procurorul general interimar, Ion Munteanu. 

Potrivit Parlamentului, două dintre cererile recepționate se referă la încuviințarea ridicării imunității parlamentare în vederea reținerii, arestării, percheziționării și trimiterii în judecată a două cauze penale în privința deputatei Irina Lozovan, pe faptul săvârșirii mai multor acțiuni prevăzute în Codul Penal: acceptare cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat; spălarea banilor săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari.

Potrivit informațiilor prezentate de Procuratura Generală, grupul criminal organizat condus de politicianul fugar Ilan Șor a inițiat finanțarea ilegală a Partidului Politic „Renaștere”. Deputata Irina Lozovan, chiar dacă știa că mijloacele financiare sunt ilicite, a acceptat finanțarea partidului politic, pentru consolidarea acestuia pe arena politică a Republicii Moldova în interesul grupului criminal organizat.

Celelalte trei cereri recepționate se referă la încuviințarea ridicării imunității parlamentare în vederea reținerii, arestării, percheziționării și trimiterii în judecată a două cauze penale în privința deputatului Alexandr Nesterovschi pe faptul săvârșirii mai multor acțiuni prevăzute în Codul Penal: corupere pasivă (pretinderea, acceptarea și primirea personal sau prin intermediul altor persoane, de către o persoană cu funcție de demnitate publică, a unor bunuri ce nu i se cuvin pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale); acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat; finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă a concurenților electorali sau a participanților la referendum în modalitatea normativă, pregătirea finanțării unui partid politic din surse interzise de lege, săvârșită în proporții mari.

Procuratura Generală consideră că, în cadrul urmăririi penale, au fost acumulate suficiente probe ce ar confirma că deputatul Alexandr Nesterovschi a săvârșit infracțiunile de care este acuzat.

Conform procedurii, cele cinci cereri și materialele prezentate de Procurorul general interimar au fost transmise Comisiei juridice, numiri și imunități, care s-a convocat în ședință și, ulterior, a prezentat în plen rapoartele și proiectele de hotărâre pe marginea examinării cererilor. Deputata Irina Lozovan a refuzat să se prezinte la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități. Ea nu s-a prezentat nici la ședința plenară în cadrul căreia au fost examinate proiectele de hotărâre privind ridicarea imunității. Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost prezent la ambele ședințe.

Potrivit Constituției Republicii Moldova, deputatul nu poate fi reținut, arestat sau percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului după ascultarea sa.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Numirea lui von Hebel în Comisia Vetting, din nou în Parlament, în ciuda criticilor. Grosu: „Trebuie să ne mișcăm repede”

Majoritatea parlamentară a inclus pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de hotărâre pentru desemnarea unor membri în Comisia Vetting. Este vorba despre membrii Herman von Hebel și Bernard Lavigne. Se întâmplă după ce, în ajun, PAS a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61, iar opoziția parlamentară a contestat decizia la Curtea Constituțională. În timpul unor declarații pentru jurnaliști, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că „nu-i nicio viteză” în acest proces.

Înainte de ședința Parlamentului din 6 martie, Grosu a declarat jurnaliștilor că va face uz de dreptul său de a propune plenului includerea în ordinea de zi a proiectului de hotărâre. „Nu-i nicio viteză. Lucrurile și discuțiile despre aceste două candidaturi, dar atacul e la cea dea doua candidatură, deja de două săptămâni se poartă. (…) Asistăm la două tendințe care se bat cap în cap: pe de o parte, majoritate parlamentară care face tot posibilul să accelerăm reforma justiției, și opoziția parlamentară unită care se opune acestui proces de reformă”, a declarat Grosu.

Solicitat să comenteze unele opinii, precum că hotărârea va compromite parcursul european al țării, Grosu a declarat: „N-am văzut un argument care-s pretențiile la candidat. (…) Noi avem un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede. Reforma e întârziată”.

Ce ține de poziția rezervată a deputatului PAS Dinu Plîngău față de von Hebel, exprimată pe 26 februarie, atunci când votul a eșuat, Grosu a declarat: „Eu am vorbit cu domnul Plîngău. Dumnealui are opinia sa. Noi am discutat. Ați văzut, am ajuns la o concluzie. A susținut inițiativa de deblocare, pentru că noi avem un blocaj acum. (…) Am stat și am discutat cu argumente: el a prezentat argumentele dânsului, eu am prezentat argumentele mele și am ajuns, într-un final, la acest rezultat, ceea ce este de apreciat și îi mulțumesc pentru înțelegere”.

Între timp, în debutul ședinței Parlamentului, Grosu a propus, la cererea Comisiei juridice pentru numiri și imunități, suplinirea ordinei de zi, inclusiv cu Proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice şi financiare a procurorilor. Propunerea a fost susținută de majoritatea parlamentară.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: