Надежда Копту / NewsMaker

Deputatul Partidului „ȘOR” Denis Ulanov a venit la ședința de judecată a lui Veaceslav Platon

Deputatul Partidului „ȘOR” Denis Ulanov a participat pentru a doua oară la ședința de judecată a omului de afaceri Veaceslav Platon. Ulanov are statut de martor.

Dosarul lui Platon este în curs de examinare din octombrie 2020. Instanța ascultă în mod repetat depozițiile martorilor. Decizia a fost luată din cauza modificării completului de judecată.

Mai mulți martori din cadrul procesului pur și simplu au semnat procotolul cu mărturiile pe care le-au prezentant anterior. Față de majoritatea dintre ei, judecătorii nu au avut nedumeriri.

Și Denis Ulanov a participat la proces în calitate de martor. Menționăm că, la rândul său, acesta are statut de învinuit în dosarul privind frauda bancară. Atunci când i-a fost ridicată imunitatea parlamentară, Ulanov l-a rugat pe procurorul general Alexandr Stoianoglo să explice cum se face că, din martor în dosarul lui Veaceslav Platon, a devenit suspect în aceleași episoade în privința cărora a depus mărturie. Stoianoglo a răspuns că dosarul lui Platon, care este în curs de examinare, și în cadrul căruia Ulanov a depus mărturie, „nu are legătură” cu dosarul în care este vizat Ulanov. În prezent, deputatul este cercetat sub control judiciar.

Veaceslav Platon este acuzat de fraudă în mărime deosebit de mare și spălare de bani (art.190 ș 343 din Codul Penal al RM). Dosarul este examinat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Potrivit versiunii inițiale a acuzării, companiile care erau controlate de Platon prin intermediul unor persoane apropiate, au primit credite fără gaj, care au fost ulterior încse din contul mijloacelor financiare de la Banca de Economii. Este vorba despre o sumă de circa 800 mln de lei.

Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani de închisoare. Pe 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a decis că sentința trebuie să rămână în vigoare. Curtea Supremă de Justiție a păstrat sentința în vigoare de două ori. Ultima hotărâre în acest sens a fost pronunțată în mai 2020.

În aceeași lună, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că dosarul lui Platon a fost falsificat în totalitate și că acesta trebuie să beneficieze de un nou proces de judecată.

Mai multe detalii despre desfășurarea ședinței de judecată și declarațiile lui Ulanov veți putea afla în scurt timp din reportjaul NM. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: