Maia Sandu, reacție la cazul Răducanu: „Întrebarea mea este ce procuror a clocit această informație 10 ani și acum a scos-o la suprafață”

Președinta Maia Sandu a comentat cazul Tatianei Răducanu, care a demisionat din funcția de membru al Comisiei Pre-Vetting și Vetting după ce a fost acuzată de șefa Procuraturii Anticorupție că ar fi avut în trecut legături cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, dar și Aureliu Colenco, principalul avocat al oligarhului Ilan Șor. Sandu a declarat că nu a văzut probe, ci doar acuzații. „Acuzațiile se referă la evenimente care s-au petrecut vreo 10 ani în urmă, întrebarea mea este: ce procuror a clocit această informație timp de 10 ani și iată acum a scos-o la suprafață”, a adăugat șefa statului. Potrivit Maiei Sandu, Procuratura Anticorupție „trebuie să ofere răspunsuri, unde a stat îngropată această informație și dacă este veridică să fie prezentate și probele”. „Nu suntem la prima situație când anumiți judecători sau procurori încearcă să folosească informații ca să oprească reforma”, a adăugat președinta. 

La emisiunea Cutia Neagră de la TV8, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze cazul Tatianei Răducanu.

Eu înțeleg că justiția noastră s-a înglodat și din păcate sunt încă mulți judecători și procurori care vor să țină și justiția în glod, și țara. (…) E clar că nu putem să construim bunăstare în țara asta atât timp cât nu scoatem în capăt reforma justiției. Chiar dacă construim drumuri, chiar dacă construim școli model, chiar dacă creștem salarii și pensii, atât timp cât nu există justiție și atât timp cât nu sunt sancționați corupții oamenii nu vor crede în stat și în țara lor. (…) Curățenia în justiție va continua indiferent ce se va întâmpla cu acest caz. Am văzut și eu acuzații, nu am văzut probe. Aș putea să mai întreb de ce aceste informații, dacă ele sunt credibile, au apărut în spațiul public acum. Înțeleg că acuzațiile se referă la evenimente care s-au petrecut vreo 10 ani în urmă. Întrebarea mea este: ce procuror a clocit această informație timp de 10 ani și iată acum a scos-o la suprafață. Am văzut că doamna Răducanu și-a depus demisia, va fi numit un alt membru în comisia de evaluare, acele acuzații vor fi examinate și vom vedea mai târziu dacă sunt adevărate sau nu sunt adevărate dar repet vedem rezistență, vedem tot felul de acțiuni care denotă o supărare a sistemului pe acest proces de evaluare”, a menționat Sandu.

Eu cred că este corect să vedem probe, între timp femeia ca să nu creeze întrebări la procesul de evaluare a hotărât să facă un pas într-o parte. (…) Nu dau eu aici cine are dreptate”, a adăugat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, Procuratura Anticorupție „trebuie să ofere răspunsuri, de ce acum, unde a stat îngropată această informație, dacă este veridică și dacă este veridică să fie prezentate și probele”.

Nu suntem la prima situație când anumiți judecători, anumiți procurori, încearcă să folosească anumite informații pentru ca să denigreze procesul și pentru ca să oprească reforma. Până la urmă e multă supărare în jurul acestei reforme”, a adăugat președinta.

Întrebată dacă Răducanu va rămâne membră a Consiliului Suprem de Securitate, Sandu a răspuns: „O să examinăm această problemă. Repet, dacă vor fi probe că a fost implicată în ceva care contravine interesului… (…) Nu am văzut probe și fără aceste probe cred că este prematur să iau o decizie”.

***

Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, a demisionat după ce în presă a fost scursă o scrisoare în care șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin ar pune la îndoială integritatea acesteia. Anunțul a fost făcut pe 14 mai de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, deputata PAS Veronica Roșca. Roșca a publicat și cererea de eliberare din funcție. În document, Răducanu a confirmat că demisia sa are legătură cu scrisoarea apărută în spațiul public, care-i vizează integritatea. Răducanu a calificat acuzațiile din scrisoare ca fiind „false”, menționând că se vede nevoită să demisioneze pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”. Tot pe 14 mai, Telegraph Moldova a publicat o scrisoare, care ar fi fost trimisă de șefa PA mai multor instituții de stat. În document, Dragalin ar pune la îndoială integritatea Tatianei Răducanu, pe motiv că aceasta ar fi avut în trecut legături cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, dar și Aureliu Colenco, principalul avocat al oligarhului Ilan Șor. Detalii AICI.

Procuratura Anticorupție a declarat că Veaceslav Platon și Aureliu Colenco ar fi făcut schimb de mesaje, timp de mai mulți ani, iar discuțiile ar fi vizat-o pe magistrata Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”. Controversatul om de afaceri Platon a infirmat că ar fi discutat vreodată prin mesaje cu avocatul Aureliu Colenco, cel care îl apără în prezent pe fugarul Ilan Șor. Și Aureliu Colenco a spus pentru sursa citată că nu își amintește să fi discutat vreodată cu Platon despre Tatiana Răducanu. Detalii AICI.

Pe 15 mai, Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea scrisorii scursă în presă. 

Tot pe 15 mai, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a declarat că a primit mesajele, în legătură cu Tatiana Răducanu, „de la un procuror care avea în gestiune dosarul penal unde au fost ridicate aceste probe”. Dragalin a precizat că SMS-urile nu sunt din telefoanele ridicate de la Veaceslav Platon în 2016 atunci când a fost reținut. Șefa PA a menționat că a ajuns în posesia mesajelor pe 10 aprilie curent, ulterior a fost pornit un proces penal „pe anumite fapte unde sunt examinate aceste discuții”. Totodată, a adăugat Dragalin, scrisoarea scursă în presă a fost expediată atât Președinției cât și Guvernului, iar președintele Parlamentului ar fi fost informat „despre circumstanțele exacte: cum și de unde sunt aceste mesaje”. Detalii AICI.

Pe 16 mai, deputații au luat act de cererea de eliberare din funcție depusă de Răducanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adriana Iacob / Shutterstock

Benzinăriile Lukoil din Moldova: cum vor activa după ce Guvernul a renunțat la starea de urgență, iar SUA au relaxat sancțiunile

Activitatea benzinăriilor Lukoil din Moldova ar putea fi prelungită până în octombrie. În acest sens, urmează să se expună Banca Națională a Moldovei și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în contextul deciziei SUA de a prelungi relaxarea sancțiunilor până în octombrie. Precizările au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, aflat la Parlament, în contextul ridicării stării de urgență. Premierul a spus că, prin introducerea stării de urgență, s-au deblocat tranzacțiile locale pentru ca Lukoil să aducă combustibil, plătind importatori. Odată cu încetarea stării și decizia SUA, organele abilitate urmează să se expună și să decidă continuarea activității, a precizat ministrul Energiei, menționând că transferurile internaționale sunt strict interzise.

Aflat la Parlament, premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat despre situația benzinăriilor Lukoil din Moldova. Oficialul a spus că situația cu Lukoil este monitorizată, în primul rând, de autoritățile americane. „S-au vehiculat mai multe tranzacții posibile. Deocamdată, după câte înțeles eu, toate tranzacțiile sunt în proces. Noi, toate măsurile întreprinse, le-am consultat cu autoritățile americane. Adică n-am făcut nimic ceea ce ar contravine legilor sau sancțiunilor impuse internaționale. (…) În momentul impunerii sancțiunilor, evident, toate tranzacțiile financiare au fost blocate, prin intermediul Băncii Naționale. Deci, prin introducerea stării de urgență, noi am deblocat acele resurse care au fost înghețate și, în rezultat, de la 125 de tone de carburanți, noi am ajuns la 1400 aproximativ. (…) Noi n-am creat niciun fel de favoruri. Noi, de fapt, i-am rugat pe toți operatorii prezenți pe piață să-și mărească stocurile”, a adăugat Munteanu.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că în Moldova sunt peste 500 de benzinării, iar Lukoil operează aproximativ 120. „Astfel, sunt localități sau raioane care au doar benzinării Lukoil. În situația creată, consumatorii erau nevoiți să plece în alte raioane, în alte localități. Exista riscul să rămână blocați pe drum, în drumul în a se alimenta de la alte benzinării. Astfel, reieșind din această situație, starea de urgență ne-a permis să se deblocheze tranzacțiile, doar locale, ca Lukoil să poată importa, să plătească alți importatori de combustibil și să aducă combustibil pentru rețelele respective”, a comunicat ministrul.

În continuare, ministrul a spus ce se va întâmpla odată cu încetarea stării de urgență și trecerea la starea de alertă. „Pe data de 14 aprilie, Trezoreria SUA a emis o nouă licență, prin intermediul Biroului pentru Controlul Activelor Străine, referitor la operarea benzinăriilor sau rețelelor de benzinării care sunt active ale Lukoil International GmbH. Această licență, care urmează deja să fie interpretată și de organele noastre, de Banca Națională, de Serviciul de Combaterea Spălării Banilor, ar permite funcționarea rețelelelor de benzinării până la 29 octombrie 2026. (…) Deci urmează să se expună organele abilitate și, eventual, să permită continuarea funcționării benzinăriilor. Dar transferurile internaționale sunt strict interzise”, a precizat ministrul Energiei.

***

Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie. Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA, Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare.

În decembrie 2025, SUA au relaxat sancțiunile pentru Lukoil până la 29 aprilie 2026. Această decizie prevedea că benzinăriile Lukoil din Moldova, dar și din alte state europene, își vor putea continua tranzacțiile până la această dată, fără ca fondurile să ajungă în Rusia. 

Pe 29 ianuarie 2026, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, Lukoil preciza că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.

Menționăm că, pe 25 martie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență în domeniul energetic, instituită pentru o perioadă de 60 de zile. Pe 26 martie, Guvernul a actualizat măsurile aplicate în acest context. Atunci s-a aprobat ca, exclusiv pentru achiziția de produse petroliere de pe piața locală și comercializarea acestora în rețeaua națională de stații, operatorul Lukoil să poată utiliza până pe 25 mai 2026 doar sursele existente pentru a-și suplini stocurile, în special de motorină, în toate stațiile pe care le deține. Pe 24 aprilie, s-a decis că starea de urgență în sectorul energetic încetează pe 25 aprilie. După ridicarea stării de urgență, Guvernul va institui stare de alertă.

Între timp, în aprilie 2026, SUA au prelungit relaxarea sancțiunilor împotriva stațiilor Lukoil din afara Rusiei, pe fondul creșterii prețurilor la petrol. Noua licență permite acestor benzinării să își continue activitatea până pe 29 octombrie 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: