Deputatul român Valeriu Munteanu, exclus din AUR Moldova: este acuzat că ar fi denigrat partidul

(UPDATE 16:11) Valeriu Munteanu a venit cu o reacție după ce a fost exclus din AUR în Republica Moldova. Într-un comentariu pentru NM, politicianul a acuzat formațiunea că ar fi renunțat la principalul său obiectiv – unirea Republicii Moldova cu România – și că ar servi unor „interese oculte”.

Știrea inițială

Valeriu Munteanu, deputat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din Parlamentul României, a fost exclus din AUR în Republica Moldova. Decizia a fost aprobată de Consiliul Național Politic al formațiunii la ședința din 14 decembrie.

Potrivit unui comunicat al AUR în Republica Moldova, Consiliul Politic Național al formațiunii a hotărât retragerea calității de membru de partid și excluderea din organele de conducere pentru Valeriu Munteanu, dar și alte trei persoane: Veronica Pascal, Crina Harea și Andrian Buga.

Decizia a fost luată ca urmare a încălcării prevederilor statutare, a acțiunilor de denigrare a partidului și a implicării în activități contrare intereselor AUR din Republica Moldova”, a transmis formațiunea.

NM a solicitat o reacție de la Valeriu Munteanu, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

De asemenea, menționăm că Veronica Pascal și Crina Harea au fost excluse din partid pe fondul controversei din campania electorală pentru alegerile parlamentare din acest an, când cele două au fost depistate pe lista Partidului „Democrația Acasă”, în timp ce figurau ca membre în organele de conducere ale AUR în Republica Moldova. Pe 18 septembrie, Serviciul de Informații și Securitate a semnalat Comisiei Centrale Electorale situația, fiind suspectată existența unui „bloc electoral camuflat”.

Cele două politiciene au fost excluse din lista Partidului „Democrația Acasă”, iar lista nu mai respecta criteriile de reprezentare pe gen. Autoritatea electorală a acordat formațiunii 24 de ore la dispoziție pentru a ajusta lista candidaților săi, riscând, în caz contrar, anularea înregistrării în alegeri.

Atunci, președintele „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat decizia CEC drept „abuzivă” și a declarat că cele două politiciene ar avea dreptul să candideze fiindcă depuseseră cerere de aderare la partid.

Partidul „Democrația Acasă” a fost susținut puternic de AUR în România în campania electorală pentru parlamentare, inclusiv de liderul formațiunii, George Simion.

Pe 26 septembrie, cu două zile înainte de alegeri, AUR în România a anunțat chiar „retragerea” formațiunii omonime din Republica Moldova din cursa electorală. La scurt timp, însă, președintele AUR în Republica Moldova, Boris Volosatîi, a dezmințit informația și a declarat că formațiunea sa nu este „o filială a AUR România”.

În urma scrutinului, AUR în Republica Moldova a acumulat 0,1% din voturile exprimate, în timp ce „Democrația Acasă” a trecut pragul electorale și a obținut 6 mandate de deputat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

Ministerul Justiției și Parlamentul, despre viitorul PACCO, după avizul critic al Comisiei de la Veneția: „Decizia aparține autorului”

Ministerul Justiției și Parlamentul analizează avizul Guvernului privind proiectul de creare a PACCO și îl compară cu observațiile Comisiei de la Veneția. Ambele instituții au transmis NewsMaker aceeași reacție oficială, în care precizează că decizia finală privind viitorul proiectului – pus pe pauză de aproape un an în așteptarea avizului Comisiei – „aparține autorului inițiativei”. Potrivit reacției comune, „opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces”.

Obiectivul autorităților este ca reformele din justiție să răspundă necesităților și să aducă plusvaloare procesului de examinare a dosarelor de corupție. În calitate de stat candidat, Republica Moldova are obligația de a demonstra progrese reale în domeniul anticorupției. Decizia finală privind proiectul de lege aparține autorului inițiativei, iar opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces. Anterior, Ministerul Justiției a oferit expertiza juridică necesară prin avizul generalizat al Guvernului pe marginea proiectului. Avizul a inclus mai multe recomandări, inclusiv de ordin conceptual. La nivel intern, realizăm o comparație între elementele din aviz și observațiile Comisiei de la Veneția”, au declarat instituțiile.

Amintim că, pe 15 decembrie, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului (DGI) a Consiliului Europei au prezentat un aviz comun asupra proiectului de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Experții au avertizat că lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și crearea noii structuri – PACCO – riscă să blocheze dosarele de corupție și crimă organizată și să afecteze independența judecătorilor. Aceștia au constatat că reforma nu este justificată. Concluziile arată că nu există probe că PACCO ar putea îmbunătăți eficiența în combaterea corupției sau a infracțiunilor hibride, iar îndepărtarea procurorilor specializați ar putea, dimpotrivă, să slăbească aceste eforturi.

Proiectul de lege privind crearea PACCO a fost propus de guvernarea PAS în februarie 2025, la scurt timp după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Membrii CSS au discutat despre alegerile prezidențiale care avuseseră loc cu două luni mai devreme și fuseseră marcat de corupere electorală și elemente de război hibrid. În urma ședinței, președinta Maia Sandu a prezentat concluzia: arhitectura instituțională responsabilă de combaterea corupției trebuie consolidată, iar cadrul legal privind sancționarea mai dură a corupției politice și electorale – trebuie fortificat.

Inițiativa legislativă, înregistrată cu 29 de autori, nu era semnată însă și de trei deputați PAS din Comisia juridică, numiri și imunități: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa.

Documentul a generat un val de critici din partea procurorilor, experților în justiție și societății civile. Una dintre cele mai vocale reacții a venit din partea Veronicăi Dragalin – șefa Procuraturii Anticorupție la acel moment. Ea a respins acuzațiile potrivit cărora instituția nu și-ar fi îndeplinit misiunea de combatere a corupției, inclusiv a celei electorale, și a prezentat propriul raport, în care prezenta „rezultate fără precedent” obținute de la preluarea mandatului. La câteva zile după prezentarea oficială a proiectului privind crearea PACCO, Dragalin și-a anunțat demisia.

În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat de Parlament în prima lectură, la începutul lunii februarie. Examinarea în lectura a doua a fost însă suspendată, până la emiterea avizului Comisiei de la Veneția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: