Telegram/Alexei Lungu

„Deschideți mai multe secții în Rusia”. Un grup de persoane, în frunte cu echipa lui Șor, a protestat la CEC

Congresul Comunităților Ruse din Moldova, condus de Valerii Klimenko, care este afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a organizat un protest la Comisia Electorală Centrală (CEC), în data de 30 septembrie. Manifestanții au cerut ca numărul secțiilor de votare din Federația Rusă pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional să fie mărit. Valerii Klimenko a înaintat autorității electorale și o sesizare în acest sens. 

Câteva zeci de persoane s-au adunat în fața sediului CEC, unde au protestat față de numărul de secții de votare plănuite pentru a fi deschise în Federația Rusă pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, care, în opinia lor, este prea mic. A fost prezent inclusiv Valerii Klimenko, membru al echipei lui Ilan Șor și conducătorul Congresului Comunităților Ruse din Moldova, care este organizatorul manifestației. De asemenea, au participat politicienii Alexei Lungu și Iurii Vitneanski – afiliați lui Șor, care este condamnat la 15 de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia.

Manifestanții au desfășurat pancarte cu mesaje precum: „CEC, nu mai îndeplini oridinele criminale ale autorităților”, „Deschideți mai multe secții în Rusia” și „Maia, te temi de vocea poporului?”. De asemenea, ei au scandat „Victorie”, „Jos Maia Sandu” și „Noi suntem poporul”.

Congresul Comunităților Ruse din Moldova solicită CEC să renunțe la o decizie ilegală dictată exclusiv de considerente politice și să deschidă secții de votare în toate centrele regionale ale Federației Ruse situate în limitele circumscripțiilor din Ural, Centru, Sud și Nord-Vest”, a declarat Valerii Klimenko în timpul acțiunii de protest.

El a adăugat că intenționează să se adreseze președintelui rus, Vladimir Putin, Dumei de Stat și Consiliului Federației cu propunerea de a nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului din Republica Moldova, dacă Comisia Electorală Centrală nu va mări numărul de secții de votare din Rusia.

Totodată, în cadrul protestului, Klimenko a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, din partea Congresului Comunităților Ruse din Moldova, cu solicitarea de a mări numărul secțiilor de votare din Rusia.

***

Precizăm că CEC a aprobat constituirea a cinci secții de votare în Rusia pentru scrutinul prezidențial și referendumul constituțional, mai puține decât pentru alegerile parlamentare anticipate din 2021, atunci când au fost deschise 17. Iar recent, Ministerul Afacerilor Externe recomandat autorității electorale să deschidă doar două secții de votare în Rusia, ambele în incinta ambasadei Republicii Moldova. MAE a argumentat că, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, declanșat de autoritățile ruse, Serviciul de Informații și Securitate a stabilit că va putea asigura securitatea funcționarilor electorali și alegătorilor doar pe teritoriul misiunii diplomatice.

CEC examinează propunerea și urmează să ia o decizie cu privire la aceasta.

Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE se vor desfășura în data de 20 octombrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Majorările salariale din septembrie depind de reforma fiscală? Gavriliță: „În forma actuală, legea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că autoritățile întreprind toate măsurile pentru ca legea salarizării să intre în vigoare din septembrie, însă aceasta poate fi promovată doar dacă există surse de finanțare. Potrivit oficialului, în bugetul de stat, în prezent, nu există bani pentru aceste majorări, dar acestea pot avea loc „în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală”, care se află în consultări. În contextul reformei fiscale, ministrul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și pe parcursul lunii septembrie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 26 iunie a emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat dacă își menține poziția exprimată anterior, potrivit căreia modificările la legea salarizării, aflate în consultări publice, ar putea intra în vigoare în septembrie. „Da, facem tot posibilul ca să reușim, dar este și cealaltă parte. (…) Noi putem promova această lege doar dacă avem și surse de finanțare”, a răspuns oficialul.

Întrebat dacă în bugetul de stat există bani pentru ca majorările să intre în vigoare de la 1 septembrie, ministrul a răspuns: „Nu. În forma care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit. (…) Doar în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală, care de fapt ne aduce mai multă ordine în colectări”.

La întrebarea când trebuie să fie adoptată politica fiscală ca să existe aceste majorări, oficialul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie”. „Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat… pentru că și acea politică (nota red. fiscală) este în consultări. (…) Dacă în politica fiscală fiecare crede că trebuie să plătească mai puțin, acolo (nota red. în reforma sistemului de salarizare) toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult. Și cam asta este ecuația cu care lucrăm”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, „o bună parte” din reforma fiscală pentru 2027 este determinată de necesitatea de a finanța noua lege a salarizării. „Cel puțin unul din angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, a adăugat el.

Întrebat dacă mai întâi a fost elaborată legea salarizării și abia apoi au fost căutate sursele de finanțare prin reforma fiscală, ministrul a declarat: „Cred că am putea spune, pentru că legea salarizării este una complexă și la care s-a lucrat câțiva ani. (…) Am venit eu cumva pe ultima sută de metri, dar la ea s-a lucrat câțiva ani”.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat și proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: