Descoperă lumea jurnalismului audio și video cu multiple oportunități

Școala de Jurnalism din Moldova oferă două programe de studii în Jurnalism Audio și Jurnalism Video cu o abordare practică, care îți oferă oportunități excelente de a-ți descoperi creativitatea și de a te conecta cu profesioniști din industrie.

Pentru cine este acest program:
Pentru a fi eligibil/eligibilă în cadrul programelor de studii, este necesar să ai vârsta minimă de 18 ani și diplomă de bacalaureat.
Programul este potrivit pentru tine dacă ai interes și curiozitate pentru tot ce înseamnă jurnalism, radio, podcasting, știri și alte direcții din mass-media.

Pot aplica atât persoanele cu experiență în jurnalism pentru actualizarea cunoștințelor, cât și cei care sunt la început de cale sau activează în altă industrie și doresc să se reprofileze în domeniul jurnalismului.

Studiile încep pe 11 septembrie 2023 și durează șase luni.
Accesează link-ul pentru detalii și înscriere: https://admitere.scoaladejurnalism.md

Oferta de studii cuprinde 18 cursuri, dintre care opt sunt comune. Acestea sunt:

– Știrea și reporteria, cu Corneliu Rusnac, redactor-șef Radio Chișinău;
– Interviul. Tehnici de intervievare, cu Mihaela Gherasim, comunicatoare USAID;
– Etică și diversitate, cu Nadine Gogu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent;
– Limba română, cu Cristina Leva, ofițer de proiect DW Akademie în Moldova;
– Dicția, cu Maricica Munteanu, prezentatoare de știri la Radio Vocea Basarabiei;
– Știrea și redactarea știrilor, cu Corneliu Rusnac, redactor-șef Radio Chișinău;
– Dreptul mass-media, cu Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent;

Știrea falsă, fact-checking, propaganda și dezinformarea, cu Lilia Zaharia, directoare executivă Transparency International.

Jurnalism Audio:
La cursurile din cadrul programului de Jurnalism Audio vei învăța cum să creezi conținut memorabil cu ajutorul sunetelor, cum să realizezi un podcast și să atragi audiențe cu povești captivante. Pe lângă cele opt cursuri de bază a ofertei de studii a ȘJM, vei avea oportunitatea să studiezi:

– Înregistrarea și editarea audio, cu Sergiu Tudos, inginer sunet la Radio Europa Liberă;
– Jurnalism radio, cu Liliana Barbăroșie, comunicatoare la Banca Națională a Moldovei, fostă jurnalistă la Radio Europa Liberă;
– Documentarul radio, cu Liliana Nicolae, jurnalistă Radio Europa FM București;
– Inițiere în Podcasting, cu Mariana Țîbulac, autoarea podcastului «Depășim prejudecăți»;
– Storytelling audio — cu Liliana Barbăroșie, comunicatoare la Banca Națională a Moldovei, fostă jurnalistă la Radio Europa Liberă.

Jurnalism Video:

Cei care se înscriu în programul de Jurnalism Video vor avea oportunitatea unică de a învăța arta producției video și de a-și pune bazele în storytellingul vizual.

Studenții înscriși la acest program vor urma cursurile de bază în jurnalism și următoarele cinci cursuri specializate pentru jurnalism video:

– Inițiere în fotografie, cu Radu Balan, fondatorul Identic Studio, Nicolae Pojoga, fotojurnalist;
– Jurnalism mobil (MOJO), cu Liuba Șevciuc, co-fondatoarea CuSENS;
– Filmare și editare video cu Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, jurnaliști TV8, autorii filmului «Drumul războiului»;
– Jurnalism TV, cu Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România;
– Storytelling video, cu Sorina Obreja, fondatoarea TeVezi.

Metoda de predare-învățare la Școala de Jurnalism este de preferință experiențială (learning by doing), cu accent pe implementarea imediată a teoriei în practică.

Bonusuri și oportunități pentru absolvenții Școlii de Jurnalism:
— bursă pentru realizarea unui Internship în România;
— participare gratuită la cluburi de presă și cluburi de discuție cu experți din industria mass-media;
— participare gratuită la workshop-uri;
— participare gratuită la alte cursuri de formare în jurnalism organizate de Școală.

Înscrie-te acum și fii parte din viitorul media!
https://admitere.scoaladejurnalism.md

Școala de Jurnalism din Moldova este o organizație non-profit din Republica Moldova și este orientată spre instruiri în domeniul mass-media.

Programele de studii în domeniul jurnalismului audio și video ale Școlii de Jurnalism sunt susținute de USAID, Ambasada SUA în Republica Moldova, Ambasada Suediei în Republica Moldova, Internews Moldova, UKaid.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Valeriu Cojocaru, condamnat în dosarul angajărilor fictive, cere azil politic în Germania: „Pentru a fi protejat”

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, care a fost condamnat la 3 ani de închisoare, susține că se află în Germania. El a anunțat că a cerut azil politic în această țară pentru că, în opinia sa, sentința pronunțată în privința sa ar fi o decizie politică. Afirmațiile au fost făcute într-un mesaj pe Facebook publicat pe 23 ianuarie.

Nu mă ascund, la moment mă aflu în Uniunea Europeană, dar mai exact în Germania, acum în orașul Berlin”, a declarat Valeriu Cojocaru.

El a spus că este domiciliat și are loc de muncă permanent în Germania, iar autoritățile acestei țări cunosc locul său de muncă și domiciliu.

La data de 21.01.2026, am inițiat procedura și am aplicat la Azil Politic în Germania, în scop de protecție, pentru a fi protejat de instituțiile statului german împotriva fărădelegilor, răzbunării și persecutării cu dosare false și puternic politizate de către organele de drept din Moldova”, a menționat acesta.

Cojocaru susține că condamnarea sa ar fi o „răzbunare” din partea actualei guvernări de la Chișinău pentru că, în perioada 2016-2019, când activa în calitate de șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, ar fi „documentat și curmat” tentative de preluare a puterii în stat „prin proteste violente” de către oficialii care conduc astăzi Republica Moldova. Acesta a precizat că a contestat sentința la instanța de apel.

Totodată, Cojocaru a criticat decizia privind anunțarea sa în căutare internațională. „Nu înțeleg de ce să anunți în căutare un om care a ieșit legal de pe teritoriul țării, cu permisiunea instanței de judecată, a contestat decizia ilegală de condamnare și iese public zilnic video și arată și explică locul aflarii sale?”, a spus acesta.

Amintim că, pe 19 ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a condamnat la câte 3 ani de închisoare pe Valeriu Cojocaru, președintele FEA, Dorin Damir, și fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, care este și fost ministru al Apărării, în dosarul angajărilor fictive la Ministerul Afacerilor Interne.

Faptele din cauza penală își au originea în luna iunie a anului 2017, atunci când șeful din acea perioadă al IGP, Alexandru Pînzari, și șeful din acea perioadă al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, l-au angajat pe Damir formal și ilegal în Secția nr.1 „K” a Direcției nr. 5 a INI, care era o unitate specială a MAI.

În perioada de timp cuprinsă între iulie 2017 – septembrie 2019, președintele asociației FEA, fără a exercita în fapt nicio activitate în cadrul Direcției nr. 5 a INI, a încasat sume necuvenite de bani. Potrivit procurorilor, suma prejudiciului bugetului de stat constituie 170.294,75 lei. Mai mult, peste doar două luni de la angajare, i-a fost acordat înainte de termen gradul special – „inspector-principal”, iar în februarie 2019 (prin aceleași metode ilegale) i-a fost acordat gradul special de „comisar”.

Totodată, fără a exercita activități polițienești, lui Damir i-au fost acordate un șir de distincții departamentale, precum: premiu bănesc, grade înainte de termen, inclusiv distincțiile – Crucea „Meritul polițienesc clasa II”, Medalia „Pentru merite în combaterea criminalității clasa II” și altele.

Instanța a pronunțat sentința în lipsa celor trei inculpați.

Dorin Damir a fost reținut de poliție la scurt timp după pronunțarea deciziei judecătorești. Iar Valeriu Cojocaru a publicat pe 20 ianuarie un mesaj pe Facebook, în care menționa că nu se eschivează de justiție și că nu ar fi fost citat să se prezinte în instanță pentru pronunțarea sentinței. La acel moment, el susținea că s-ar afla în localitatea Nagylac, Ungaria.

Pe 23 ianuarie, Inspectoratul General al Poliției a comunicat pentru ZdG că pe numele lui Cojocaru și Pînzari au fost deschise dosare de căutare. Totodată, autoritățile au remis materialele pentru căutare internațională în adresa Biroului central Interpol din Lion.

screenshot

Un tânăr, împușcat în curtea unui bloc din Chișinău. Principalul suspect ar fi fugit în regiunea transnistreană (VIDEO/FOTO)

Un tânăr în vârstă de 26 de ani a fost împușcat în curtea unui bloc de locuit din Chișinău de persoane necunoscute. Victima a fost spitalizată. Oamenii legii au reținut doi suspecți, însă principalul bănuit ar fi reușit să fugă în regiunea transnistreană. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat din 24 ianuarie.

Potrivit IGP, incidentul a avut loc în data de 22 ianuarie.

Poliția a fost sesizată despre tragerea unor focuri de armă în curtea unui bloc de pe bd. Dacia din capitalǎ. La fața locului s-a stabilit că un tânăr de 26 de ani a fost rănit prin împușcare de către persoane necunoscute, fiind transportat la spital.

Ulterior, polițiștii au demarat măsuri speciale de identificare și reținere a presupușilor făptași.

Doi complici au fost reținuți imediat, însă, în urma difuzării premature a unor informații în spațiul public, chiar în momentul în care erau întreprinse acțiuni operative de percheziții și reținere a principalului suspect, acesta s-a eschivat în stânga Nistrului”, a menționat IGP.


IGP a publicat și imagini cu suspectul care s-ar fi ascuns în stânga Nistrului.

Bărbatul are 28 de ani și, conform IGP, există indicii că ar putea avea o armă de foc asupra sa.

IGP a solicitat ajutor pentru identificarea bărbatului și a îndemnat cetățenii ca, în cazul deținerii unor informații relevante, să informeze de urgență Serviciul 112 sau cea mai apropiată subdiviziune de poliție și să nu întreprindă acțiuni directe de intervenție.

Confidențialitatea surselor și a informațiilor furnizate este garantată de oamenii legii”, a subliniat instituția.

Precizăm că, pe 23 ianuarie, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a publicat pe Facebook un videoclip în care a vorbit despre acest caz.

Telegram/ДСНС України

Armata rusă a atacat Kievul și Harkovul: sunt morți și zeci de răniți (VIDEO)

Armata rusă a atacat cu drone orașele ucrainene Kiev și Harkov, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie. În urma bombardamentelor, o persoană a fost omorâtă, iar cel puțin 23 au fost rănite.

Primarul Harkovului, Igor Terehov, a comunicat că atacul asupra orașului a durat circa două ore și jumătate. Loviturile au vizat blocuri de locuit și case particulare, un cămin care adăpostea persoane strămutate, iar o spitalizare și o maternitate au fost de asemenea afectate.

Cel puțin 19 persoane au fost rănite în urma bombardamentelor.

Drone rusești au atacat și capitala Ucrainei, Kiev.

Primarul orașului, Vitalii Kliciko, a declarat că în districtele Dniprovskii și Goloseevskii au izbucnit incendii din cauza unor resturi de dronă căzute. Iar pe malul stâng al capitalei au avut loc întreruperi în furnizarea căldurii și apei.

În urma loviturilor, o persoană a fost ucisă, iar încă patru au suferit răni.

Facebook/Democrația Acasă

Tânăr apatrid, născut în Moldova, nevoit să treacă printr-o procedură birocratică pentru a obține cetățenia. Costiuc: „Lege stupidă”

Un tânăr apatrid din Republica Moldova, în vârstă de 20 de ani, care dorește să obțină cetățenia moldovenească, se confruntă cu proces birocratic complex, impus de noua Lege a cetățeniei. Acesta va trebui să urmeze o procedură care implică, între altele, depunerea unui set de documente și susținerea examenului de cunoaștere a limbii române și prevederilor Constituției. Cazul a fost făcut public de deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei.

Costiuc a publicat un video în care a prezentat cazul tânărului, care nu a fost documentat de părinți până acum. Tânărul, care s-a născut în Republica Moldova și cunoaște limba română, are doar certificat de naștere și un livret militar.

Parlamentarul l-a însoțit la Agenția Servicii Publice, unde o angajată i-a explicat tânărului procedura necesară pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova. Astfel, acesta trebuie să scrie o autobiografie, să prezinte prezinte cazierul juridic și actele părinților și să susțină examenul de cunoașterea limbii române și prevederilor Constituției. Ulterior, acesta va trebui să se programeze la unul dintre Centrele multifuncționale din Chișinău pentru prestarea serviciilor în materie de cetățenie și în circa un an ar urma să o obțină.

Până la 18 ani, dacă părinții veneau să documenteze copilul, nu avea să fie niciun impediment. El automat se socoate cetățean al Republicii Moldova dintr-un părinte cetățean al Republicii Moldova, până la 18 ani. Asta este stipulat în legea precedentă a cetățeniei și în legea prezentă care a intrat în vigoare. Dacă după 18 ani copilul nu a fost documentat, nu i s-a determinat cetățenia, atunci deja iată conform legii noi. Fix așa a fost și precedenta”, a precizat funcționara ASP.

Vasile Costiuc a criticat actuala Lege a cetățeniei și a anunțat că fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă” va propune amendamente la aceasta.

Noi o să venim, la rândul nostru, cu modificările necesare la această lege stupidă. Ca toți care sunt născuți aici, indiferent că au trecut de 18 ani, să poată să-și ia cetățenia fără procedurile acestea birocratice”, a spus parlamentarul.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – aici).

NM Espresso: ambasadorii UE și al Rusiei au vizitat Găgăuzia, „Gazprom” vrea să-l demită pe șeful Moldovagaz, Dodon și Usatîi merg cu Maia Sandu la Strasbourg

„Gazprom” și Moldovagaz

Membrii Consiliului de supraveghere al Moldovagaz din partea „Gazprom” au propus eliberarea din funcție a directorului interimar al companiei, Vadim Ceban. Însă membrii consiliului din partea Moldovei nu au susținut această propunere. Ministerul Energiei a amintit că astfel de decizii țin de competența acționarului moldovean.

Ambasadorii UE și Rusiei în Găgăuzia

Vineri, la Comrat au sosit simultan ambasadoarea UE în Moldova, Iwona Piorko, și ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov. Vizita Iwonei Piorko a fost anunțată din timp, iar despre venirea lui Ozerov s-a aflat din canale de Telegram asociate cu Ilan Șor.

Piorko a discutat cu autoritățile locale despre dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor comunale, iar Ozerov s-a întâlnit cu membrii Comitetului Executiv al Găgăuziei, declarând că deplasarea are „în primul rând un scop cultural”.

Între timp, ministrul de Externe Mihai Popșoi, comentând propunerile de a-l expulza pe ambasadorul Ozerov din țară în legătură cu căderea unei drone cu explozibil în satul Crocmaz, a spus că acest lucru nu va rezolva problema. În plus, potrivit lui, Moscova ar putea lua măsuri de răspuns care „se vor reflecta negativ asupra economiei” și asupra cetățenilor moldoveni din Rusia.

Nicușor Dan despre unire

Bucureștiul este gata să discute despre unirea cu Moldova doar cu sprijinul majorității cetățenilor moldoveni, dar „în prezent acest sprijin nu există”, a declarat președintele României, Nicușor Dan. El a adăugat că cetățenii Moldovei susțin integrarea în UE, iar România sprijină această alegere ca „frate mai mare”, cu „o cultură și o istorie comune”.

APCE și delegația Moldovei

La sesiunea APCE, care va avea loc săptămâna viitoare, Moldova va fi reprezentată de Președinta Maia Sandu, de ministrul de Externe Popșoi și de delegația parlamentară, din care fac parte deputați PAS, precum și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și liderul socialiștilor, Igor Dodon.

Participanții vor discuta amenințările la adresa securității internaționale, inclusiv războiul din Ucraina, situația din jurul Groenlandei și acțiunile administrației SUA împotriva Venezuelei.

Moldova și UE: amenzi

În Moldova se discută modificarea Codului contravențional, pentru ca poliția să poată amenda șoferii străini pentru încălcările înregistrate de camere și radare. Despre cum noile reguli vor afecta șoferii și când vor intra acestea în vigoare citiți în materialul „În Moldova șoferii vor fi amendați ca în Europa”.

Transferurile diasporei

În 2025, diaspora moldovenească a devenit mai activă în trimiterea banilor acasă: oficial, prin bănci, în Moldova au ajuns 1,66 miliarde de dolari, cu 3% mai mult decât în anul precedent. În același timp, potrivit estimărilor experților, volumul total al banilor trimiși de migranții moldoveni, inclusiv prin canale neoficiale, este de două ori mai mare. Transferurile diasporei generează circa 13% din veniturile bugetului de stat.

Drepturile omului: proiect NM

NM continuă proiectul comun cu „Ambasada Drepturilor Omului”, dedicat diversității și coeziunii sociale în Moldova. În noul material, expertul internațional în drepturile omului, Veaceslav Balan, explică ce este demnitatea umană și de ce tocmai aceasta stă la baza întregului sistem al drepturilor omului.

Pe scurt

Uniunea Europeană a alocat Moldovei 500 de mii de euro pentru dezvoltarea unor programe extrașcolare moderne, care vor include circa 2,5 mii de copii, în special din mediul rural și din familii vulnerabile.

Partidul de guvernare PAS pregătește amendamente la legislație, care ar trebui să prevină fuga în Transnistria a persoanelor condamnate, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

El i-a criticat, de asemenea, pe deputații PAS pentru corespondența în chat-uri în timpul ședinței Parlamentului și pe consilierii municipali PAS, observați pe Temu în timpul ședinței Consiliului municipal.

Iar ambasadorul Moldovei în SUA, Vlad Kulminski, a spus că în acest an ambasada „se va concentra pe consolidarea parteneriatului strategic cu Washingtonul și pe extinderea sprijinului pentru cetățenii Moldovei care trăiesc în SUA”.

Moldova a solicitat Interpolului să-i dea în urmărire internațională pe foștii polițiști Alexandr Pînzari și Valeriu Cojocaru, condamnați în lipsă pentru abuz de serviciu.

„Eurovision” și Moldova

În 2026, după o scurtă pauză, Moldova revine la concursul „Eurovision”. Ce s-a schimbat cât nu am fost acolo și la ce fel de „Eurovision” ne întoarcem – în materialul „Arma secretă Satoshi”.

Și despre vreme

În acest weekend, în Moldova se așteaptă ninsori slabe și polei. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic, noaptea temperatura va coborî până la -8°C, iar ziua va urca până la +1°C. Meteorologii au avertizat, de asemenea, despre ceață și polei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: