Descoperă lumea jurnalismului audio și video cu multiple oportunități

Școala de Jurnalism din Moldova oferă două programe de studii în Jurnalism Audio și Jurnalism Video cu o abordare practică, care îți oferă oportunități excelente de a-ți descoperi creativitatea și de a te conecta cu profesioniști din industrie.

Pentru cine este acest program:
Pentru a fi eligibil/eligibilă în cadrul programelor de studii, este necesar să ai vârsta minimă de 18 ani și diplomă de bacalaureat.
Programul este potrivit pentru tine dacă ai interes și curiozitate pentru tot ce înseamnă jurnalism, radio, podcasting, știri și alte direcții din mass-media.

Pot aplica atât persoanele cu experiență în jurnalism pentru actualizarea cunoștințelor, cât și cei care sunt la început de cale sau activează în altă industrie și doresc să se reprofileze în domeniul jurnalismului.

Studiile încep pe 11 septembrie 2023 și durează șase luni.
Accesează link-ul pentru detalii și înscriere: https://admitere.scoaladejurnalism.md

Oferta de studii cuprinde 18 cursuri, dintre care opt sunt comune. Acestea sunt:

– Știrea și reporteria, cu Corneliu Rusnac, redactor-șef Radio Chișinău;
– Interviul. Tehnici de intervievare, cu Mihaela Gherasim, comunicatoare USAID;
– Etică și diversitate, cu Nadine Gogu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent;
– Limba română, cu Cristina Leva, ofițer de proiect DW Akademie în Moldova;
– Dicția, cu Maricica Munteanu, prezentatoare de știri la Radio Vocea Basarabiei;
– Știrea și redactarea știrilor, cu Corneliu Rusnac, redactor-șef Radio Chișinău;
– Dreptul mass-media, cu Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent;

Știrea falsă, fact-checking, propaganda și dezinformarea, cu Lilia Zaharia, directoare executivă Transparency International.

Jurnalism Audio:
La cursurile din cadrul programului de Jurnalism Audio vei învăța cum să creezi conținut memorabil cu ajutorul sunetelor, cum să realizezi un podcast și să atragi audiențe cu povești captivante. Pe lângă cele opt cursuri de bază a ofertei de studii a ȘJM, vei avea oportunitatea să studiezi:

– Înregistrarea și editarea audio, cu Sergiu Tudos, inginer sunet la Radio Europa Liberă;
– Jurnalism radio, cu Liliana Barbăroșie, comunicatoare la Banca Națională a Moldovei, fostă jurnalistă la Radio Europa Liberă;
– Documentarul radio, cu Liliana Nicolae, jurnalistă Radio Europa FM București;
– Inițiere în Podcasting, cu Mariana Țîbulac, autoarea podcastului «Depășim prejudecăți»;
– Storytelling audio — cu Liliana Barbăroșie, comunicatoare la Banca Națională a Moldovei, fostă jurnalistă la Radio Europa Liberă.

Jurnalism Video:

Cei care se înscriu în programul de Jurnalism Video vor avea oportunitatea unică de a învăța arta producției video și de a-și pune bazele în storytellingul vizual.

Studenții înscriși la acest program vor urma cursurile de bază în jurnalism și următoarele cinci cursuri specializate pentru jurnalism video:

– Inițiere în fotografie, cu Radu Balan, fondatorul Identic Studio, Nicolae Pojoga, fotojurnalist;
– Jurnalism mobil (MOJO), cu Liuba Șevciuc, co-fondatoarea CuSENS;
– Filmare și editare video cu Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, jurnaliști TV8, autorii filmului «Drumul războiului»;
– Jurnalism TV, cu Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România;
– Storytelling video, cu Sorina Obreja, fondatoarea TeVezi.

Metoda de predare-învățare la Școala de Jurnalism este de preferință experiențială (learning by doing), cu accent pe implementarea imediată a teoriei în practică.

Bonusuri și oportunități pentru absolvenții Școlii de Jurnalism:
— bursă pentru realizarea unui Internship în România;
— participare gratuită la cluburi de presă și cluburi de discuție cu experți din industria mass-media;
— participare gratuită la workshop-uri;
— participare gratuită la alte cursuri de formare în jurnalism organizate de Școală.

Înscrie-te acum și fii parte din viitorul media!
https://admitere.scoaladejurnalism.md

Școala de Jurnalism din Moldova este o organizație non-profit din Republica Moldova și este orientată spre instruiri în domeniul mass-media.

Programele de studii în domeniul jurnalismului audio și video ale Școlii de Jurnalism sunt susținute de USAID, Ambasada SUA în Republica Moldova, Ambasada Suediei în Republica Moldova, Internews Moldova, UKaid.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Sper să primesc o hotărâre corectă”. Stamate după prima ședință de judecată cu PAS. Reacția formațiunii

Ex-deputata PAS, Olesea Stamate a participat astăzi la prima ședință a procesului pe care l-a intentat împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), contestând decizia de excludere din formațiune pe care o consideră ilegală. Ea a subliniat că absența reprezentanților PAS la instanță arată contradicția între acuzațiile partidului la adresa avocaților și propria lipsă de participare la proces. Stamate a adăugat că speră ca instanța să emită o hotărâre corectă, bazată strict pe lege.

„Nu a fost o surpriză pentru mine că reprezentantul PAS nici măcar nu s-a prezentat la ședința de judecată. Tot liderii PAS sunt cei care acuză avocații că folosesc diverse tertipuri pentru a tergiversa examinarea cauzelor, dar iată că tot ei sunt cei care nu se prezintă la procese. Sper ca la următoarea să avem și decizia instanței și să primesc o hotărâre corectă”, a declarat Stamate.

Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a PAS, Aurica Jardan, a precizat că orice membru a formațiunii care va încălca valorile formațiunii, va fi exclus.

„PAS va exclude din rândul său orice membru asupra căruia planează suspiciuni rezonabile de lipsă de integritate și încălcare a valorilor partidului, iar responsabilitatea pentru aceasta o are în fața electoratului, nu a justiției”, a spus reprezentanta formațiunii.

Amintim că Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate în luna aprilie, în urma unor controverse legate de modificările legislative care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la detenție pe viață. Decizia a fost luată astăzi de Biroul Permanent Național al PAS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Opt deputați noi PAS în Parlament. Cine sunt și ce averi au declarat

Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat act de vacanța a opt mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atribuite Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și va propune Curții Constituționale validarea mandatelor candidaților supleanți. Printre noii aleși se numără foști funcționari, jurnaliști și profesioniști din administrație, cu venituri declarate pentru 2024 ce variază între 330 de mii și peste 2 milioane de lei. Dintre ei, 4 sunt milionari în lei moldovenești, potrivit declarațiilor de avere.


Este vorba despre:

  • Igor Talmazan, fost șef al Serviciului Vamal. Potrivit declarației de avere pentru 2024, acesta a ridicat venituri în valoare de peste 500 de mii de lei. Cele mai mari sume le-a câștigat ca secretar general al Parlamentului, ridicând peste 227 de mii de lei, și ca șef al Serviciului Vamal, obținând peste 272 de mii de lei. În declarația de avere nu sunt notate alte câștiguri din activități didactice, științifice sau de creație și nici achiziții noi de bunuri mobile sau imobile.
  • Angela Munteanu-Pojoga, jurnalistă de profesie a declarat o avere de peste 2 milioane 364 de lei. Cea mai mare parte a veniturilor provine dintr-o donație de 35.883 de dolari (aproximativ 717.000 de lei) de la o companie. Alte sume semnificative includ vânzarea unui apartament pentru 31.500 de dolari (circa 630.000 de lei), salariul ca deputată în Parlament, care depășește 227.000 de lei, și salariul de la ANTA, de 340.000 de lei. De asemenea, a primit compensații neimpozabile de la Parlament în valoare de 156.000 de lei și a vândut o motocicletă pentru aproximativ 130.000 de lei, etc.
  • Veronica Cupcea, primara satului Sărătenii Vechi din Criuleni, a raportat venituri totale de 330 de mii de lei. Aceasta a declarat un venit salarial de 230 de mii de lei de la Primăria Sărătenii Vechi și remitențe în valoare de 5 000 de euro din Germania pentru anul 2024.
  • Veronica Briceag, economistă de profesie, a raportat pentru anul 2024 venituri totale de aproximativ 694.281 de lei. Acestea provin din salarii, indemnizații și alocații pentru copil. Cele mai substanțiale venituri au fost obținute de la Parlamentul Republicii Moldova, incluzând salarii și indemnizații neimpozabile, însumând 234.280 de lei. Alte surse semnificative au fost vânzarea unui automobil, aducând 120.000 de lei, și o asociație de proprietari în condominium, cu 93.600 de lei. De asemenea, deputata a obținut venituri de 69.867 lei de la Ministerul Mediului și 12.000 lei de la CMC Chișinău, etc.
  • Liliana Grosu, psiholog de profesie, a declarat venituri totale de aproape un million 94 de de mii de lei în 2024. Sumele provin din salarii, onorarii, dobânzi și compensații pentru activitățile sale de serviciu. Cel mai mult a câștigat de la Parlamentul Republicii Moldova, unde a obținut, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor de protocol, promovare și transport, 281 710 lei, la care se adaugă salariul în cadrul Parlamentului, de 229 753,06 lei. Alte venituri provin dintr-un salariu de la o bancă, de 223 297,69 lei, și de la Centrul de informare și documentare privind drepturile copilului, totalizând 181 276,84 lei, etc.
  • Alexandr Trubca, specialist în administrație publică, a declarat venituri totale de peste 2,19 milioane de lei în 2024, provenite din salarii, donații, vânzări, indemnizații și alocații pentru copii. Cele mai importante câștiguri au rezultat din donații și cumetrii, însumând 1.272.000 de lei (aproximativ 48.000 euro și 15.600 euro). De asemenea, din transport și compensații de la Parlament, a obținut 282.120 lei, și din salariul său de la Parlament, 232.654 lei. Alte surse de venit includ salariul de la Moldtelecom, care s-a ridicat la 11.162 lei, vânzarea unui automobil, din care a încasat 250.000 lei, plus dividende și vânzarea de acțiuni, totalizând 12.220 lei, etc.
  • Gheorghe Ichim, jurist de profesie, a declarat venituri totale de peste 1 milion de lei în 2024, provenite din salarii, indemnizații, vânzări, dobânzi și alocații. Mai mari venituri au fost obținute din Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv salariul – 228 378 lei, indemnizațiile pentru transport și cheltuieli de protocol și promovare – 262 000 lei, precum și compensarea pentru închirierea spațiului locativ – 120 000 lei. Alte venituri provin de la compania dentară unde este angajat, salariul fiind de 60 000 lei, din vânzarea autoturismului, care i-a adus 300 000 lei, dobânzile însumând 2 347 lei, ajutorul material de 20 000 lei, etc.
  • Valeriu Carțîn, primarul comunei Mașcauți și profesor în raionul Criuleni, a declarat venituri totale de 596.390 lei pentru anul 2024. Aceste sume provin din salariile primite și pensie. Veniturile din funcția de primar s-au ridicat la 253.617 lei, iar cele în calitate de profesor la Gimnaziul „Ion Sârbu” din Mașcauți au adus 202.513 lei, etc.

Șase dintre aceștia – Igor Talmazan, Angela Munteanu-Pojoga, Veronica Briceag, Liliana Grosu, Alexandr Trubca și Gheorghe Ichim – au mai deținut mandate de deputat din partea PAS și în componența fostului Parlament.

Precizăm că mandatele acestor deputați devin vacante după ce Parlamentul a luat act, la 31 octombrie, de demisia mai multor deputați PAS. Cinci dintre aceștia au renunțat la funcție pentru a se alătura noului Cabinet condus de premierul Alexandru Munteanu: Vladimir Bolea, Mihail Popșoi, Dan Perciun, Ludmila Catlabuga și Emil Ceban.

De asemenea, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus mandatele după ce au anunțat retragerea din viața politică, iar Nicolae Popescu a renunțat la funcția de deputat pentru a prelua rolul de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Tot în cadrul aceleiași ședințe, CEC a acreditat 12 observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX pentru monitorizarea alegerilor locale noi din 16 noiembrie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei / NewsMaker

Colier cu diamante cu valoarea 1 leu. Guțul nu a putut justifica peste 1,2 mln lei

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat o avere cu caracter nejustificat în cazul Evgheniei Guțul, bașcana UTA Găgăuzia, și membri ai familiei sale, în valoare de 1.249.679 lei. Instituția a decis să transmită constatarea în instanță în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

Pe 5 noiembrie, Autoritatea Națională de Integritate a emis un act de constatare vizând-o pe Evghenia Guțul. Instituția a constatat „diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de 1.249.679 lei, diferență ce a fost constatată între averea dobândită și veniturile obținute și cheltuielile realizate pe parcursul anilor 2024 și 2025 de către Evghenia Guțul, bașcan al UTA Găgăuzia, și membrii familiei sale”.

Autoritatea a precizat că s-a declarat „drept venit donații exorbitante”, totodată a menționat că „nu se poate stabili identitatea donatorilor, data donațiilor și disponibilitatea financiară a acestora de a oferi asemenea donații”. Potrivit ANI, în declarația de avere și interese personale pentru anul fiscal 2024, Evghenia Guțul a declarat deținerea unui colier cu diamante dobândit în anul 2024, fiind beneficiar efectiv al acestuia. „La rubrica „valoarea bunului” aceasta a indicat suma de 1 leu, la rubrica „valoarea de piață” suma de 1 leu, iar la „titularul bunului” a indicat datele de identitate a surorii sale”, a adăugat Autoritatea.

„Referitor la anii fiscali 2023, 2024 și 2025, în ceia ce privește alimentarea contului bancar de către soțul meu XXXXX, menționez că toate depunerile din această perioadă abia depășesc suma de 100000 lei, sumă care nu depășește 20 salarii medii lunare pe economie. Sursele acestor mijloace financiare provin din economiile noastre personale realizate anterior, donațiile rudelor apropiate, cadourile primite la evenimentele de familie, precum și alte venituri declarate în declarațiile financiare”, a declarat în apărare Guțul.

NM by mihaelaconovali25

Autoritatea a decis să transmită actul în instanța de judecată competentă „spre examinare, în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate”. Autoritatea Națională de Integritate a precizat că „în termen de cel mult 5 zile din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv” va fi sesizată „conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a Evgheniei Guțul, în vederea încetării mandatului de bașcan al UTA Găgăuzia”.

„Totodată, după rămânerea definitivă a Actului de constatare, persoana supusă controlului va fi decăzută din dreptul de a exercita orice funcție menționată la art. 3 alin. (1) din Legea 133/2016 pentru o perioadă de 3 ani, conform prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, fiind înscrisă în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa funcții prevăzute de Legea nr. 133/2016”, a adăugat instituția. Articolul menționat vizează inclusiv persoanele care dețin funcții de demnitate publică.

Potrivit instituției, Evghenia Guțul are dreptul să conteste actul de constatare în termen de 30 de zile, la Curtea de Apel Chișinău.

***

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Sentința a fost pronunțată pe 5 august de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore). Ea pledează nevinovată și susține că decizia instanței a fost motivată politic – acuzații respinse de guvernare.

În octombrie curent, Curtea de Apel a respins toate solicitările înaintate de avocații bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, inclusiv cea privind eliberarea acesteia din arest.

VIDEO Munteanu „va supraviețui” cu 20000 de lei/ Medici cu diplome fake?/ Descinderi la finul lui Plahotniuc

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— „O să supraviețuiesc”: Munteanu, despre salariul de 20 000 de lei
— Dorin Damir și Octavian Orheianu, vizați de percheziții
— Munteanu: Euforia a durat puțin, trebuie să lucrăm și mai mult
— Numiri la Guvern: Serviciul Vamal are un nou șef
— Subsolul unui bloc de la Ciocana, inundat cu apă de canalizare de două luni

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

Reuters

Reacția Chișinăului la proiectul Tiraspolului privind „cetățenia” automată pentru copii

„Locuitorii din regiunea transnistreană sunt foarte pragmatici și înțeleg perfect oportunitățile oferite de deținerea cetățeniei Republicii Moldova”. Aceasta este reacția Biroului pentru politici de reintegrare la proiectul legislativului nerecunoscut de la Tiraspol privind „cetățenia” automată pentru copii.

Solicitați de NewsMaker pentru o reacție în contextul deciziei de la Tiraspol, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au declarat că „locuitorii din regiunea transnistreană sunt foarte pragmatici și înțeleg perfect oportunitățile oferite de deținerea cetățeniei Republicii Moldova”.

„Constatăm că pe teren se atestă nu doar documentarea masivă cu acte de model național, dar și sprijinul tot mai mare al populației din raioanele de est ale țării pentru politicile de reintegrare a țării. Legislația în vigoare prevede că în condițiile legal stabilite copiii născuți pe teritoriul Republicii Moldova, la data nașterii, dobândesc cetățenia Republicii Moldova, recunoscută de comunitatea internațională, situație valabilă și pentru copiii din regiunea transnistreană a țării”, a mai declarat Biroul.

Amintim că legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a adoptat modificări la „legea cetățeniei”, prin care copiii născuți pe teritoriul regiunii „devin automat cetățeni” ai regiunii nerecunoscute. Până acum, părinții trebuiau să depună o cerere în acest sens. Modificările vizează și copiii născuți în afara regiunii, dar în cazul cărora „unul dintre părinți are cetățenie transnistreană”. Potrivit organului nerecunoscut, „modificările la lege vor intra în vigoare” după semnătura lui Vadim Krasnoselski, liderul de facto al regiunii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: