Școala de Jurnalism din Moldova oferă două programe de studii în Jurnalism Audio și Jurnalism Video cu o abordare practică, care îți oferă oportunități excelente de a-ți descoperi creativitatea și de a te conecta cu profesioniști din industrie.
Pentru cine este acest program:
Pentru a fi eligibil/eligibilă în cadrul programelor de studii, este necesar să ai vârsta minimă de 18 ani și diplomă de bacalaureat.
Programul este potrivit pentru tine dacă ai interes și curiozitate pentru tot ce înseamnă jurnalism, radio, podcasting, știri și alte direcții din mass-media.
Pot aplica atât persoanele cu experiență în jurnalism pentru actualizarea cunoștințelor, cât și cei care sunt la început de cale sau activează în altă industrie și doresc să se reprofileze în domeniul jurnalismului.
Oferta de studii cuprinde 18 cursuri, dintre care opt sunt comune. Acestea sunt:
– Știrea și reporteria, cu Corneliu Rusnac, redactor-șef Radio Chișinău;
– Interviul. Tehnici de intervievare, cu Mihaela Gherasim, comunicatoare USAID;
– Etică și diversitate, cu Nadine Gogu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent;
– Limba română, cu Cristina Leva, ofițer de proiect DW Akademie în Moldova;
– Dicția, cu Maricica Munteanu, prezentatoare de știri la Radio Vocea Basarabiei;
– Știrea și redactarea știrilor, cu Corneliu Rusnac, redactor-șef Radio Chișinău;
– Dreptul mass-media, cu Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent;
Știrea falsă, fact-checking, propaganda și dezinformarea, cu Lilia Zaharia, directoare executivă Transparency International.
Jurnalism Audio:
La cursurile din cadrul programului de Jurnalism Audio vei învăța cum să creezi conținut memorabil cu ajutorul sunetelor, cum să realizezi un podcast și să atragi audiențe cu povești captivante. Pe lângă cele opt cursuri de bază a ofertei de studii a ȘJM, vei avea oportunitatea să studiezi:
– Înregistrarea și editarea audio, cu Sergiu Tudos, inginer sunet la Radio Europa Liberă;
– Jurnalism radio, cu Liliana Barbăroșie, comunicatoare la Banca Națională a Moldovei, fostă jurnalistă la Radio Europa Liberă;
– Documentarul radio, cu Liliana Nicolae, jurnalistă Radio Europa FM București;
– Inițiere în Podcasting, cu Mariana Țîbulac, autoarea podcastului «Depășim prejudecăți»;
– Storytelling audio — cu Liliana Barbăroșie, comunicatoare la Banca Națională a Moldovei, fostă jurnalistă la Radio Europa Liberă.
Jurnalism Video:
Cei care se înscriu în programul de Jurnalism Video vor avea oportunitatea unică de a învăța arta producției video și de a-și pune bazele în storytellingul vizual.
Studenții înscriși la acest program vor urma cursurile de bază în jurnalism și următoarele cinci cursuri specializate pentru jurnalism video:
– Inițiere în fotografie, cu Radu Balan, fondatorul Identic Studio, Nicolae Pojoga, fotojurnalist;
– Jurnalism mobil (MOJO), cu Liuba Șevciuc, co-fondatoarea CuSENS;
– Filmare și editare video cu Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, jurnaliști TV8, autorii filmului «Drumul războiului»;
– Jurnalism TV, cu Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România;
– Storytelling video, cu Sorina Obreja, fondatoarea TeVezi.
Metoda de predare-învățare la Școala de Jurnalism este de preferință experiențială (learning by doing), cu accent pe implementarea imediată a teoriei în practică.
Bonusuri și oportunități pentru absolvenții Școlii de Jurnalism:
— bursă pentru realizarea unui Internship în România;
— participare gratuită la cluburi de presă și cluburi de discuție cu experți din industria mass-media;
— participare gratuită la workshop-uri;
— participare gratuită la alte cursuri de formare în jurnalism organizate de Școală.
Școala de Jurnalism din Moldova este o organizație non-profit din Republica Moldova și este orientată spre instruiri în domeniul mass-media.
Programele de studii în domeniul jurnalismului audio și video ale Școlii de Jurnalism sunt susținute de USAID, Ambasada SUA în Republica Moldova, Ambasada Suediei în Republica Moldova, Internews Moldova, UKaid.
Președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski vor avea o întâlnire față în față marți, 23 septembrie, la New York, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, în cadrul unei conferințe de presă, scrie hotnews.
Întâlnirea va avea loc în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va reuni lideri din aproape 150 de țări.
Pe lângă întâlnirea cu Zelenski, Trump va purta discuții bilaterale cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, președintele Argentinei, Javier Milei, și cu înalți oficiali ai Uniunii Europene. Președintele SUA va convoca, de asemenea, un summit multilateral cu liderii din Qatar, Arabia Saudită, Indonezia, Turcia, Pakistan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Iordania.
Trump este așteptat să țină un discurs în cadrul deschiderii celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a precizat Leavitt.
Ultima întâlnire față în față între Trump și Zelenski a avut loc pe 17 august, în cadrul unei reuniuni cu importanți lideri europeni veniți la Casa Albă, la doar două zile după ce președintele american s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, în Alaska.
Trump a promis că va pregăti discuții directe între Zelenski și Putin, însă efortul liderului american a eșuat când președintele rus a propus ca Zelenski să vină la Moscova și a respins alte locuri de întâlnire.
Într-o declarație din 15 septembrie, Trump a remarcat că „ura dintre Zelenski și Putin este impenetrabilă”, sugerând că ar putea fi necesar să intervină pentru a facilita discuțiile directe între cei doi lideri.
Kievul a refuzat propunerea privind organizarea de negocieri la Moscova, iar Putin a declarat ulterior că un acord privind teritoriile ocupate este „imposibil”. Zelenski a reiterat că nu va călători în Rusia pentru negocieri, dar și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a se întâlni cu Putin pe teren neutru.
Blocul Electoral Alternativa, din care fac parte partidul MAN, PDCM, Congresul Civic și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, îi cheamă la dezbateri pe reprezentanții PAS. Exponenții Blocului vor o confruntare cu primii patru candidați de pe lista PAS la alegerile parlamentare.
„Așteptăm răspuns de la PAS mâine până la ora 15:00 – locul, ora și moderatorul”, a scris pe Facebook Ion Ceban, primarul degrevat al Capitalei și unul dintre liderii Blocului Alternativa.
Ion Ceban a criticat dezbaterile din această campanie electorală despre care spune că sunt completate de materiale care cheamă la dezbinare în societate.
Nu este pentru prima oară când Ion Ceban îi cheamă pe cei din PAS la dezbateri. Pe 13 septembrie, liderul MAN l-a chemat, în cadrul unei emisiuni, la o confruntare electorală pe președintele PAS, Igor Grosu.
„Dacă domnul Grosu este pregătit, atunci și eu sunt pregătit să mă întâlnesc cu el, pentru a vorbi despre orice subiect cu privire la dezvoltarea țării, cu privire la dezvoltarea Chișinăului. În orice format, la orice televiziune. Dacă nu îi este frică, poftim. Cred că asta va fi interesant”, a declarat Ceban.
Președintele PAS nu a reacționat nici atunci, nici acum la invitația lui Ion Ceban.
Amintim că, pe 29 august, a demarat oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare. Scrutinul propriu-zis va fi organizat pe data de 28 septembrie.
Mișcarea Alternativă Națională, condusă de Ion Ceban, va candida la scrutin în cadrul Blocului electoral „Alternativa”. Acesta mai reunește Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidul „Congresul Civic”, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și echipa sa. Blocul a înaintat o listă cu 106 candidați la funcția de deputat, pe prima poziție figurând Ion Ceban.
De cealaltă parte, Partidul Acțiune și Solidaritate a înaintat 104 candidați la funcția de deputat. Primul pe lista formațiunii este Igor Grosu, urmat de prim-ministrul Dorin Recean și vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.
În total, în cursa electorală au fost înregistrate 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți.
Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur critică gestul Blocului Unirea Națiunii (BUN) de a se retrage din cursa electorală în favoarea PAS. Într-o postare pe rețelele sociale, Galbur califică decizia BUN drept „o trădare”.
„Este o nouă trădare, la fel ca și cele care ani de zile au compromis unionismul și l-au pus pe tavă altora”, a menționat Dragoș Galbur.
„Cum pot ei recomanda un partid care timp de patru ani a avut toată puterea să rupă Moldova din ghearele Rusiei și să o aducă acasă, în România, dar nu a făcut-o”, a a adăugat Galbur.
Liderul PNM a mai spus că ar fi sunat de politicieni din țară și de peste hotare și sfătuit să se retragă din cursa electorală. Dragoș Galbur nu a dat însă niciun nume.
„Dacă ne-am retrage ar însemna ca unionismul să capituleze în fața celor care l-au trădat de atâtea ori.. PNM nu se retrage, nu avem dreptul să trădăm idealul părinților, bunicilor și străbunicilor noștri. Vom merge până la capăt până vom reîntregi neamul românesc”, a declarat politicianul.
Amintim că BUN a anunțat luni, 22 septembrie, că se retrage din cursa electorală în favoarea PAS. Liderul PAS Igor Grosu a spus că decizia este „un răspuns la multiplele și frecventele chemări către forțele politice pro-europene de a-și uni eforturile în procesul de integrare europeană”. „Urmare a discuțiilor, analizelor, la rece, am ajuns să vă prezentăm o inițiativă comună, o decizie comună pe care o vom întări prin semnăturile noastre”, a spus Grosu.
Valentin Dolganiuc, liderul Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – formațiune care face parte din Blocul Unirea Națiunii, a dat citire „declarației comune privind acordul de colaborare politică PAS-BUN”.
Astfel, potrivit declarației, Blocul se va retrage din cursa electorală pentru alegerile din 28 septembrie 2025, „oferind susținerea sa fermă pentru PAS, având în vedere capacitatea acestuia de a obține un rezultat necesar pentru continuarea procesului de integrare în UE”.
În același timp, „BUN se angajează să mobilizeze electoratul unionist, să susțină PAS, subliniind importanța unui vot consolidat pentru prevenirea revenirii forțelor pro-ruse”. De cealaltă parte, PAS se angajează să implementeze politici „educaționale, culturale și informaționale, care să reflecte și să promoveze adevărul istoric și valorile identitare românești”. Totodată, potrivit declarației, PAS „se angajează să încheie un acord de colaborare privilegiat cu România având ca obiectiv dezvoltarea unui spațiu economic, social, educațional și cultural comun”.
Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii” este format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, condus de Valentin Dolganiuc, și Partidul Național Liberal, condus de Mihail Severovan. Blocul intrase în cursa pentru parlamentare cu un obiectiv ambițios: să declare Republica Moldova „al doilea stat românesc” și să apropie mai rapid țara de Uniunea Europeană prin reunificarea spațiului național românesc.
Lista blocului cuprindea 79 de candidați. Cap de listă era Aurelian Silvestru – scriitor, psiholog, publicist, pedagog, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova și director al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent” din Chișinău. Pe locul doi – Anatol Țăranu, istoric, comentator politic și fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Pe locul trei – Valentin Dolganiuc, analist politic, fost deputat în primul Parlament și în următoarele două legislaturi, ex-viceprim-ministru și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova.
Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie.
Centrul de Tineret de la Trebujeni infirmă că sediul său a devenit proprietatea lui Pascaru, dar confirmă existența unei înțelegeri cu fostul socialist
Centrul de Tineret YMCA infirmă faptul că sediul din Trebujeni ar fi devenit reședința de lux a fostului socialist Nicolae Pascaru, în prezent candidat la un nou mandat de deputat, pe listele Partidului Alianța „Moldovenii”. Potrivit YMCA, informația nu corespunde realității.
„În primul rând, clădirea din Trebujeni, pe care organizația noastră o folosește ca centru de tineret, nu a aparținut niciodată organizației noastre”, menționează cei de la YMCA într-un comunicat de presă.
Centrul de Tineret mai adaugă că nu a finanțat niciodată construcția clădirii cu pricina și nici nu a plătit pentru utilizarea ei în scopul organizării evenimentelor în masă.
YMCA confirmă, în schimb, existența unui memorandum de înțelegere între organizație și Nicolae Pascaru. În document, părțile ar fi convenit asupra realizării unui proiect de construire a unui centru pentru tineret, cu un buget de 187 de mii de euro.
„Conform Memorandumului, organizația noastră în decurs de un an, trebuia să atragă 187 000 de euro pentru realizarea proiectului, iar Nicolae Pascaru – să pună la dispoziție cu titlu gratuit pe o perioadă de 99 de ani un teren pentru construcția centrului pentru tineret. Din păcate, în decursul unui an nu au fost găsite mijloacele necesare, după care Memorandumul a fost reziliat”, se arată în comunicat.
Cei de la YMCA susțin că activiștii organizației au continuat să îl ajute pe Nicolae Pascaru, în calitate de voluntari, la construcția clădirii destinate creării unui centru pentru tineret.
„Iar în 2018, când Nicolae Pascaru pregătea documentele pentru începerea oficială a lucrărilor de construcție, a fost semnat un al doilea Memorandum, care prevedea că, după finalizarea construcției, clădirea va fi utilizată ca centru pentru tineret. Condițiile acestui Memorandum prevăd accesul gratuit la clădire pentru YMCA Moldova și alte organizații de tineret. Încă la etapa lucrărilor pregătitoare din 2016-2017, pe acest teren au fost organizate evenimente în masă și tabere pentru tineret”, potrivit YMCA.
Amintim că potrivit unei investigații Rise Moldova, o construcție ridicată cu promisiunea unui spațiu pentru tineri și cu munca a zeci de voluntari la Orheiul Vechi, ar fi ajuns, oficial, proprietate personală a fostului socialist Nicolae Pascaru. Potrivit sursei citate, ceea ce partenerii străini prezentau în faza de construcție drept „Centru de tineret”, Nicolae Pascaru, candidatul Partidului Alianța Moldovenii, l-ar fi trecut pe numele său drept „casă de locuit”. În declarația de avere, politicianul susține că a ridicat imobilul cu „forțe proprii în perioada 2018-2024”.
O organizație din Danemarca ar fi colectat fonduri pentru finisarea clădirii pe care politicianul o declară astăzi drept propria „casă”. Proiectul nu e finalizat, iar danezii continuă să adune fonduri. De cealaltă parte, Pascaru susține că deși ar fi înaintat un proiect pentru construcția centrului de tineret, nu a primit „nicio copeică”, iar casa a fost ridicată cu propriile forțe.
Echipa NordNews a raportat, pe 22 septembrie, că s-a infiltrat într-una dintre multiplele rețele de influență create prin intermediul organizației „Evrazia”, care are legături cu Ilan Șor. Jurnaliștii susțin că, timp de cinci luni, au lucrat „cot la cot” cu oameni trimiși de Moscova, au intrat în cercul lor de încredere și au ajuns să „presteze” servicii în interesul unor partide din Republica Moldova.
„Accentul este pe Moldova”
Pe 29 mai 2025, administratorul NordNews, împreună cu alți participanți, a devenit parte a unui program intitulat „Hackathonul tehnologiilor electorale”, anunțat de „Evrazia”. Potrivit sursei, programul de instruire online a durat o lună și a vizat tineri cu vârste între 18 și 35 de ani, în principal din Republica Moldova.
„Programul nostru se numește „Hackathonul tehnologiilor electorale”. Principalii noștri participanți sunt tineri din diferite țări ale Eurasiei, cu accent pe … Procesul electoral care are loc acum pe continentul eurasiatic este în Moldova. În principiu, accentul este pe Moldova” – a declarat unul dintre așa zișii „experți”, Dmitri Novikov, chiar în unul dintre primele webinare, comunică sursa citată.
Experții – polit-tehnologi ruși
NordNews scrie că aproape toți experții din cadrul programului au fost polit-tehnologi ruși cu experiență în campanii, agitație și lucru cu psihologia maselor.
„Când se cumpără o anumită pătură marginalizată a populației, i se spune: mergi la secție, ia buletinul, adu-l în buzunar aici, primești o sticlă de vodcă, punem noi bifa. Apoi e chemat următorul și i se spune: „Ține buletinul completat, mergi, ia unul curat, intri în cabină, îl bagi în buzunar, din buzunar scoți pe cel completat, îl arunci acolo, pe cel curat ni-l aduci înapoi, primești o sticlă de vodcă” – le spunea participanților, la una dintre lecții, polit-tehnologul Alexei Vertunțov, scrie NordNews.
În timpul programului, potrivit sursei citate, experții au vorbit deschis despre cum să „gestionezi” opinia publică. Participanții au analizat metode de schimbare a comportamentului unei persoane, tehnici de manipulare a răspunsurilor respondenților și metode de presiune psihologică.
„Dacă ați observat că cei mai activi alegători din circumscripția voastră sunt mamele tinere și bunicile cu doi-trei nepoți, asta nu înseamnă că trebuie să le spuneți că fiecare mămică va primi un cărucior nou, iar fiecărei bunici i se va mări pensia. Nu vă vor crede. Dar, puteți vorbi despre importanța valorilor familiei, despre faptul că bunicile fac o muncă foarte importantă și că ar fi bine să mărim puțin pensia. În asta, de fapt, constă arta consultantului politic” – le povestea un alt polit-tehnolog, Piotr Korolev, potrivit sursei citate.
Portretele principalelor figuri ale politicii moldovenești
În timpul programului, participanții au primit materiale pentru studiul individual: fișe despre principalele procese politice din Moldova, un „pașaport electoral”, precum și portrete ale principalelor figuri ale politicii moldovenești. Potrivit sursei citate, în fișa despre principalii politicieni din R. Moldova, cei proeuropeni sunt descriși sec, cu accent pe legăturile lor cu Occidentul:
Maia Sandu are dublă cetățenie, România și Republica Moldova. „Pentru prima oară declarăm foarte clar și deschis că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității noastre naționale”.
Igor Grosu: unii dintre moldoveni îl numesc „urecheatul”, precum și „nu Ivanovici”, din cauza unei situații în care i s-au adresat cu „Igor Ivanovici”, iar Grosu a răspuns că „Ivanovicii sunt în Siberia”.
Andrei Spînu este acuzat de diverși politicieni, inclusiv de primarul Chișinăului, Ion Ceban, de corupție și deturnare de fonduri în procesul de construcție a drumurilor.
În schimb, notează NordNews, informațiile și citatele despre politicienii proruși sunt prezentate cu totul altfel:
Igor Dodon: „Consider că avem multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm împreună cu Rusia, aceasta e adevărat. Dar eu nu sunt pro-rus, nici pro-occidental, ci pro-Moldova, susținător al statalității noastre. Cred că cel mai important este să respectăm interesele propriei țări. „Pro-rusismul” meu este un clișeu pe care încearcă să-l implanteze în conștiința cetățenilor oponenții mei politici.”
Alexei Lungu: „Suveranitatea și identitatea noastră, datorită jocurilor geopolitice ale Maiei Sandu și ale acoliților ei, s-au transformat într-o adevărată monedă de schimb. Pe zi ce trece, la indicația președintelui, R. Moldova depinde tot mai mult de dictatul altor țări, se afundă în credite, sunt impuse valori care ne sunt străine, se militarizează și cochetează cu NATO.”
Evghenia Guțul: „În martie 2024, Guțul s-a aflat într-o vizită de lucru în Rusia, unde s-a întâlnit, printre alții, și cu președintele Vladimir Putin. Imediat după victoria la alegerile pentru bașcan al Găgăuziei, Guțul a declarat că vrea să fie mai aproape de Federația Rusă, afirmând că partidul „Șor” este prorus. De asemenea, Guțul a declarat că Găgăuzia își va proclama independența în cazul intrării Republicii Moldova în componența României.”
Pe 14 iulie a avut loc sesiunea finală. Publicația notează că participanților li s-a promis o deplasare în Bulgaria, ulterior mutată în Turcia. În cele din urmă, participanții Hackathonului nu au mai plecat nicăieri, iar Alina Juk, cea care făcuse promisiunea, s-a dus singură în Turcia.
Potrivit NordNews, deși părea finalul „Hackathon-ului tehnologiilor electorale”, evenimentul a servit ca tranziție către recrutarea voluntarilor pentru rețelele teritoriale de tineri agitatori. Anna Denisenko, una dintre coordonatoarele Hackathon-ului, a propus două locuri de lideri în Moldova, iar un jurnalist sub acoperire și o participantă din Chișinău au fost selectate.
Sarcina – să desfășoare sondaje
Publicația notează că reporterul infiltrat trebuia să adune o echipă la Bălți, să organizeze acțiuni și să desfășoare sondaje: 600 lei pentru fiecare participant la teren și 1.500–2.000 lei pentru responsabilul de echipă. Reporterul infiltrat a adunat o echipă de 20 de persoane, iar sub coordonarea ei au avut loc 4 acțiuni în perioada iunie și septembrie, organizând un sondaj „formator” și trei măsurări ale ratingului simpatiilor politice la Chișinău, Bălți și în satele R. Moldova.
În discuțiile cu reporterul sub acoperire, Alina Juk a menționat de mai multe ori că rezultatele sondajelor „formatoare” și ale „ratingului simpatiilor politice” sunt așteptate de diverse partide de opoziție, notează sursa citată. „Ieri ai spus că Blocul Patriotic așteaptă rezultatele noastre. Asta înseamnă că există colaborare cu ei?” – o întreba reportera sub acoperire pe Alina Juk. „Nu. Doar erau interesați. Și „Alternativa” a întrebat” – răspundea aceasta, potrivit NordNews. Pentru sursa citată, reprezentanții blocului „Alternativa” au negat informația. NordNews scrie că blocul „Patriotic” nu a răspuns la apelurile redacției.
Ulterior, Alina Juk a invitat-o pe reportera sub acoperire la Chișinău, la un club de presă al producătorului general al TVC21, despre viitorul tinerilor din R. Moldova și concluziile summitului Republica Moldova–Uniunea Europeană. Printre vorbitori era și deputatul Bogdan Țîrdea.
Reporterul sub acoperire – la sediul Partidului „Moldova Mare
Cu o zi înainte, reporterul sub acoperire, colegii săi și subordonații au fost chemați la Chișinău pentru un instructaj privind distribuirea ziarelor. La sosire, au descoperit că este sediul Partidului „Moldova Mare” și li s-a propus să semneze un contract de voluntariat cu această formațiune, notează NordNews.
„Anti-PAS și anti-Sandu”
Între timp, reporterul sub acoperire a devenit participantă a cursului „Info Lider”. Tinerii implicați puteau primi până la 5 mii de lei pe lună pentru crearea și postarea de clipuri video pe TikTok, Facebook și Instagram, menite să discrediteze partidul de guvernământ, scrie NordNews.
„Proiectul „Info Lider” răspândește agenda politico-informativă pe teritoriul Moldovei. Agenda noastră, după cum înțelegeți, este politică și este, în principiu, anti-PAS și anti-Sandu. Nu suntem subordonați cuiva, nu avem un singur partid de care să depindem și ale cărui idei să le promovăm. La moment, proiectul „Info Lider” este, să zicem, o brigadă privată. Primim comanda și o executăm” – le-a spus ADAM P, coordonator de programe în cadrul ONG-ului „Evrazia”.
Participanților li s-au organizat și traininguri online de creare video. La cererea curatorilor, reporterul a creat conturi false pe rețele sociale și a postat clipuri conform sarcinilor primite. NordNews notează că, deși li s-au promis remunerări, banii nu au fost virați.
Pe 16 august, persoanele recrutate de Ilan Șor cu 3.000 de dolari pe lună s-au adunat la un protest pe termen nedeterminat în scuarul Gării din Chișinău. NordNews notează că tinerilor li s-a cerut să reflecte evenimentul gratuit, iar a doua zi au primit sarcina de a comenta videoclipurile despre protest în programul „Info Lider”.
Reporterul sub acoperire a primit 50 de mii de lei
Potrivit NordNews, investigația s-a încheiat într-un apartament de pe strada Independenței din municipiul Chișinău, „casa conspirativă” în care reporterul sub acoperire a fost invitat de Alina Juk pentru a fi plătit pentru activitățile desfășurate împreună cu echipa de „voluntari”.
„Pe parcursul întregului proiect, reporterul nostru sub acoperire a primit 50 de mii de lei, atât în moneda națională, cât și în dolari”, notează jurnaliștii. Potrivit NordNews, suma primită acolo, ca și toate celelalte plăți încasate pe durata infiltrării, au fost transferate integral Centrului Național Anticorupție, cu acte de predare-primire. Potrivit jurnaliștilor, în urma probelor puse la dispoziția autorităților, zece persoane au fost reținute, între care și Alina Juk.
