Андрей Мардарь / NewsMaker

Salariile judecătorilor constituționali în 2021 și salariile pe care aceștia le vor avea în 2022. CC prezintă

Curtea Constituțională (CC) a venit, în data de 4 ianuarie, cu un comunicat de presă prin care își exprimă poziția privind majorarea salariilor judecătorilor CC. „Pentru a evita prejudicierea continuă a imaginii”, reprezentanții Curții au calculat diferențele exacte dintre salariul judecătorilor constituționali în 2021 și salariul pe care aceștia îl vor avea în 2022. Astfel, potrivit calculelor CC, din 1 ianuarie 2022, salariul net al unui judecător constituțional va crește cu 7 204 lei, iar salariul net al Președintelui Curții Constituționale cu 4 804 lei.

„În ultima perioadă, piața ideilor din Republica Moldova a fost dominată de discuțiile despre salariile judecătorilor Curții Constituționale. De cele mai multe ori, discuțiile nu au fost însoțite de probe, încercându-se adesea inducerea în eroare a opiniei publice prin invocarea unor măriri exagerate ale salariilor judecătorilor. Inducerea în eroare persistă și după modificările recente la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Pentru a evita prejudicierea continuă a imaginii Curții Constituționale prin aceste luări de poziție, considerăm necesar să vă prezentăm diferențele exacte dintre salariul judecătorilor constituționali în 2021 și salariul pe care aceștia îl vor avea în 2022. De asemenea, vom prezenta cu cât s-a modificat salariul asistenților judiciari de la Curtea Constituțională”, se arată în declarația Curții.

Astfel, potrivit sursei, în 2021 salariul brut al unui judecător constituțional a fost de 31 954 lei. Salariul net al acestuia a fost de 25 589 lei. Totodată, salariul brut al Președintelui Curții Constituționale a fost de 39 000 lei, iar salariul său net de 31 232 lei. Dacă să ne referim la salariul brut al unui asistent judiciar de la Curtea Constituțională atunci acesta a fost de 8687 lei.

Prin urmare, potrivit reprezentanților Curții Constituționale, în 2022, ca urmare a modificărilor legale:

  • salariul brut al unui judecător constituțional va fi de 40 950 lei, iar salariul net al acestuia va fi de 32 793 lei;
  • salariul brut al Președintelui Curții va fi de 45 000 lei, iar salariul său net – 36 036 lei;
  • ca urmare a modificării valorii de referință, salariul brut pentru asistenții judiciari va fi de 9198 lei.

***

Parlamentul, în data de 24 decembrie, a reexaminat Legea nr.204/2021, care nu a fost promulgată de către președintele Republicii Moldova, pe motiv că lipsea avizul guvernului. Aceasta prevede inclusiv majorarea salariilor pentru judecătorii Curții Constituționale. Lefurile nu vor crește cu suma prevăzută inițial, însă, oricum, vor fi majorate.

Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, de la 44 de mii de lei la aproape 82 de mii. Totuși, amendamentul a fost votat fără a exista avizul Guvernului. Deputații socialiști au declarat ulterior că vor cere CC controlul constituționalității amendamentului, întrucât avizul Guvernului este obligatoriu pentru inițiativele care prevăd cheltuieli bugetare.

Pe 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului, Legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților Curții Constituționale.

În cadrul unei emisiuni televizate, președintele Parlamentului Igor Grosu a comentat situația și a argumentat că „el a avut impresia că avizul este pozitiv”.

Iar președinta Comisiei juridice, numiri și imunități Oleasea Stamate a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că știa că amendamentul Guvernului este negativ, însă spera că a fost comisă o greșeală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: