Tudor Mardei | NewsMaker

Diplomele de la USMF, eliberate medicilor români: rezultatele anchetei din Moldova

Diplomele de rezidențiat eliberate de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova sunt valide din punct de vedere juridic și au fost eliberate în conformitate cu cadrul legal în vigoare. Declarația a fost făcută de reprezentanții USMF, care au prezentat rezultatele anchetei interne în contextul scandalului diplomelor în care este vizată instituția. Universitatea a precizat că sunt valide și eliberate conform inclusiv diplomele vizate în materialele de presă.

Pe 15 ianuarie, universitatea din Republica Moldova a anunțat finalizarea activității Comisiei de anchetă în cazul eliberării diplomelor de rezidențiat.

„Comisia a avut ca obiectiv examinarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la desfășurarea studiilor postuniversitare de rezidențiat ale cetățenilor străini în cadrul Universității, precum și evaluarea respectării cadrului normativ și procedural aplicabil”, a declarat universitatea, menționând că s-a realizat „o analiză amplă a documentelor academice și administrative, a procedurilor de admitere, a participării rezidenților la activitățile de instruire teoretică și practică, precum și a modului de evaluare academică”. De asemenea, a declarat universitatea, au fost organizate ședințe de lucru și consultări cu persoanele responsabile, fiind examinate dosarele rezidenților înmatriculați în perioada anilor 2020-2025.

Potrivit universității, în urma verificărilor efectuate, „Comisia a constatat că diplomele de rezidențiat eliberate de USMF „Nicolae Testemițanu”, inclusiv cele vizate în materialele de presă, sunt valide din punct de vedere juridic și au fost eliberate în conformitate cu cadrul legal în vigoare”.

„Totodată, raportul final evidențiază necesitatea îmbunătățirii procedurilor interne și a consolidării mecanismelor de control, în vederea asigurării calității procesului educațional. Conducerea Universității tratează cu maximă responsabilitate concluziile și recomandările Comisiei și va întreprinde măsurile necesare pentru implementarea acestora, cu scopul de a asigura un proces educațional riguros, transparent și conform standardelor naționale și internaționale”, se mai arată în declarația universității.

***

Amintim că, pe 5 noiembrie 2025, Ministerul Public român a anunțat percheziții la sediul unei instituții publice și la locuințe din București și din mai multe județe, într-o anchetă ce vizează medici care au cerut Ministerului Sănătății din România recunoașterea titlurilor de calificare obținute la Universitatea „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, depunând diplome de medic specialist de absolvire a rezidențiatului. Potrivit ministerului, studiile de rezidențiat, ce presupuneau prezență fizică, nu au avut loc în realitate, medicii aflându-se în România, unde lucrau cu normă întreagă.

Perchezițiile au fost efectuate „sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii”.

În aceeași zi, ministrul Sănătății din R. Moldova și fostul rector al universității vizate, Emil Ceban, a declarat că informațiile despre rezidențiat fictiv sunt false. Tot pe 5 noiembrie, universitatea din R. Moldova a declarat că „s-a autosesizat și va iniția o anchetă internă”. 

Pe 7 noiembrie, publicația G4Media a scris că diplomele vizate poartă semnătura lui Emil Ceban. În reacție, Ceban a declarat că a semnat anual mii de diplome și că nu a avut niciodată motive să pună la îndoială autenticitatea lor. Și numele deputatului PAS, Adrian Belîi, a apărut pe unele diplome. Acesta a spus că n-a făcut nimic decât să-și exercite atribuțiile funcționale, conform ordinului sau fișei de post. 

Tot pe 7 noiembrie, Emil Ceban a solicitat Centrului Național Anticorupție să investigheze cazul. 

În aceeași zi, Ceban a spus că, în perioada pandemiei, universitatea a permis desfășurarea unei părți din practica medicală în instituții din țara de origine a rezidenților. Potrivit lui Ceban, în acest sens, rezidenții au prezentat documentația solicitată care atestă că au efectuat activitatea practică în instituții medicale din România.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

lumeinmundo

Jos gândacii! Curajul de a vorbi: cum o problemă banală s-a transformat în amenințări

Într-o societate democratică și orientată spre progres, curajul de a vorbi despre problemele reale ar trebui să fie o normalitate sau cel puțin încurajat. Totuși, realitatea ne arată adesea contrariul: cei care îndrăznesc să ridice vocea sunt nevoiți să se confrunte cu intimidări, gaslighting și răzbunări instituționale. Cazul recent al unui cămin de studenți din capitală, unde prezența gândacilor de bucătărie a fost documentată prin imagini virale pe TikTok și confirmată de reportajul NewsMaker, ilustrează perfect această disonanță. Nu e vorba doar despre o problemă de salubritate, ci despre o lecție despre asumarea riscurilor și importanța de a nu tăcea în fața nedreptăților. Hai să vă povestesc cum a fost. 

Zilele trecute, un grup de studenți decide să nu mai tolereze condițiile insalubre în care trăiesc. Ei publică pe TikTok imagini cu gândacii din cameră. Acestea au fost preluate de presă. NewsMaker nu este o excepție: am văzut subiectul și am mers la fața locului pentru fact checking. Administrația căminului, inițial cooperantă, ne-a permis accesul, asigurând că totul este sub control. Dar realitatea filmată a contrazis declarațiile: gândacii sunt acolo, iar mai mulți studenți confirmă deschis, în fața camerelor și a administratorului, că problema persistă de ani buni. Ar fi trebuit să fie un moment de responsabilitate colectivă, un pas spre rezolvare. Nu cred că pe cineva șochează această situație: da, este neplăcut, dar multă lume a fost în căminele studențești din Chișinău (nu mai vorbesc de alte orașe) și știe că sunt vechi, că reparațiile lasă de dorit, că se fac eforturi pentru condiții mai bune. Toată povestea se putea încheia cu o asumare.

În schimb, ce urmează? Administrația universității pune la îndoială veridicitatea imaginilor. Mai târziu, chiar rectorul insinuează interese ascunse, vorbind despre o „campanie de denigrare”. Mai grav: începem să primim mesaje private de la studenți care raportează intimidări și amenințări cu evacuarea din cămin, doar pentru că au avut curajul să vorbească.

Este aceasta o reacție preocupată de binele studenților? Sau mai degrabă o încercare de mușamalizare în detrimentul adevărului?

A doua zi, am aflat despre faptul că în cămin a fost anunțată o dezinsecție. Ceea ce este, de fapt, o veste bună. Mergem să filmăm, însă de data aceasta suntem alungați, iar după ce publicăm momentul – reportajul devine motiv pentru amenințări cu plângeri la poliție. Aceste gesturi nu fac decât să amplifice suspiciunile: dacă problema nu există, de ce atâta efort pentru a o ascunde?

Și nu e un caz izolat. Zeci de mesaje primite pe rețele sociale confirmă că infestarea cu gândaci este o realitate în multe cămine studențești, nu doar în cel documentat. Atunci, de ce reacția instituțiilor este una de răzbunare și presiune asupra celor care vorbesc? De ce discursurile siropoase despre „noua generație” și speranțele pe care ni le punem în ea se transformă, la un test banal, în amenințări și negări? Ce lecție le dăm acestor tineri? Că tăcerea este aur, iar curajul – o greșeală costisitoare?

Adevărul este că asumarea riscurilor, fie că e vorba de a posta un video pe TikTok sau de a vorbi în fața camerelor, este esențială pentru orice schimbare socială. Istoria ne arată că progresul a venit din vocile care au refuzat să tacă: de la mișcările pentru drepturi civile la dezvăluirile despre corupție. În contextul nostru, studenții aceștia nu cer lux, ci condiții decente de trai, pe care le merită dintr-un minim respect. Prin intimidarea lor, instituțiile nu rezolvă problema, ci o perpetuează, erodând încrederea în autorități și descurajând viitoarele generații să se implice. Ce fel de societate construim dacă pedepsim curajul?

Este timpul să încurajăm vocile celor care vor o schimbare, să le protejăm și să le ascultăm, nu să le reducem la tăcere. Doar așa putem spera la un viitor în care problemele nu sunt ascunse sub covor, ci rezolvate cu transparență și responsabilitate.

Studenții au dat o lecție de curaj, acum e rândul altora să învețe din ea.
Și da: noi, jurnaliștii, vom filma și publica realitatea așa cum este, chiar dacă nu e comodă pentru unii.
Pentru că „tarakanii” se tem de lumină.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: