Viață

Diplomele de la USMF, eliberate medicilor români: rezultatele anchetei din Moldova

Mihaela Conovali
| 15 ianuarie, 2026
15:50

Diplomele de rezidențiat eliberate de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova sunt valide din punct de vedere juridic și au fost eliberate în conformitate cu cadrul legal în vigoare. Declarația a fost făcută de reprezentanții USMF, care au prezentat rezultatele anchetei interne în contextul scandalului diplomelor în care este vizată instituția. Universitatea a precizat că sunt valide și eliberate conform inclusiv diplomele vizate în materialele de presă.

Pe 15 ianuarie, universitatea din Republica Moldova a anunțat finalizarea activității Comisiei de anchetă în cazul eliberării diplomelor de rezidențiat.

„Comisia a avut ca obiectiv examinarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la desfășurarea studiilor postuniversitare de rezidențiat ale cetățenilor străini în cadrul Universității, precum și evaluarea respectării cadrului normativ și procedural aplicabil”, a declarat universitatea, menționând că s-a realizat „o analiză amplă a documentelor academice și administrative, a procedurilor de admitere, a participării rezidenților la activitățile de instruire teoretică și practică, precum și a modului de evaluare academică”. De asemenea, a declarat universitatea, au fost organizate ședințe de lucru și consultări cu persoanele responsabile, fiind examinate dosarele rezidenților înmatriculați în perioada anilor 2020-2025.

Potrivit universității, în urma verificărilor efectuate, „Comisia a constatat că diplomele de rezidențiat eliberate de USMF „Nicolae Testemițanu”, inclusiv cele vizate în materialele de presă, sunt valide din punct de vedere juridic și au fost eliberate în conformitate cu cadrul legal în vigoare”.

„Totodată, raportul final evidențiază necesitatea îmbunătățirii procedurilor interne și a consolidării mecanismelor de control, în vederea asigurării calității procesului educațional. Conducerea Universității tratează cu maximă responsabilitate concluziile și recomandările Comisiei și va întreprinde măsurile necesare pentru implementarea acestora, cu scopul de a asigura un proces educațional riguros, transparent și conform standardelor naționale și internaționale”, se mai arată în declarația universității.

***

Amintim că, pe 5 noiembrie 2025, Ministerul Public român a anunțat percheziții la sediul unei instituții publice și la locuințe din București și din mai multe județe, într-o anchetă ce vizează medici care au cerut Ministerului Sănătății din România recunoașterea titlurilor de calificare obținute la Universitatea „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, depunând diplome de medic specialist de absolvire a rezidențiatului. Potrivit ministerului, studiile de rezidențiat, ce presupuneau prezență fizică, nu au avut loc în realitate, medicii aflându-se în România, unde lucrau cu normă întreagă.

Perchezițiile au fost efectuate „sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii”.

În aceeași zi, ministrul Sănătății din R. Moldova și fostul rector al universității vizate, Emil Ceban, a declarat că informațiile despre rezidențiat fictiv sunt false. Tot pe 5 noiembrie, universitatea din R. Moldova a declarat că „s-a autosesizat și va iniția o anchetă internă”.

Pe 7 noiembrie, publicația G4Media a scris că diplomele vizate poartă semnătura lui Emil Ceban. În reacție, Ceban a declarat că a semnat anual mii de diplome și că nu a avut niciodată motive să pună la îndoială autenticitatea lor. Și numele deputatului PAS, Adrian Belîi, a apărut pe unele diplome. Acesta a spus că n-a făcut nimic decât să-și exercite atribuțiile funcționale, conform ordinului sau fișei de post.

Tot pe 7 noiembrie, Emil Ceban a solicitat Centrului Național Anticorupție să investigheze cazul.

În aceeași zi, Ceban a spus că, în perioada pandemiei, universitatea a permis desfășurarea unei părți din practica medicală în instituții din țara de origine a rezidenților. Potrivit lui Ceban, în acest sens, rezidenții au prezentat documentația solicitată care atestă că au efectuat activitatea practică în instituții medicale din România.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

ancheta internă, nicolae testemițanu, rezultate, top, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, USMF

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.