NewsMaker

Diploma Veronicăi Dragalin nu-i permite să conducă Procuratura Anticorupție? NM explică noul scandal din justiție

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat opinia separată a trei membri privind concursul de numire a șefei Procuraturii Anticorupție, care s-a desfășurat în 2022. În document este vizată șefa PA Veronica Dragalin. NM a aflat când a fost publicată „opinia separată”, de ce membrii CSP au întrebări la diploma Veronicăi Dragalin și dacă acest lucru ar putea declanșa demisia acesteia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție.

În iunie 2022, CSP i-a recomandat procurorului general interimar de atunci, Dumitru Roibu, să o numească pe Veronica Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție (PA), ceea ce el a și făcut.

La distanță de un an, Consiliul Superior al Procurorilor publică opinia separată a trei membri, Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună, pe marginea concursului.

În opinia separată a celor trei membri CSP se menționează că diplomele de studii ale Veronicăi Dragalin au fost prezentate în copii și n-au fost traduse în limba română, or studiile au fost făcute în SUA. La fel, diploma nu ar fi fost echivalată în Republica Moldova.

„În dosarul său de concurs XXX a prezentat în copii Diploma de studii eliberată în anul 2008 de Duke University, SUA care atestă gradul „Bachelor of Science” în domeniul biologie și chimie, și Diploma de studii eliberată în anul 2011 de University of Virginia School of Law, care atestă gradul Juris Doctor”, se menționează în opinie.

Potrivit legii „cu privire la Procuratură”, candidatul trebuie să aibă „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor”.

Cei trei spun că nici Comisia de preselecție și nici Consiliul Superior al Procurorilor nu sunt în măsură să constate, din oficiu, dacă un act de studii, dacă un titlu profesional sau dacă, eventual, un „alt act de studii în domeniul dreptului”, obținute în baza studiilor într -un alt stat poate fi recunoscut și echivalat în modul corespunzător. Acest lucru îl pot face doar reprezentanți din cadrul Ministerului Educației. NM a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Educației, însă până la momentul publicării articolului nu am primit un răspuns.

„Opinia separată” a membrilor CSP a fost încărcată pe site la un an de la concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Cert este că în structura de legături a tuturor fișierelor cu soluții încărcate pe site este prezentă o lună și un an. Și dacă structura linkului către decizia în sine începe cu https://csp.md/sites/default/files/2022-06, atunci structura linkului al „opiniei separate” începe cu „2023-07” . Acest lucru sugerează că, cu un grad foarte mare de probabilitate, că „opinia separată” a fost încărcată pe site în luna iulie 2023.

Șeful Serviciului protocol, relații internaționale și cu publicul al CSP, Eugen Roșca, a declarat pentru NM că nu cunoaște când „opinia separată” a fost încărcată pe site-ul CSP, însă, potrivit acestuia, nu există restricții speciale de timp pentru publicarea unor asemenea documente. El a mai precizat că „opinia separată” nu afectează decizia Curții Supreme.

Totodată, directorul de programe și expertul Vladislav Gribincea a remarcat pentru NM că în baza opiniei disidente a celor trei membri CSP, Dragalin nu își poate pierde funcția. De asemenea, Gribincea consideră că Dragalin se află în mod legal în funcția ei, iar pretențiile la diploma ei sunt nefondate, întrucât legislația conține o clauză prin care este permis un document echivalent privind studiile în domeniul dreptului.

La rândul său, șefa PA Veronica Dragalin a asigurat că a fost numită legal în funcție.

„Vă asigur că am toate studiile, diplomele și experiența profesională necesară pentru deținerea acestei funcție cheie în lupta pentru justiție, dreptate și un stat de drept în Republica Moldova”, a scris Dragalin pe Facebook.

Contactată de NM, Procuratura Anticorupție a refuzat să comenteze informațiile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: