NewsMaker

Diploma Veronicăi Dragalin nu-i permite să conducă Procuratura Anticorupție? NM explică noul scandal din justiție

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat opinia separată a trei membri privind concursul de numire a șefei Procuraturii Anticorupție, care s-a desfășurat în 2022. În document este vizată șefa PA Veronica Dragalin. NM a aflat când a fost publicată „opinia separată”, de ce membrii CSP au întrebări la diploma Veronicăi Dragalin și dacă acest lucru ar putea declanșa demisia acesteia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție.

În iunie 2022, CSP i-a recomandat procurorului general interimar de atunci, Dumitru Roibu, să o numească pe Veronica Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție (PA), ceea ce el a și făcut.

La distanță de un an, Consiliul Superior al Procurorilor publică opinia separată a trei membri, Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună, pe marginea concursului.

În opinia separată a celor trei membri CSP se menționează că diplomele de studii ale Veronicăi Dragalin au fost prezentate în copii și n-au fost traduse în limba română, or studiile au fost făcute în SUA. La fel, diploma nu ar fi fost echivalată în Republica Moldova.

„În dosarul său de concurs XXX a prezentat în copii Diploma de studii eliberată în anul 2008 de Duke University, SUA care atestă gradul „Bachelor of Science” în domeniul biologie și chimie, și Diploma de studii eliberată în anul 2011 de University of Virginia School of Law, care atestă gradul Juris Doctor”, se menționează în opinie.

Potrivit legii „cu privire la Procuratură”, candidatul trebuie să aibă „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor”.

Cei trei spun că nici Comisia de preselecție și nici Consiliul Superior al Procurorilor nu sunt în măsură să constate, din oficiu, dacă un act de studii, dacă un titlu profesional sau dacă, eventual, un „alt act de studii în domeniul dreptului”, obținute în baza studiilor într -un alt stat poate fi recunoscut și echivalat în modul corespunzător. Acest lucru îl pot face doar reprezentanți din cadrul Ministerului Educației. NM a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Educației, însă până la momentul publicării articolului nu am primit un răspuns.

„Opinia separată” a membrilor CSP a fost încărcată pe site la un an de la concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Cert este că în structura de legături a tuturor fișierelor cu soluții încărcate pe site este prezentă o lună și un an. Și dacă structura linkului către decizia în sine începe cu https://csp.md/sites/default/files/2022-06, atunci structura linkului al „opiniei separate” începe cu „2023-07” . Acest lucru sugerează că, cu un grad foarte mare de probabilitate, că „opinia separată” a fost încărcată pe site în luna iulie 2023.

Șeful Serviciului protocol, relații internaționale și cu publicul al CSP, Eugen Roșca, a declarat pentru NM că nu cunoaște când „opinia separată” a fost încărcată pe site-ul CSP, însă, potrivit acestuia, nu există restricții speciale de timp pentru publicarea unor asemenea documente. El a mai precizat că „opinia separată” nu afectează decizia Curții Supreme.

Totodată, directorul de programe și expertul Vladislav Gribincea a remarcat pentru NM că în baza opiniei disidente a celor trei membri CSP, Dragalin nu își poate pierde funcția. De asemenea, Gribincea consideră că Dragalin se află în mod legal în funcția ei, iar pretențiile la diploma ei sunt nefondate, întrucât legislația conține o clauză prin care este permis un document echivalent privind studiile în domeniul dreptului.

La rândul său, șefa PA Veronica Dragalin a asigurat că a fost numită legal în funcție.

„Vă asigur că am toate studiile, diplomele și experiența profesională necesară pentru deținerea acestei funcție cheie în lupta pentru justiție, dreptate și un stat de drept în Republica Moldova”, a scris Dragalin pe Facebook.

Contactată de NM, Procuratura Anticorupție a refuzat să comenteze informațiile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: