Ministerul Economiei, în cooperare cu Viceprim-ministru pentru digitalizare și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, cu suportul proiectului UE “Moldova Cybersecurity Rapid Assistance”, elaborează politică publică în domeniul securității cibernetice. Despre aceasta a informat Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.
„La capitolul securitate cibernetică, să o recunoaștem, suntem varză. Nu avem nimic. Lista principalelor lucruri pe care nu le avem:
-nu avem o lege a securității cibernetice
-nu avem o autoritate competentă în asigurarea securității cibernetice
-nu avem un cadru clar de cooperare la nivel național și internațional
-nu avem reglementate clar obligațiile de gestionare și raportare a riscurilor și incidentelor cibernetice
-nu avem măcar date clare despre riscurile și incidentele cibernetice din sectorul privat.
Digitalizarea fără securitate cibernetică e ca și cum ai trece drumul cu ochii închiși. La roșu. În centrul orașului.
Trebuie urgent să recuperăm, pentru că riscurile sunt doar în creștere. Curând facem primul pas”, a informat Dumitru Alaiba pe facebook.
Ministrul Ecocomiei își propune ca până în luna februarie proiectul să fie remis către parlament.
Obiectivele de bază urmărite prin propunere de politică publică sunt următoarele:
- Armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene (propunerea de Directivă 2020/0359 a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2);
- Reglementarea cadrului de cooperare națională și internațională în domeniul asigurării securității cibernetice;
- Desemnarea autorității competente la nivel național și entităților de drept public și privat care dețin competențe și responsabilități în aplicarea politicii de securitate cibernetică, punctului unic de contact la nivel național, realizarea sarcinilor de supraveghere și echipei naționale de intervenție în caz de incidente de securitate cibernetică;
- Stabilirea măsurilor de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică;
- Stabilirea obligației de raportare și notificare a autorității naționale competente sau CSIRT privind incidentele de securitate cibernetică care au un impact semnificativ asupra furnizării serviciilor;
- Managementul incidentelor de securitate cibernetică;
- Supravegherea respectării cerințelor de securitate cibernetică și de notificare a incidentelor.
***
Pe 10 noiembrie, cu puțin timp înainte de ședința Guvernului, canalul de Telegram al președintei Maia Sandu, dar și al vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte, fiind publicate mesaje cu critici în adresa guvernării. Atât Președinția, cât și vicepremierul Andrei Spînu au declarat că nu au publicat astfel de mesaje.
În mesajul respectiv a fost indicat și un site, unde au fost publicate presupuse conversații private ale ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a declarat că este vorba despre un fals. „Am văzut aceste mesaje false, era cumva previzibil, pentru că ajungem la un final și acesta nu este deloc plăcut pentru acele grupări criminale cu care luptăm de mai mult timp și s-au unit și încearcă săptămână submineze procesele care au pornit împotriva lor”, a declarat Litvinenco.
În aceeași zi, miniștrii au aprobat în unanimitate hotărârea privind expedierea la Curtea Constituțională a sesizării cu privire la controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Subiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, chiar în timp ce în afara sediului Executivului se protesta, manifestația fiind organizată de către simpatizanții formațiunii.
Pe 11 noiembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că nu a încălcat legea, iar conversațiile private scurse pe internet ar fi fost rupte din context cu scopul denaturării informației și manipulării. Potrivit lui Litvinenco, în spatele acțiunii ar fi „hoți și bandiți” care vor să destabilizeze situația din țară și să saboteze parcursul european al Moldovei.
La scurt timp, pe site-ul respectiv au fost publicate și presupuse discuții private ale consilierului prezidențial Dorin Recean. Președinția a declarat că informațiile au fost fabricate. Ulterior, PCCOCS a anunțat că și canalul de Telegram al șefului Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu a fost spart. Procuratura a inițiat un dosar penal.
Pe 16 noiembrie, pe site-ul anonim au apărut conversații atribuite ex-deputatului PLDM Vadim Pistrinciuc, care deține în prezent funcția de director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS). Iar pe 18 noiembrie au fost publicate presupuse discuții private ale ministrului de Interne Ana Revenco.
Pe 25 noiembrie , pe site-ul respectiv au fost publicate și presupuse discuții private ale procurorului general interimar, Ion Munteanu.
Directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață a declarat că primele cercetări arată că în spatele scurgerilor de informații de pe Telegram, ale căror veridicitate o pune la îndoială, ar sta serviciile speciale ale altor state, iar primii suspecți ar fi din Federația Rusă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
